CSM nu sustine Legea raspunderii magistratilor pe motiv ca in legislatia actuala este reglementata aceasta masura, iar o alta initiativa legislativa cu acelasi obiect ar fi inoportuna. Pentru a-si argumenta pozitia, CSM arata ca in Romania exista deja raspunderea magistratilor, iar aceasta este reglementata sub o tripla forma: “disciplinara, penala si civila (materiala), astfel ca nu este necesara adoptarea altor dispozitii legale privind aceste aspecte”. Reunit in sedinta de joi, 12 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prezidat de judecatoarea ICCJ Mariana Ghenea a stabilit ca nu se impune o noua Lege a rapunderii magistratilor, intrucat aceasta ar putea sa nu isi gaseasca “corespondentul in forme similare de raspundere a membrilor celorlalte doua puteri in stat, cea legislativa si cea executiva” iar acest lucru ar reprezenta in sine “o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecinte pentru buna functionare a societatii”.

Pozitia categorica a Plenului CSM fata de initiativa tragerii la raspundere a magistratilor care comit erori judiciare dovedite este aceea ca nu se impune sub nicio forma modificarea cadrului legal actual, atat timp cat, de-a lungul timpului, sistemul judiciar a dovedit ca are capacitatea de a se autoregla, „inclusiv prin sanctionarea sub cele trei forme a magistratilor, fiind, de altfel, si singura dintre cele trei puteri care are reglementata o forma a raspunderii materiale”.

Prezentam in continuare Punctul de vedere al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind independenta sistemului judiciar din perspectiva raspunderii materiale a magistratilor si a independentei financiare:

"In sedinta de azi, 12 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat urmatorul punct de vedere privind independenta sistemului judiciar din perspectiva raspunderii materiale a magistratilor si a independentei financiare:

Consiliul Superior al Magistraturii intelege sa-si asume un program de masuri pe intreaga perioada a mandatului de 6 ani, care sa fie urmarit cu consecventa si realizat in spirit de coeziune intre membrii sai. Dintre obiectivele urmarite, intr-o prima etapa, se impune exprimarea unei pozitii referitoare la independenta sistemului judiciar din perspectiva raspunderii materiale si a independentei financiare.

Independenta justitiei reprezinta o componenta esentiala a statului de drept, in care cele trei puteri – legislativa, executiva si judecatoreasca – trebuie sa fie intr-un permanent echilibru, dat tocmai de egalitatea ce exista din punct de vedere constitutional.

Consiliul subliniaza ca legislatia actuala reglementeaza raspunderea magistratilor sub o tripla forma: disciplinara, penala si civila (materiala), astfel ca nu este necesara adoptarea altor dispozitii legale privind aceste aspecte.

O alta reglementare, care nu isi gaseste corespondentul in forme similare de raspundere a membrilor celorlalte doua puteri in stat, cea legislativa si cea executiva, reprezinta in sine o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecinte pentru buna functionare a societatii.

Sistemul judiciar a dovedit de-a lungul timpului ca are capacitatea de a se autoregla, inclusiv prin sanctionarea sub cele trei forme a magistratilor, fiind, de altfel, si singura dintre cele trei puteri care are reglementata o forma a raspunderii materiale. De aceea, orice initiativa legislativa care sa aiba ca obiect angajarea raspunderii materiale a magistratilor in alte coordonate decat cele deja existente in prezent este inoportuna.

Consiliul Superior al Magistraturii, la randul sau, isi asuma identificarea, solutionarea si sanctionarea cu fermitate a situatiilor de incalcare a legii de catre magistrati.

Referitor la independenta financiara a sistemului judiciar, Consiliul se angajeaza sa intensifice demersurile pentru preluarea bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei.

Pana la indeplinirea acestui obiectiv, se impune o stransa colaborare intre ordonatorii principali de credite in vederea administrarii eficiente a instantelor si parchetelor. In acest context, este necesara inclusiv luarea unor masuri unitare privind salarizarea personalului din justitie.

Inechitatile rezultate ca urmare a adoptarii si interpretarii neunitare a legilor de salarizare trebuie inlaturate, in acord cu decizia Curtii Constitutionale nr. 794 din 15.12.2016, astfel incat cei care fac parte din sistemul judiciar sa fie salarizati avandu-se in vedere o valoare de referinta sectoriala unica.

Pentru a-si indeplini menirea constitutionala, Consiliul Superior al Magistraturii are nevoie de increderea si sprijinul corpului magistratilor, a celorlalte puteri si a societatii in ansamblul sau.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii".