Lumea Justitiei prezinta in premiera decizia definitiva de condamnare a lui Gheorghe Dinca pentru uciderea, in 2019, a tinerelor Alexandra Macesanu su Luiza Melencu. Este vorba despre Decizia Penala nr. 1084 din 30 mai 2023 a Curtii de Apel Craiova, pronuntata in dosarul 54/104/2020, prin care Gheorghe Dinca a fost condamnat la cate 30 de ani inchisoare pentru doua fapte de omor calificat.

Asa cum veti putea citi in continuare, Curtea de Apel Craiova a stabilit ca Dinca ar fi trebuit de fapt sa primeasca inchisoare pe viata, insa in final nu a putut fi aplicata decat o pedeapsa maxima de 30 de ani, in conditiile in care acesta are 67 de ani, iar art. 57 din Codul penal prevede ca “daca la data pronuntarii hotararii de condamnare inculpatul a implinit varsta de 65 de ani, in locul detentiunii pe viata i se aplica pedeapsa inchisorii pe timp de 30 de ani si pedeapsa interzicerii exercitarii unor drepturi pe durata ei maxima”.

In ceea ce priveste motivarea deciziei de condamnare, Curtea de Apel Craiova ofera detalii incredibile despre modul de actiune al lui Gheorghe Dinca, stabilind ca probele administrate in cauza de DIICOT dovedesc fara dubiu ca Gheorghe Dinca este cel care le-a ucis pe cele doua fete. Iar pedeapsa, precizeaza Curtea de Apel Craiova, nu poate fi decat una maxima, avand in vedere ca este greu de crezut ca la nivelul constiintei lui Dinca pot interveni schimbari.

Iata un fragment din decizia Curtii de Apel Craiova privind condamnarea lui Gheorghe Dinca (hotararea este atasata integral la finalul articolului):

“Curtea observa ca atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal a fost una oscilanta, in sensul ca initial a negat in integralitate savarsirea infractiunilor de care este acuzat. Ulterior inculpatul a recunoscut partial savarsirea infractiunilor iar, prin inscrisul olograf din data de 01.11.2019, inculpatul ##### ######## a recunoscut in integralitate activitatea infractionala imputata. Prin declaratia din data de 02.12.2019, inculpatul ##### ######## a precizat ca isi mentine aspectele cuprinse in inscrisul olograf din data de 01.11.2019. Ulterior, prin declaratia olografa din data de 09.01.2020, inculpatul a revenit asupra aspectelor recunoscute prin declaratiile din datele de 01.11.2019 si 02.12.2019, cu privire la infractiunile de omor calificat, facand referire la anumite persoane care ar fi fost implicate in activitatea infractionala respectiv ######### ####### si #### ######, acesta din urma fiind persoana care le-ar fi preluat de fiecare data pe victime.

Curtea retine ca aceste afirmatii, aparari ale inculpatului nu se fundamenteaza pe niciun mijloc de proba edificator, fiind simple afirmatii facute de catre inculpat cu scopul de a disipa activitatea sa infractionala si de a incerca sa induca in eroare organele judiciare, care au procedat la incercarea de identificare in bazele de date nationale a acestor persoane in prezenta inculpatului, insa rezultatul a fost negativ. Mai mult afirmatiile, apararile inculpatului sunt combatute de declaratiile coinculpatului ########### ######, care a precizat ca in ziua in care inculpatul ##### a adus-o acasa pe victima ####### #####, legata cu mainile la spate in masina, el se afla in curtea inculpatului unde a desfasurat diverse munci in gospodarie, a stat toata ziua si toata noaptea la inculpatul #####, a dormit intr-o anexa a locuintei si nicio alta persoana nu s-a mai aflat in locuinta inculpatului #####. Aceeasi pozitie procesuala, de recunoastere partiala a infractiunilor, si-a mentinut-o inculpatul ##### ######## si in fata instantelor de judecata aratand ca victimele ####### ####### ##### si ######## ######### ####### nu au fost ucise de el ci au fost luate de #### ###### in timp ce inculpatul ##### ######## a fost legat de catre persoanele care il insoteau pe acest #### ######, in ambele situatii acesta din urma avand asupra sa cate o punga care continea fragmente osoase pe care le-a introdus in butoi si le-a dat foc.

Curtea constata ca inclusiv partile civile din prezenta cauza au contestat sentinta instantei de fond aratand ca aceasta este netemeinca sub aspectul condamnarii inculpatului ##### ######## pentru savarsirea infractiunilor de omor calificat, probele administrate in cauza nefiind suficiente pentru a concluziona ca inculpatul ##### este autorul acestor infractiuni.

Analizand criticile formulate de apelantul ##### ######## si partile civile, sub acest aspect, instanta de apel constata ca nu sunt intemeiate.

Astfel, fara a mai reveni asupra situatiei de fapt, care a fost retinuta in mod corect de instanta de fond, Curtea constata ca sustinerile inculpatului ##### ######## si ale partiilor civile sunt contrazise de materialul probator administrat in cauza si din care rezulta cu certitudine ca acesta se face vinovat de uciderea victimelor ####### ####### ##### si ######## ######### #######. Curtea observa ca prezenta victimelor in domiciliul inculpatului ##### ######## este confirmata de probele amplu descrise in hotararea instantei de fond. De altfel, acest aspect nu a fost negat nici de inculpat cu ocazia audierilor sale din fata instantelor de judecata, acesta relatand modalitatea in care ambele victime au fost luate 'la ocazie', imobilizate si duse la domiciliul inculpatului unde inculpatul a intretinut raporturi sexuale cu acestea. Contrar sustinerilor inculpatului ##### ######## si ale partilor civile cu privire la insuficienta si nelegalitatea probelor care sa confirme decesul celor doua victime, Curtea constata ca probele, legal administrate atat in faza de urmarire penala cat si in cursul cercetarii judecatoresti, sunt apte pentru a se putea concluziona cu privire la vinovatia inculpatului ##### ######## in cazul infratiunilor de omor calificat savarsite asupra victimelor ####### ##### ####### si ######## ######### #######.

Astfel, referitor la uciderea si incendierea victimei ####### ##### #######, Curtea constata ca inculpatul ##### ######## insusi a indicat locul de la liziera de padure situat langa Statiunea experimentala Caracal, in care a aruncat cenusa si fragmentele osoase ramase in urma incinerarii unei persoane de sex femeiesc in luna aprilie 2019 si doi saci de plastic de culoare neagra. Raportul de expertiza preliminar medico-legal antropologic A9########## din 14.08.2019 intocmit de INML, prin care au fost analizate fragmentele osoase si dentare de la liziera au confirmat, printre altele, faptul ca fragmentele osoase individualizate anatomic sunt de natura umana, iar varsta aproximativa estimata pe piesele scheletale ce au putut fi individualizate anatomic este cuprinsa intre l5 si 19 ani. Totodata s-a retinut ca sexul estimat pe piesele scheletale ce au putut fi individualizate anatomic este cu probabilitate feminin, folosind pentru aceasta estimare criterii antropologice (reliefurile osoase, oase gracile, etc.). Fragmentele osoase individualizate provin de la nivelul neuro si viscerocraniu, coloana vertebrala, coaste, membru superior si membru inferior si atesta expunerea fizica la actiunea directa a temperaturii crescute avand drept consecinta crematia cvasicompleta a acestora. Prin Raportului de expertiza medico-legala antropologica nr. A9########## din 17.09.2019 intocmit de INML (filele 1 – 19 din vol. 32 UP) s-a aratat de expertii INML ca fragmentele osoase de la liziera au permis reconstituirea antropologica medico-legala a unui singur schelet uman incomplet conform fig. 6 din raportul de expertiza datorita distrugerii prin incinerare completa (crematie) cat si a gradului extrem de distrugere a resturilor scheletale. Examenul antroposcopic medico-legal a permis totodata sa se identifice un grup de fragmente osoase care nu au putut fi atribuite unei structuri osoase scheletale si care au ramas nenumite, in total l9l0 fragmente. Fragmentele osoase care au putut fi individualizate anatomic, in ceea ce priveste regiunile anatomice din care provin sunt: 106 fragmente craniene (bolta si baza craniana) si 19 fragmente viscerocraniu, 74 de fragmente ale coloanei vertebrale, vertebre dintre care 22 de fragmente corpuri vertebrale si 52 de fragmente arcuri vertebrale, 38 de fragmente coaste, 4 fragmente scapule, 14 fragmente oase brc1,23 de fragmente oase antebrat, 37 de fragmente oasele mainii, 26 fragmente oase coapsa, 13 fragmente oasele bazinului, 22 de fragmente oasele gambei, 18 fragmente oasele piciorului. S-a concluzionat totodata ca morfologia, marimea culoarea, numarul fragmentelor dentare care nu excede numarului anatomic corespunzator fiecarui tip de dinte, si conduc la ideea ca apartin unei singure persoane, ceea ce se coreleaza cu informatia rezultata din examinarea resturilor scheletale privind existenta in acest situs a scheletului unei singure persoane. Prin Raportului de expertiza medico-legala antropologica A9########### din 30.12.2019 intocmit de INML cu privire la fragmentele osoase identificate la liziera de padure de la Statiunea experimentala Caracal s-au concluzionat ca aspectul similar al fragmentelor osoase descoperite in 12.10.2019 in acelasi situs al lizierei padurii, in ceea ce priveste textura, structura, grosimea si culoarea ca asemanatoare a reperelor anatomice, cu acelea ridicate in data de 05.08.2019, din aceeasi locatie precum si masuratorile de compozitie elementara prin Micro fluorescenta de raze X care au relevat o compozitie elementara similara a probelor prelevare de la liziera de padure in 05.08.2019 si 12.10.2019 provin cu cea mai mare probabilitate din acelasi colet, apartinand aceleiasi persoane. S-a aratat ca importanta acestei analize in cazul Caracal consta in faptul ca au fost identificate elemente asemanatoare, in toate fragmentele de oase atat in acest caz cat si in cazul celor din 05.08.2019 in aceeasi locatie, ceea ce sustine stiintific faptul ca resturile osoase si fragmentele osoase au fost incinerate in aceeasi incinta metalica alcatuita din fier si zinc, elemente ce se regasesc pe toate fragmentele osoase de la liziera si corespund cu compozitia standard a acestor butoaie metalice precum cel in cauza. S-a confirmat astfel ca resturile scheletale si fragmentele osoase de la liziera au fost incinerate in acelasi butoi din curtea lui ##### ########. Prin Raportul de expertiza medico-legala prin examen ADN s-a concluzionat ca analiza probelor de os reprezentate de elemente dentare si fragmente de os lung gasite cu ocazia cercetarii la fata locului la liziera padurii de la marginea DN6 km 68+250, de pe raza localitatii Caracal, ####### ###, nu a condus la evidentierea de ADN uman si nici a unui profil ADN care sa serveasca la identificarea unei persoane, cel mai probabil datorita cantitatii extrem de mici de material genetic si degradarii excesive a acestuia in conditiile expunerii la factori fizico-chimici extremi (combustie avansata). Ca urmare a arderii intense a oaselor scheletului si a distrugerii mecanice a resturilor de oase ramase in urma incendierii, in fragmentele osoase descoperite la data de 05.08.2019, in liziera de padure, loc indicat chiar de catre inculpatul ##### ########, nu s-a putut fi relevat material genetic, insa concluziile rapoartelor de expertiza efectuate in cauza coroborate cu declaratia inculpatului ##### ######## din data de 02.12.2019, (declaratie prin care inculpatul a precizat ca isi mentine aspectele cuprinse in inscrisul olograf din data de 01.11.2019), pozitia inculpatului pe parcursul derularii procedeului probator al reconstituirii in cursul careuia, inculpatul a indicat modul in care a actionat impotriva victimei ####### si discutiile purtate in mediul ambiental in camera de arest cu colaboratorul cu identitate atribuita '###### ####', in care inculpatul ##### ######## a relatat ca a ucis-o pe victima ####### ##### #######, lovind-o cu pumnii in piept si in cap, sunt de natura a convinge instanta cu privire la necesitatea retinerii vinovatiei inculpatului cu privire la infractiunile comise asupra victimei ####### ##### #######. Curtea mai retine ca organele judiciare au descoperit si au ridicat urme de sange de pe o noptiera din apropierea patului din dormitorul inculpatului, pat pe care inculpatul l-a confectionat din metal, l-a fixat in perete si de care a legat victima cu sfoara, sarma si un lant pe toata perioada desfasurarii activitatii infractionale. In cuprinsul Raportului de expertiza genetica judiciara nr. 480418 din 12.08.2019 a fost analizata proba notata PRB006912, reprezentata de 'capac sertar ce prezinta o urma brun roscata (noptiera in coltul de NV), zona D' - microurma notata URM0016622: pretextele efectuate au indicat prezenta sangelui uman; in urma genotiparii acesteia s-a obtinut un amestec de profiluri genetice ce provine de la doua persoane in care sunt incluse profilul genetic al numitului ##### ######## (REF0054217, Raport de expertiza criminalistica nr.480385 din 05.08.2019 al Institutului National de Criminalistica) si profilul genetic notat URM0016468, copilul numitei ####### ###### ########, ce a facut obiectul raportului criminalistic nr. 480408 din 12.08.2019 al Institutului National de Criminalistica. In cazul victimei ######## #########, ##### constata ca probele administrate in cauza sunt de natura a demonstra dincolo de orice dubiu faptul ca inculpatul ##### ######## este autorul infractiunilor retinute in sarcina sa. O relevanta deosebita sub acest aspect o are identificarea profilului genetic a resturilor scheletale identificate in butoiul de la domiciliul inculpatului. Prin concluziile raportului de expertiza medico-legala prin examen ADN – expertiza genetica judiciara nr. A15########## din 02.09.2019, efectuat in Laboratorul de Genetica din cadrul INML '#### ########', s-a concluzionat ca analiza genetica a probelor biologice de os reprezentate de elemente dentare selectate din coletul cu fragmente osoase gasite cu ocazia cercetarii la fata locului in cenusa din butoiul metalic de la domiciliul inculpatului ##### ######## a condus la evidentierea unui profil ADN unic, apartinand unei persoane de sex feminin, iar analiza comparativa a acestui profil ADN feminin cu profilurile ADN de referinta apartinand numitilor ######## ######## ####### si ######## ###, avand calitatea de parinti biologici ai minorei disparute ######## ######### #######, a indicat faptul ca se poate stabili o relatie de inrudire directa de tip copil-parinte, caracterele genetice din profilul ADN feminin regasindu-se in proportie de 50% in profilul ADN de referinta al numitei ######## ######## #######, iar restul de 50% in profilul ADN de referinta al numitului ######## ###. Astfel, prin raportul de expertiza medico-legala mentionat mai sus, s-a stabilit ca persoana de sex feminin evidentiata in urma analizei genetice a probelor biologice de os este ######## ######### #######, fiind fiica numitilor ######## ######## ####### si ######## ### cu o probabilitate de 99,93%. Prin urmare, analizele genetice efectuate in cauza care au relevat fara dubiu ca fragmente osoase descoperite la domiciliul inculpatului, intr-un butoi metalic, apartin victimei ######## ######### coroborate cu procesele-verbale de redare a unor conversatii purtate in mediul ambiental in camera de arest in care inculpatul ##### ######## recunoaste actele de agresiune exercitate asupra victimei victimei, aratand ca pe aceasta victima a sugrumat-o precum si declaratiile inculpatului in care a recunoscut activitatea infractionala imputata, sunt suficiente pentru a conchide ca inculpatul ##### ######## este autorul infractiunilor comise in dauna victimei ######## #########. Curtea retine acelasi mod de operare al inculpatului ##### ######## cu privire la cele doua victime. Astfel inculpatul, sub pretextul ca transporta persoane la ocazie, a identificat si a racolat victimele, tinere cu varste intre 15 si 19 ani, le-a urcat pe bancheta din spate a autoturismului sau, a intrat 'in vorba' cu acestea, le-a propus si le-a obligat, initial, la raporturi sexuale orale pe bancheta autoturismului, le-a imobilizat de maini si de picioare, le-a deposedat de telefoanele mobile, pe care le-a aruncat in timpul deplasarii, le-a dus la domiciliul sau, le-a exploatat sexual violandu-le in mod repetat si le-a imobilizat legandu-le cu lanturi de patul metalic confectionat si fixat in peretele dormitorului. Tot de modul de operare identic tine si faptul ca a doua zi dupa racolare si transportare a victimelor la locuinta sa - prin lipsire de libertate - in vederea exploatarii sexuale pentru propria placere, si dupa ce a aflat de la victime numerele de telefon ale unor membrii apropiati de familie, inculpatul s-a deplasat intr-un targ din #### #######, a cumparat cate un telefon mobil si cate o cartela telofonica, a sunat pentru scurt timp pe cate un membru al familiilor victimelor pentru a-i linisti, spunandu-le ca victimele sunt bine. Intors la domiciliu, inculpatul a continuat sa le exploateze sexual, in interes propriu, pe cele doua victime, pe care ulterior prin actiuni violente - lovire in cap, piept, sugrumare - le-a omorat. Amandoua victimele au fost arse in 'butoiul fermecat pe care inculpatul voia sa–l inregistreze la ####' (a se vedea declaratia martorului ###### ####).

Curtea retine ca aceleasi elemente chimice, metale si hidrocarburi identificate pe fragmentele osoase umane ridicate din butoiul metalic descoperit de organele de urmarire penala la locuinta inculpatului ##### ######## in dimineata zilei de 26.07. 2019 – si pentru care s-a stabilit dincolo de orice dubiu, prin probe stiintifice, ca au apartinut victimei ######### ######### – au fost identificate si descoperite pe fragmentele osoase umane, ridicate de la liziera de padure la care organele de urmarire penala au fost conduse chiar de inculpatul ##### ######## si care cu certitudine, conform materialului probator administrat, au apartinut victimei ####### ##### #######.

Curtea apreciaza ca apararea inculpatului, in sensul ca in cazul ambelor victime, la domiciliul sau s-a prezentat numitul #### ######, persoana pe care ar fi cunoscut-o pe raza municipiului Pitesti, #### #####, care l-ar fi imobilizat pe inculpatul #####, le-ar fi preluat pe victime si ar pus in butoiul de la domiciliul sau oase pe care le-ar fi adus intr-o punga, este una fictiva si neplauzibila deoarece, cel putin in cazul victimei ######## #########, ar presupune ca persoana respectiva sa fi detinut in punga respectiva fragmente osoase ale unei persoane care era in viata in momentul in care era luata de langa inculpatul ##### ########. Curtea constata ca organele de urmarire penala, in vederea inlaturarii oricarei suspiciuni, au efectuat demersuri pentru identificarea numititilor #### ###### si ######## #######, persoane la care inculpatul ##### ######## a facut referire in declaratiile date in fata organelor de urmarire penala si instantelor de judecata si chiar i-au fost prezentate planse foto ale unor persoane care s-ar fi putut incadra in descrierile facute de inculpat acestor persoane, insa inculpatul ##### ######## nu a putut identifica vreuna dintre ele, ceea ce denota ca sustinerile inculpatului, referitoare la modul in care #### ###### le-ar fi luat pe victimele ####### ##### ####### si ######## ######### sunt fictive, fiind contrazise de verificarile efectuate de organele de urmarire penala.

In aceste imprejurari, Curtea, contrar celor sustinute de inculpatul ##### ######## si partile civile, apreciaza ca probele administrate in cauza dovedesc vinovatia inculpatului ##### ######## si sub aspectul savarsirii infractiunilor de omor calificat, fapta prevazuta si pedepsita de art. 188 alin.1 C.p. rap. la art.189 alin.1 lit. a, d, si h C.p. (victima ####### ##### #######) si omor calificat fapta prevazuta si pedepsita de art. 188 alin.1 C.p. rap. la art.189 alin.1 lit. a, d, e si h C.p. (victima ######## ######### #######), astfel cum, in mod judicios, a apreciat judecatorul de la instanta de fond.

#### partile civile din prezenta cauza, prin motivele scrise de apel, au solicitat achitarea inculpatului ##### ######## pentru savarsirea infractiunilor de omor calificat asupra victimelor ####### ##### ####### si ######## ######### #######, reclamand totodata lipsa demersurilor judiciare in vederea stabilirii locului concret in care cele doua victime s-ar afla in prezent, Curtea apreciaza ca probele administrate sunt suficiente pentru a stabili cu certitudine ca inculpatul ##### le-a ucis pe cele doua victime, chiar modul de operare similar al inculpatului in savarsirea infractiunilor deduse judecatii reprezentand un indiciu important care confirma vinovatia acestuia. Astfel, este greu de crezut ca dupa ce, in ambele cazuri, desi inculpatul s-a straduit, ca despre savarsirea infractiunilor sa nu afle alte persoane, chiar amenintandu-l cu moartea pe inculpatul ########### ######, in cazul in care acesta ar fi divulgat prezenta victimei ####### la domiciliul sau, despre prezenta victimelor, intr-un mod inexplicabil, ar fi aflat numitul #### ###### care, de fiecare data, ar fi venit la domiciliul inculpatului cu o plasa care contine oseminte umane si care, in cazul victimei ######## ######### #######, ar fi continut inclusiv material genetic concludent. Prin urmare, sustinerile inculpatului ##### ########, referitoare la implicarea asa- numitului #### ###### intr-o pretinsa activitate infractionala de trafic de persoane, sunt neplauzibile, lipsa de logica a sustinerilor inculpatului fiind dedusa chiar din simpla lecturare a declaratiilor sale atat din cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii. in ceea ce il priveste pe inculpatul ########### ######, Curtea constata ca acesta a negat savarsirea infractiunii de viol savarsita asupra victimei ####### ##### ####### aratand ca, dupa ce a observat-o pe victima cu mainile la spate pe bancheta din spate a autoturismului apartinand inculpatului ##### ########, a primit de la acesta din urma suma de 20-30 de lei si a fost scos din curte, fiind amenintat ca daca va spune ceva in legatura cu cele observate, va fi ucis. Curtea observa ca si cu privire la acest inculpat instanta de fond a facut o corecta apreciere a materialului probator administrat in cauza, retinand vinovatia inculpatului ########### ###### sub aspectul savarsirii infractiunii de viol. Astfel, desi inculpatul ########### ###### a negat comiterea infractiunii de viol, Curtea constata ca in cauza exista probe suficiente pentru a crea convingerea instantei cu privire la vinovatia sa. In acest sens, Curtea are in vedere declaratiile inculpatului ##### ######## in care acesta a relatat faptul ca inculpatul ########### ###### a savarsit infractiunea de viol asupra victimei ####### ##### #######, care se coroboreaza cu declaratia inculpatului ########### ###### din data de 11.12.2019 in care a recunoscut savarsirea infractiunii de viol si in care a oferit detalii aflate in deplina concordanta cu cele aratate de inculpatul ##### ########, detalii pe care inculpatul ########### nu le putea cunoaste in lipsa participarii la aceasta infractiune. De asemenea, aspecte legate de participarea inculpatului ########### ###### la comiterea infractiunii de viol sunt cuprinse si in procesele verbale de redare a convorbirilor din camera de arest din perioada 24.10.2019 – 22.12.2019, in care sunt surprinse discutiile in care inculpatul ##### ######## relateaza despre participarea inculpatului ########### ###### la comiterea infractiunii de viol. Nu in ultimul rand savarsirea infractiunii de viol de catre inculpatul ########### ###### este dovedita dincolo de orice dubiu de probele stiintifice prin care au fost determinate profilurile genetice continute de probele biologice prelevate de pe pilota albastra, utilizata la invelirea victimei, aflata in dormitorul improvizat in care victima a fost abuzata sexual.

Curtea retine, ca si instanta de fond ca, acuzatiile formulate de organele de urmarire penala sunt dovedite prin intregul ansamblu de material probator administrat in cauza. Se constata astfel ca administrarea de probe noi solicitate in special de partile civile apareau ca lipsite de utilitate, pertinenta si concludenta si nu puteau duce la stabilirea unor alte situatii de fapt si acuzatii decat cele dovedite in mod cert prin probele administrate care au confirmat dincolo de orice dubiu, existenta acuzatiilor aduse inculpatilor si prin urmare, administrarea probelor solicitate nu putea decat sa conduca la tergiversarea solutionarii cauzei. Prin urmare, conform probelor administrate in cauza, Curtea retine ca victimele ####### ##### ####### si ######## ######### ####### au fost ucise de catre inculpatul ##### ######## la locuinta sa din ########## #######, #### ###, au fost arse intr-un butoi metalic din curtea acestuia si fragmente osoase - a caror lipsa este incompatibila cu viata - din majoritatea zonelor corpului, au fost identificate in urma investigatiilor efectuate in cauza, stabilindu-se prin probe stiintifice, ca apartin celor doua victime.

Referitor la motivul de apel formulat de Parchetul de pe langa inalta ##### de Casatie si Justitie-Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Biroul Teritorial ### cu privire la modalitatea de individualizare judiciara a pedepselor aplicate inculpatilor ##### ######## si ########### ######, Curtea constata ca prima instanta nu a facut o justa individualizare a pedepselor aplicate de instanta de fond pentru infractiunile de omor calificat, in cazul inculpatului ##### ########, fiind necesar sa se dea relevanta tuturor criteriilor generale de invidualizare prevazute de art.74 alin.1 Cod Penal, respectiv gravitatea infractiunilor, imprejurarile si modul de comitere a acestora, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala. Pedeapsa este o masura coercitiva, utilizata de stat impotriva celor care sunt gasiti vinovati de comiterea unor infractiuni si care consta in privarea sau restrangerea exercitiului unor drepturi, in scopul reeducarii persoanelor in cauza si al prevenirii savarsirii altora in viitor. Scopul pedepsei asa cum rezulta din articolul 3 alin.1 din Legea nr.254/2013 este prevenirea savarsirii de infractiuni. Prin prevenirea savarsirii de infractiuni se intelege atat prevenirea savarsirii de noi infractiuni de catre cel care a incalcat norma penala si caruia i s-a aplicat o pedeapsa –preventia speciala care se va realiza prin actiunea de reeducare si reintegrare sociala cat si prevenirea savarsirii de infractiuni de catre alte persoane in cadrul raporturilor juridice de conformare fata de norma penala. Prin executarea pedepselor si a masurilor educative se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii in societate a persoanelor condamnate sau a persoanelor internate. Scopul pedepsei, prevenirea savarsirii de infractiuni de catre persoana condamnata nu poate fi atins, daca nu se realizeaza reeducarea acesteia. #### reeducarea inculpatului ##### ########, prin prisma gravitatii faptelor deduse judecatii si a modalitatii concrete de savarsire, nu se mai poate realiza deoarece este greu de crezut ca la nivelul constiintei acestuia mai pot interveni schimbari care sa-l determine sa adopte o atitudine de respect fata de valorile sociale ocrotite de lege, Curtea apreciaza pedeapsa trebuie aplicata intr-un cuantum care sa fie in masura sa duca la indeplinirea functiei de exemplaritate a pedepsei si care sa fie de natura sa-i descurajeze pe cei care ar intentiona sa comita infractiuni asemanatoare celor imputate inculpatului ##### ########.

Astfel, raportat la gravitatea infractiunilor comise de inculpatul ##### #######, la faptul ca agresiunea exercitata de acesta a dus la pierderea unor vieti ale unor persoane tinere si lipsite de aparare, cruzime de care inculpatul a dat dovada in actiunea de suprimare a vietilor celor doua victime, motivul si scopul urmarit de inculpat, lipsa de empatie de care acesta a dat dovada si lipsa de regrete manifestata de inculpat ulterior savarsirii faptei precum si perseverenta infractionala de care a dat dovada, ceea ce denota o lipsa evidenta de respect fata de viata unei persoane si imprima o periculozitate cu totul deosebita persoanei inculpatului, Curtea apreciaza ca singura pedeapsa justa si proportionala, pentru fiecare dintre cele doua infractiuni de omor calificat este cea a detentiunii pe viata, insa avand in vedere ca inculpatul, la data pronuntarii hotararii de condamnare avea implinita varsta de 67 de ani, in cauza sunt incidente dispozitiile art. 57 C.pen., care stipuleaza ca 'daca la data pronuntarii hotararii de condamnare inculpatul a implinit varsta de 65 de ani, in locul detentiunii pe viata i se aplica pedeapsa inchisorii pe timp de 30 de ani si pedeapsa interzicerii exercitarii unor drepturi pe durata ei maxima'. Prin urmare sentinta instantei de fond este netemeinica sub aspectul modalitatii de individualizare a pedepselor cu inchisoarea aplicate inculpatului ##### ########, urmand ca acest inculpat sa fie condamnat la pedepsele de:

- 30 de ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prec. de art. 188 alin. 1 C.pen., rap. la art. 189 alin. 1, lit. a), d) si h) C.pen. cu aplicarea art. 57 C.pen. (victima ####### ##### #######);

- 30 de ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prec. de art. 188 alin. 1 C.pen., rap. la art. 189 alin. 1, lit. a), d), e) si h) C.pen. cu aplicarea art. 57 C.pen. ( victima ######### ########);”.

* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Craiova privind condamnarea definitiva a lui Gheorghe Dinca la 30 ani inchisoare pentru uciderea Alexandrei Macesanu si Luizei Melencu (publicata de Rejust)