28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DESCUAMAREA "ELITELOR" DE LA PLOIESTI – Judecatoarea Brindusa Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti a desfiintat manoperele gandite de procurorii DNA Lucian Onea si Cerasela Raileanu pentru tavalirea fostei sefe AEP Ana Maria Patru. Intr-o motivare exemplara, Gheorghe a demascat identitatile triple ale lui Socol, a gasit inregistrarea lui Patru ascunsa de DNA in dosarul lui Sebastian Ghita si a obtinut adevarul de la Socol: "Fara echivoc, contractul cu AEP fusese castigat legal" (Motivarea)

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

1 March 2020 10:59
Vizualizari: 10028

Ies la iveala detalii halucinante despre cum au inteles procurorii de elita ai DNA Ploiesti, tinuti ani de zile in brate de fosta sefa DNA Laura Kovesi, sa nenoroceasca o viata apeland la manopere si strategii situate in afara legii. Denunturi mincinoase, avocati impusi, inregistrari ascunse in alte dosare, sunt doar cateva dintre elementele care se regasesc in dosarul Anei Maria Patru (foto), fosta sefa a Autoritatii Electorale Permanente (AEP), achitata in ianuarie 2020 de Tribunalul Bucuresti. Nenorocirile comise de DNA Ploiesti in cazul Anei Maria Patru sunt scoase la iveala chiar de instanta, intr-o motivare de exceptie data de judecatoarea Brindusa Elena Gheorghe de la Sectia I penala a Tribunalului Bucuresti in dosarul "fetisului lui Onea".


 

Lumea Justitiei a obtinut in exclusivitate motivarea Sentintei penale nr. 18/F pronuntata in 13 ianuarie 2020 de judecatoarea Brindusa Elena Gheorghe in dosarul nr. 47338/3/2016 in care Ana Maria Patru a fost trimisa in judecata de tandemul de procurori Lucian Onea-Cerasela Raileanu de la unitatea de elita DNA Ploiesti pentru pretinse infractiuni de trafic de influenta si spalarea banilor. Toata crosetarea facuta de paraditorii de elita a picat insa in instanta, la fond, prin achitarea Anei Maria Patru, dupa ce judecatoarea Brindusa Elena Gheorghe a efectuat cu minutiozitate cercetarea judecatoareasca, constatand ca:

-Actul de sesizare intocmit de procurorii DNA Ploiesti Lucian Onea si Cerasela Raileanu avea la baza denunturi date de acelasi "martor denuntator", Irina Socol, desi in rechizitoriu se preciza ca dosarul a fost deschis "din oficiu";

-Procurorii Onea si Raileanu, inca din faza incipienta a cauzei au apelat la manopere si strategii care aveau ca scop inducerea in eroare a Anei Maria Patru si trimiterea sa in inchisoare;

-Ana Maria Patru a fost constransa sa isi concedieze avocatii pentru a fi reprezentata de avocatul platit de "martorul denuntator" Irina Socol;

-Irina Socol a avut trei identitati, respectiv, "Irina Socol", "Vranceanu Constantin Marius" si "Mocanu Denisa", instanta dispunand ca acestea sa nu poata fi valorificate, dat fiind ca prin aceasta procedura s-a incalcat flagrant dreptul la aparare, cat si dreptul la un proces echitabil al lui Patru;

-Dupa ce a formulat denunturile, Irina Socol a fost cablata de DNA pentru a o provoca pe Ana Maria Patru si pentru a o asigura ca nu a denuntat-o, sfatuind-o sa faca acord de recunoastere, "chiar daca tu ai dreptate";

-Intrucat declaratiile facute de fosta sefa AEP in cadrul intalnirii cu Socol nu ii ajutau in ancheta, Lucian Onea si Cerasela Raileanu au ascuns in dosarul lui Sebastian Ghita inregistrarile favorabile Anei Maria Patru;

-Dupa ce au fost gasite, s-a constatat ca in transcrierile convorbirilor erau consemnate alte declaratii decat cele reale, existente pe inregistrare.

-Ana Maria Patru nu a conditionat atribuirea de contracte de primirea unor bunuri din partea Irinei Socol (autoturism ori aparatament), aspect recunoscut in fata instantei chiar de patroana Siveco, cea care, in denuntul DNA, sustinuse contrariul.

Iar pentru toata aceasta facatura de dosar, Ana Maria Patru a fost retinuta in 16 noiembrie 2016 cu spectacol televizat, fiind defilata in catuse, dupa ce a fost luata de langa copilul minor pe care il crestea singura, tinuta in arest preventiv (pana in 24 decembrie 2016) si mai apoi in arest la domiciliu pana in 17 februarie 2017. La o zi dupa ce a fost eliberata din arestul preventiv, Ana Maria Patru a fost trimisa in judecata prin rechizitoriul intocmit de procurorii Cerasela Raileanu si Lucian Onea.


Onea si Raileanu au deschis dosarul Anei Maria Patru "din oficiu", pe baza denunturilor "martorului protejat" Irina Socol, insa judecatoarea Gheorghe le-a demascat lucratura


Astfel, in sentinta penala nr. 18/F din 13 ianuarie 2020 prin care s-a dispus achitarea Anei Maria Patru, judecatoarea Brindusa Elena Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti a stabilit, in baza actelor existente in cauza, ca dosarul de la DNA Ploiesti a avut la baza trei denunturi facute de patroana Siveco Irina Socolcare a dobandit in cauza atat calitatea de martor protejat, dar si alte doua identitati de martor cu identitate ascunsa (Denisa Mocanu si Constantin Marius Vranceanu) – si de Gheorghi Sadoveanu (angajat al Siveco) in datele de 07.10.2016, 21.10.2016 si 25.10.2016.

Culmea, in actul de sesizare a instantei, DNA Ploiesti, prin deja celebrii procurori Onea si Raileanu, a retinut ca dosarul Anei Maria Patru a fost constituit in baza unui proces verbal de sesizare din oficiu, intocmit la data de 21.10.2016 sub nr. 308/P/2016. Adica intr-una dintre zilele in care Irina Socol a venit la DNA si a dat o noua declaratie de martor sub identitate protejata.

Gogomania DNA Ploiesti cu "sesizarea din oficiu", desi dosarul avea la baza denunturile Irinei Siveco, a iesit la iveala in timpul cercetarii judecatoresti cand, solicitand relatii de la "unitatea de elita", judecatoarea Brindusa Gheorghe a constatat, urmare a procedurilor de declasificare a numelor reale ale martorilor cu identitate protejata si a denunturilor pe care astia le-au facut, faptul ca Irina Socol a formulat denunturile in zilele de 07.10.2016, 21.10.2016 si 25.10.2016, iar parchetul s-a sesizat din oficiu ulterior incunostintarii facute de catre Socol si Sadoveanu, privitor la aceleasi fapte. Fata de aceasta situatie, judecatoarea Gheorghe a apreciat ca procurorii anticoruptie Onea si Raileanu au incalcat dispozitiile legale in ce priveste activitatea de urmarire penala inca din faza incipienta a cauzei privind-o pe Ana Maria, continuand si pe parcursul cercetarii penale sa produca "in mod arbitrar sau contrar normelor procesuale probe cu rea credinta sau prin utilizarea de manopere sau strategii".

Judecatoarea Gheorghe sanctioneaza in cuprinsul motivarii solutiei de achitare pronuntata fata de Ana Maria Patru si modalitatea in care procurorii Onea si Raileanu au inteles sa ascunda, prin clasificare, modul de sesizare in cauza, retinand ca prin aceasta modalitate nu se poate aprecia ca s-a dorit protejarea martorului denuntator, in speta Socol, ci, in realitate, s-a urmarit inducerea in eroare a fostei sefe AEP Ana Maria Patru.


Iata ce retine judecatoarea Brindusa Gheorghe:

"Pe parcursul cercetarii judecatoresti, in urma solicitarii de relatii de la unitatea de parchet care a efectuat in cauza urmarirea penala, s-a comunicat instantei de catre DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti ca, la data de 23.10.2018, in contextul declasificarii procedurilor de acordare a statutului de martor cu identitate protejata numitei Socol Irina, au fost declasificate si denunturile formulate de aceasta la datele de 07.10.2016, 21.10.2016 si 25.10.2016, denunturi care vizeaza, printre altele, si faptele deduse judecatii in prezenta cauza (filele 1 vol.V , dosar instanta). (...)

Prin inregistrarea acestor denunturi rezulta ca ele au fost apreciate ca indeplinind cerintele prev. de art.290 alin.(2) C.p.p., cu referire la disp. art. 289 alin (2), (4) – (6) C.p.p., constituind astfel un mod de sesizare a organelor de urmarire penala.

Cu toate acestea, parchetul s-a sesizat din oficiu, ulterior incunostintarii facute de catre Socol Irina si Gheorghi Sadoveanu, privitor la aceleasi fapte.

Or, potrivit art.292 C.p.p., organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu daca afla ca s-a savarsit o infractiune pe orice alta cale decat cele prevazute la art.289 - 291 (plangere si denunt) si incheie un proces verbal in acest sens.

Tribunalul constata asadar o incalcare a dispozitiilor legale in activitatea de urmarire penala inca de la debutul acesteia, respectiv din momentul sesizarii.

Din aceasta perspectiva se constata, pe langa afectarea legalitatii respectivelor acte de urmarire penala si afectarea loialitatii, ce tine de moralitatea procesuala, in sensul ca activitatea organelor judiciare, in special a celor de urmarire penala trebuie sa se desfasoare fara a produce in mod arbitrar sau contrar normelor procesuale probe cu rea credinta sau prin utilizarea de manopere sau strategii.

Retine, din aceasta perspectiva Tribunalul, disp.art.2 din C.p.p., potrivit carora procesul penal se desfasoara potrivit dispozitiilor prevazute de lege, dar si cele ale art.8 din acelasi cod, in conformitate cu care organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor, exigente ce nu sunt satisfacute in cauza in faza de urmarire penala.

Privitor la ratiunea organului de urmarire penala de a proceda in sensul ascunderii, prin clasificare, a modului real de sesizare, nu se poate aprecia in sensul ca s-ar fi urmarit prin aceasta protejarea denuntatorului, respectiv a numitei Socol Irina, in conditiile in care, pe de o parte, aceasta figureaza in dosar atat ca martor cu identitate reala, cat si ca martor protejat, calitate in care i-au fost atribuite doua identitati si in consecinta dand declaratii distincte in toate aceste calitati si, pe de alta parte, in ceea ce-l priveste pe numitul Gheorghi Sadoveanu, acesta figureaza doar ca martor, nepunandu-se problema protejarii identitatii sale.

In opinia Tribunalului, fata de constructia acuzatiei din cauza, de interactiunile din „martora” Socol Irina si inculpata din timpul urmaririi penale, in realitate s-a urmarit inducerea in eroare a acesteia, pentru ca astfel sa-si pastreze increderea in Socol Irina, a carei influenta asupra inculpatei este nu numai afirmata de catre Patru Ana Maria, dar si confirmata de datele si imprejurarile ce rezulta din mijloacele de proba administrate in cauza.

Efectele acestei influente s-au concretizat inclusiv in determinarea inculpatei in sensul recunoasterii faptelor".


Au incatusat-o, au buleversat-o si i-au "sugerat" sa isi concedieze avocatii, pentru a-l lua pe avocatul contactat si platit de "martorul protejat" Irina Socol


Iar asta nu este tot! Dupa cum reiese din motivarea judecatoarei Brindusa Elena Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti, imediat ce a fost construit dosarul pe baza unor denunturi "protejate" date de Socol, s-a procedat la determinarea fostei sefe AEP sa renunte la aparatorii sai, Ene Corbeanu Cristian, Ene Corbeanu Elisa, Cumanov Laura, Vlad Toba, Razvan Dejeu Andrei si sa fie de acord sa fie reprezentata de avocatul Ovidiu Bulai. Avocat care, retine Tribunalul Bucuresti, a fost contactat si platit chiar de denuntatoarea Anei Maria Patru, Irina Socol.

Iata ce retine instanta:

"Astfel, contrar sustinerilor constante facute de catre inculpata pe parcursul urmaririi penale , prin ultimele doua declaratii date in aceasta faza, in datele de 07.12.2016 si 12.12.2016, inculpata Patru Ana Maria, asistata de catre avocatul Bulai Ovidiu a „recunoscut faptele retinute in sarcina sa”.

Privitor la acest avocat, in rechizitoriu se retine ca la data de 05.12.2016 inculpata a informat organele de urmarire penala ca intelege sa denunte unilateral contractele de asistenta juridica incheiate pana la acea data cu avocatii Ene Corbeanu Cristian, Ene Corbeanu Elisa, Cumanov Laura, Vlad Toba, Razvan Dejeu Andrei si ca, incepand cu data de 05.12.2016, inculpata a fost reprezentata de aparator ales - avocat Bulai Ovidiu.

In cursul cercetarii judecatoresti au fost administrate o serie de probe, inclusiv audierea in calitate de martor a av. Bulai Ovidiu , din care rezulta ca initiativa renuntarii la avocatii alesi si a angajarii acestui avocat nu a apartinut inculpatei, acesta fiind contactat si platit de catre Socol Irina, martor denuntator in cauza. Sustinerile inculpatei legate de aceasta imprejurare sunt confirmate chiar de catre dl. av. Bulai Ovidiu , care a fost audiat si in dosarul nr.48239/3/2017/a1 (filele 229- 238 vol.I dosar instanta), dar si in prezenta cauza (declaratia 17.04.2019; filele 190 – 191 vol.VI, dosar instanta) prezentand anumite aspecte si in dosarul Inspectiei judiciare S346/IJ/1039/D/P/2017 (filele 196 – 197, vol.VI dosar instanta) din toate aceste declaratii rezultand fara echivoc ca a fost de acord sa acorde asistenta juridica inculpatei Patru Ana Maria la solicitarea d-nei Socol Irina care a achitat costurile aferente acestor servicii".


"Martorul denuntator" Irina Socol, cablat si trimis la provocat


Extrem de relevanta in cauza este concluzia judecatoarei Gheorghe privitoare la decizia DNA Ploiesti, in speta a procurorilor Onea si Raileanu, de a mentine un caracter "clandestin" de martor denuntator fata de Irina Socol. Retine in acest sens in motivare judecatoarea Brindusa Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti ca, in timp ce Socol avea calitatea de martor denuntator, DNA Ploiesti i-a facut acesteia un dosar, despre care pana la data audierii sale in cauza Patru, nu a avut cunostinta. Cu toate acestea, subliniaza Brindusa Gheorghe in motivare, pe parcursul instrumentarii acestui dosar, Irina Socol a avut perceptia ca beneficiaza de o cauza de nepedepsire.

Iata ce se precizeaza in sentinta TMB:

"In ceea ce-o priveste pe martora Socol Irina se constata ca in cauza, contrar situatiei reale in sensul ca a denuntat faptele mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la acestea (fiind realizate cerintele art.292 alin.(2) C.p.), nu s-a dispus clasarea, tocmai in vederea pastrarii caracterului clandestin al calitatii sale de martor denuntator, prin rechizitoriu dispunandu-se formal disjungerea cauzei in vederea continuarii cercetarilor intr-un nou dosar inregistrat separat, fata de suspecta Socol Irina, cercetata sub aspectul savarsirii a doua infractiuni de cumparare de influenta. Caracterul formal al acestor asa-zise cercetari este dovedit de faptul ca, desi inca de la momentul intocmirii rechizitoriului in prezenta cauza, existau date, cel putin la fel de relevante ca in cazul inculpatei Patru Ana Maria, care sa indreptateasca organul de urmarire penala sa dispuna o solutie, nici pana in prezent nu s-a dispus de catre procuror o astfel de solutie (dupa cum s-a precizat de catre parchet la solicitarea instantei prin adresa primita la 16.05.2018 (fila 101 vol.II), asteptandu-se probabil pronuntarea unei hotarari in cauza, dar si de afirmatiile facute de catre Socol Irina, cu ocazia audierii de catre instanta (declaratia din 06.02.2019, filele 82-87 vol.VI dosar instanta) , in sensul ca nu i s-a adus la cunostinta de catre organele de urmarire penala faptul ca ar avea calitatea de suspect sau inculpat privitor la vreo infractiune aflata in legatura cu faptele ce formeaza obiectul prezentului dosar. Rezulta, asadar, ca numita Socol Irina a avut cel putin la nivel de perceptie (posibil confirmata de o intelegere cu organele de urmarire penala) convingerea ca beneficiaza de aceasta cauza de nepedepsire".


DNA si Socol au lucrat in echipa. TMB a demascat identitatile protejate


Astfel, la circa o luna de la formularea primului denunt impotriva Anei Maria Patru, DNA Ploiesti a decis ca Irina Socol sa fie cablata si trimisa sa inregistreze conversatia pe care o avea cu fosta sefa AEP. Este cunoscut faptul ca in acea perioada cele doua erau bune prietene, calitate in care a avut loc si intalnirea din data de 13 noiembrie 2016, cand Irina Socol purta tehnica de inregistrare. In acea intalnire, a retinut instanta, Socol a incercat sa o convinga pe Patru ca nu a formulat niciun denunt impotriva sa, si ca, cel mai bine, sa incheie un acord de recunoastere cu procurorii, "chiar daca ai dreptate".

Intamplator, se arata in motivare, indemnul facut de Socol era convergent cu cel al procurorilor Onea si Raileanu.

In aceeasi linie de convergenta se inscriu, precizeaza judecatoarea Brindusa Gheorghe in sentinta, si declaratiile de martor protejat date de Irina Socol sub alte doua identitati, respectiv Vranceanu Constantin Marius si Mocanu Denisa, ale caror "marturii" au fost folosite de DNA Ploiesti pentru "dovedirea faptelor”, ori ca mijloace de proba.

Iata ce a retinut judecatoarea Gheorghe in privinta discutiilor purtate de Socol si Patru:

"Rezulta, asadar, interesul martorei Socol Irina, in sensul confirmarii aspectelor sesizate organelor de urmarire penala, inclusiv prin obtinerea unei declaratii de recunoastere facuta de catre inculpata. Aceasta intentie este dovedita si de o discutie purtata la data de 13.11.2016 (dupa sesizarea organelor de urmarire penala si cu doua zile inainte de retinerea inculpatei ) intre Socol Irina si Patru Ana Maria, discutie inregistrata de parchet si atasata la un alt dosar de urmarire penala, respectiv dosarul nr.110/P/2016, instrumentat de aceeasi procurori, Onea Lucian si Raileanu Cerasela, in baza unei sesizari din oficiu din data de 12.04.2016 privind alte persoane, respectiv pe numitul Ghita Sebastian, s.a, cauza ce ulterior a fost preluata de la Serviciul Teritorial Ploiesti de catre Structura Centrala a D.N.A – Sectia de combatere a coruptiei, reusindu-se dupa demersuri repetate atasarea acesteia si la dosarul cauzei.

Din respectiva discutie rezulta ca Socol Irina o asigura pe Patru Ana Maria ca nu a facut niciun denunt impotriva sa, prezentandu-i elemente care sa o convinga ca exista probe care o incrimineaza si o indeamna sa incheie un acord de recunoastere („In momentul cand te cheama acolo, tu trebuie sa spui asa: ca eu vreau sa merg pe acord de recunoastere. Tu nu trebuie sa spui ce imi spui tu mie acum, chiar daca ai dreptate…”).

Interesul martorei in obtinerea unei „recunoasteri” din partea inculpatei este, din pacate, convergent cu cel al organelor de urmarire penala, care, desi sunt obligate sa asigure pe baza de probe aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei (art.5 C.p.p.) ce trebuie asadar sa fie stabilite in urma interpretarii corecte a probatoriului si nu sa fie construite prin dirijarea acestuia in sensul dorit, au inteles sa asigure „completarea” acestuia cu cele doua declaratii ale inculpatei, date in imprejurarile anterior prezentate. O astfel de maniera de efectuare a urmaririi penale, dincolo de incalcarea caracterului echitabil al procedurii, poate releva si o nesiguranta a procurorilor in existenta probelor necesare pentru a dispune trimiterea in judecata.

In aceeasi linie se inscrie, in opinia instantei si procedeul de a folosi in „dovedirea faptelor” , ca mijloace de proba , atat declaratiile date in calitate de martori cu identitate protejata (Vranceanu Constantin Marius – din 21.10.2016, filele 05-06, vol.I dup si Mocanu Denisa din 21.10.2016, data in dosarul penal nr.313/P/2016 – filele 110, 111 si din 25.10.2016, data in dosarul penal nr.313/P/2016 – filele 112, 113 vol.I dup) cat si sub adevarata identitate (declaratia din 04.11.2016, filele 193- 195 vol.I dup), declaratia din 10.11.2016, filele 287 – 288 vol.XI dup), de catre Socol Irina, incercand sa se acrediteze ideea ca cele relatate de catre aceasta sunt confirmate , printre altele, si de declaratiile martorilor cu identitate protejata Mocanu Denisa ( a se vederea sustinerea din rechizitoriu de la fila 13, par.2) si respectiv Vranceanu Constantin Marius (rechizitoriu , fila 46 par.3), in fapt fiind vorba despre declaratii date de catre aceeasi persoana.

Din aceasta perspectiva Tribunalul considera ca a fost pus in pericol principiul liberei aprecieri a probelor, prin incercarea de a obstructiona accesul la toate datele necesare instantei pentru a putea discerne valoarea probatorie a declaratiilor martorilor si de a dubla in mod fals sursa anumitor date si imprejurari apreciate ca avand relevanta probatorie.

Astfel, in baza principiului liberei sau intimei convingeri a judecatorului, acesta va aprecia liber mijloacele de proba administrate in cauza, neexistand o ordine de preferinta, referitor la forta probanta a acestora. Totodata, organele judiciare au dreptul sa aprecieze in mod liber atat valoarea fiecarei probe administrate, cat si credibilitatea lor, probele neavand o valoare a priori stabilita de legiuitor, importanta acestora rezultand in urma aprecierii lor de organele judiciare consecutiv analizei ansamblului materialului probator administrat in mod legal si loial in cauza. In luarea deciziei supra existentei infractiunii si vinovatiei inculpatului, instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. (...)

Or, in cauza, prin atribuirea aceleiasi persoane atat a calitatii de martor cu identitate reala, cat si a celui de martor cu identitate protejata, precum si prin ascunderea calitatii de martor denuntator s-a urmarit eludarea dispozitiilor procedurale prin care s-au instituit unele limitari ale principiului liberei aprecieri a probelor (art.103 alin.(3) C.p.p.), dar si, asa cum s-a aratat si anterior, credibilizarea declaratiilor date de catre Socol Irina inclusiv prin crearea in mod fals a unui alt mod de sesizare a organelor de urmarire penala (decat denuntul acesteia), pentru a nu se pune problema eventualului interes personal al sau, ca element obiectiv in evaluarea valorii probatorii a declaratiilor date in cauza. (...)

Fata de toate elementele anterior enuntate, Tribunalul apreciaza ca declaratiile martorilor cu identitate protejata (masura asupra careia a revenit motivat in cursul judecatii), nu pot fi valorificate , incalcandu-se flagrant atat dreptul la aparare al inculpatei, cat si dreptul la un proces echitabil in intregul sau".


DNA a transcris cum i-a convenit inregistrarea dintre Socol si Patru


Mai mult, se arata in sentinta judecatoarei Brindusa Gheorghe, dupa ce inregistrarea – in care Ana Maria Patru preciza ca nu a primit un autoturism de la Irina Socol, asa cum aceasta din urma ar fi sustinut in denuntul sau, ci de la martorul Mihai Cernaianu cu titlu de cadou – a fost scosa din dosarul lui Sebastian Ghita (unde fusese ascunsa, asa cum am vazut mai sus), impreuna cu transcrierea realizata de DNA, si pe care parchetul anticoruptie a inteles initial sa nu o foloseasca ca mijloc de proba, a fost consemnata o alta declaratie decat cea reala.

Iata ce se precizeaza in sentinta:

"In cuprinsul discutiei, redata in transcrierile efectuate atat de parchet, cat si de aparare, ale caror neconcordante au fost lamurite in urma audierii inregistrarii in sedinta din 23.09.2019, apar in mod repetat afirmatii ale inculpatei Patru Ana Maria (care nu avea cunostinta la acel moment ca este inregistrata), necontrazise de catre Socol Irina care efectua inregistrarea cu ajutorul dispozitivului pus la dispozitie de catre lucratori din cadrul DNA) in sensul ca masina a fost primita de la Cernaianu Mihai

Ma duc sa spun adevarul. Domne, eu asta stiu. Mihai i-a placut de mine, voia sa aiba o relatie cu mine, mi-a facut cadou aceasta ma(sina)”.

Uite ca acum mi-am adus aminte. Norocul ca i-a facut prin banca. Noroc ca i-a facut si aia (martora Andrei Elena, verisoara inculpatei) a retras banii prin banca. Da ! O fi folos necuvenit, dar l-am pus eu sa mi-o cumpere? M-a si surprins. Si mi-a adus-o prietenul lui care vorba aia, deci nu . Doi ani, trei ani s-a tinut omul acesta dupa mine. Trei ani. Mi-a mancat sufletul. Poate n-au fost banii lui, nu stiu cine a fost. Dar nu l-am ajutat cu nimic.”

Este de remarcat privitor la acest ultim fragment ca in transcrierea realizata de DNA (desi parchetul nu a inteles initial sa foloseasca aceasta inregistrare ca mijloc de proba), se consemneaza in mod neconform realitatii in loc de „da, o fi folos necuvenit, dar l-am pus eu sa mi-o cumpere?, „Da! O fi fost de la tine, dar l-am pus eu sa mi-o cumpere?” (a se vedea incheierea de sedinta din data de 23.09.2019, fila 154 verso, vol.VII dosar instanta)".


Irina Socol recunoaste ca Patru nu a conditionat atribuirea de contracte de primirea de bunuri. TMB: "Martora precizeaza fara echivoc ca respectivul contract cu AEP fusese castigat in mod legal"


Pe de alta parte, insasi sustinerea facuta de Irina Socol la DNA, potrivit careia bunurile pe care i le-ar fi dat Anei Maria Patru ar fi fost in schimbul derularii si atribuirii de contracte de catre AEP pentru Siveco, este contrazisa chiar de patroana Siveco.

Concret, in cuprinsul sentintei au fost retinute ca avand "cea mai mare relevanta" declaratiile date de Irina Socol, care la DNA a precizat ca Patru i-a conditionat atribuirea contractelor catre Siveco de "achitarea contravalorii unui apartament", in timp ce in fata instantei aceeasi Irina Socol a aratat "fara echivoc" ca respectivul contract a fost castigat "in mod legal".

Iata ce a retinut instanta:

"Poate cea mai mare relevanta o au chiar declaratiile succesive ale martorei Socol Irina. Astfel, in declaratiile date in cursul urmaririi penale a aratat ca a cunoscut-o pe Patru Ana Maria in anul 2008, aceasta fiind la acel moment vicepresedintele Autoritatii Electorale permanente. In denuntul din data de 21.10.2016( fila 98 vol.VI dosar instanta) a aratat ca ar fi cunoscut-o pe Ana Maria Patru in cursul anului 2007, prin intermediul unui prieten, pentru ca in anul 2009, in schimbul ajutorului acordat pentru atribuirea de catre Autoritatea Electorala Permanenta in cadrul careia era director general a unor contracte de prestari servicii catre SC SIVECO ROMANIA SA sa-i pretinda sa achite contravaloarea unui apartament situat in (...)

In declaratia detaliata data in cursul cercetarii judecatoresti (filele 82-87 vol.VI dosar instanta), Socol Irina arata ca a cunoscut-o pe Patru Ana Maria in 2008 sau 2009, la momentul respectiv Siveco avand contracte in derulare cu Autoritatea Electorala Permanenta. Totodata, martora precizeaza fara echivoc ca respectivul contract cu Autoritatea Electorala Permanenta, care se derula la acel moment , fusese castigat in mod legal in urma unei licitatii si executarea acestuia, inclusiv sub aspectul platilor se realizase fara probleme.

In acest context se poate constata ca exista dubii serioase legate chiar de faptul ca in anul 2008 inculpata Patru Ana Maria si martora denuntatoare Socol Irina se cunosteau si implicit de sustinerea parchetului in sensul ca inculpata Patru Ana Maria ar fi sprijinit-o pe martora denuntatoare in derularea contractului (...) incheiat intre Siveco Romania SA cu Autoritatea Electorala Permanenta, inclusiv prin luarea in considerare a celor declarate chiar de catre martora, in sensul ca la momentul in care a cunoscut-o pe inculpata exista deja un contract intre societatea pe care o reprezinta si Autoritatea Electorala Permanenta, contract care s-a derulat fara probleme , fiind achitate si platile aferente acestuia".


Redam in continuare alte pasaje relevante cuprinse in sentinta Tribunalului Bucuresti:

"In consecinta, Tribunalul apreciaza ca in cauza nu s-a facut dovada comiterii de catre inculpata Patru Ana Maria a unor fapte care sa intruneasca toate cerintele de tipicitate ale infractiunii de trafic de influenta, constatare valabila in cazul tuturor celor trei infractiuni de trafic de influenta pentru care s-a dispus trimiterea acesteia in judecata.

Sub aspectul celor doua infractiuni de spalare a banilor retinute in actul de sesizare in sarcina inculpatei Patru Ana Maria se constata ca sumele privitor la care s-ar fi disimulat adevarata natura a provenientei, au fost obtinute ca urmare a savarsirii infractiunilor de trafic de influenta ce formeaza obiectul judecatii in prezenta cauza.

In cazul infractiunii de spalare a banilor, situatia premisa ce decurge cu claritate din norma de incriminare consta in existenta unui bun care provine din savarsirea unei infractiuni anterioare (cunoscuta in limbajul juridic sub diverse denumiri : infractiunea predicat, infractiunea principala, infractiunea primara). Fara aceasta situatie premisa infractiunea de spalare a banilor nu poate fi conceputa, fiindca ar fi lipsita de obiectul ei material. Se poate spune ca aceasta infractiune este o infractiune subsecventa (delictum subsequens) astfel incat are un obiect material ce deriva din comiterea unei infractiuni principale /predicat. Astfel spus; desi are un caracter autonom, spalarea banilor are ca situatie premisa savarsirea unei alte infractiuni generatoare de venituri ilicite. (...)

Ca atare, raportat la imprejurarea potrivit careia in ceea ce priveste infractiunile de trafic de influenta, Tribunalul apreciaza cu nu sunt intrunite conditiile de existenta, concluzia care se impune este aceea ca nici in cazul infractiunilor de spalare a banilor, infractiuni subsecvente, nu se poate retine ca fiind realizata situatia premisa obligatorie, ceea ce atrage neindeplinirea conditiilor de tipicitate specifice infractiunii de spalare a banilor.

Pentru aceste considerente, Tribunalul in temeiul disp. art. 396 alin. (1) si (5) Cod procedura penala si al disp. art. 16 alin. (1) lit. b) C.p.p va dispune achitarea inculpatei PATRU ANA-MARIA (...) sub aspectul savarsirii infractiunilor de trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen. , spalare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicata, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen., trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen, trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen. si spalare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicata, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen".


*Cititi aici integral sentinta prin care judecatoarea Brindusa Elena Gheorghe a a achitat-o pe fosta sefa AEP Ana Maria Patru

Comentarii

# unul din lumea cea mare date 1 March 2020 17:24 +12

cum va spuneam,DOAR SI NUMAI 2% dintre mermelitori sint procurori si judecatori restul sint o gasca de paraditori si mermelitori intr/o mermeleala PORECLITA JUSTITIE.FEILCITARI ONORABILEI BRINDUSA GHEORGHE CARE/SI MERITA CU NOBLETE TITLUL DE MAGISTRAT.din nefericire citi dintre noi justitiabilii,in civil ,in penal sau contencios avem sansa si norocul sa nimerim in fata unor magistrati si nu a unor mermelitori,din nefericire pentru noi 98% nimerim in fata mermelitorilor porecliti magistrati

# Pintea date 1 March 2020 19:26 +3

Dar drăguța asta cand era basescu la butoane, in seara in care doar ce se incheiasera alegerile, lua cina cu Udrea, EBA s.a. băsiști - pedeliști, la restaurantul Pescaruș! Asta o fi fost legal? Sau macar etic? Că era f sfidatoare atunci!

# unul din lumea cea mare date 1 March 2020 23:15 +3

ptr pintea// AI MARE DREPTATE,ASA ESTE.....FOSTA INCULPATA/I UN CARACTER DEPLORABIL,DAR NICI SA STEA AIUREA IN PUSCARIE.sint convins ca o sa o pedepseaca viata in continuare,eu am o vorba ,,CE FACI TE FACE,,!!!!!!!!SI O SA O FACA VIATA PE MAI DEPARTE PENTRU CELE FACUTE

# Sphinx date 2 March 2020 01:23 +1

Exista AZI , un "idiot" care confunda "intentionat" coronavirus cu gripa sezoniera din fiecare an. Propun lui VAL VALCU sa faca un experiment: Sa ia coronavirus si daca mai apuca sa faca si gripa sezoniera, pentru a face diferenta.

# escu date 2 March 2020 09:53 +1

Și pentru denunțurile false făcute Socol nu trebuie trimisă la pârnaie și procurorii în cauză trași la răspundere?

# Neamul lui Bicilis date 2 March 2020 10:13 0

Eu nu inteleg.... cum a trecut acest dosar de camera preliminara??? Cred ca bantuie o sminteala totala din moment ce asemenea aberatii ajung sa fie judecate pe fond. Ori camera preliminara nu mai are obiect, ori oblectul camerei preliminare este eludat? A motiva pe fond ilegalitatile infaptuite in timpul procedurilor de urmarire penala, oricat de impecabil este motivata decizia, devine tardiv totul. Aata-i batjocura in primul rand la adresa ideii de justitie, pentru ca cetateanul evident nu conteaza. Vagabondaj judiciar!

# Pintea date 2 March 2020 13:32 0

Eu nu am zis ca trebuia sa i se intample ceea ce i s-a intamplat, doar ca a fost o perioada in care s-a bucurat de atentia DEEP STATE si a concubinat cu el intr-un mod sfidator pentru ceilalti dar si pentru institutiile statului, iar acum cand a patit ce au patit si altii din cauza ”foștilor ei prieteni”, ea îi acuză! Cand altii pățeau același lucru, ea nu se revolta! Si nici nu se distanța de anturaj. Îi place când i se sare in apărare.

# Simona date 19 August 2020 18:48 0

Nu o mai laudati atat de mult pe judecatoarea Gheorghe Elena Brandusa pentru ca face inscenari monstruoase. Si am si probe cu care sa demonstrez acest lucru De la judecarea dosarelor fara competenta si impotriva deciziilor CCR si ICCJ si pana la judecarea pe baza probelor false si probelor obtinute ilegal. Sa nu mai spun ca nici nu isi motiveaza inscenarile. E o judecatoare care face de ras tagma judecatorilor, desi am vazut judecatori la fel ca ea.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva