Tundrea – cosmarul magistratilor fara Dumnezeu. In premiera, motivatiile uluitoare ale magistratilor care l-au nenorocit pe viata (Document)

Vreti sa aflati cum se condamna un om fara probe? Lumeajustitiei.ro va prezinta in premiera hotararile judecatoresti prin care Ilie Marcel Tundrea (gorjeanul care a facut 12 ani de inchisoare pentru o crima pe care nu a comis-o) a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare. Recent, asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit in premiera, adevaratul autor al violarii si uciderii in 1992 a unei minore de 14 ani a fost identificat cu maxima precizie. Cu ajutorul testului ADN efectuat pe sperma colectata din cadavrul victimei. Ce folos insa pentru Tundrea, care a facut 12 ani de inchisoare, iar dupa ce a fost pus in libertate in 2004, a decedat in ianuarie 2007 ca urmare a bolilor grave contractate in penitenciar si a mizeriei in care a fost nevoit sa traiasca dupa eliberare, cand nimeni nu a vrut sa-l angajeze. Asa cum veti vedea, hotararile judecatoresti care l-au distrus pe Tundrea sunt hotarari lipsite de orice probatoriu pertinent, sunt lipsite de orice rationament logic condamnatoriu. Te si infiori cand vezi ca nimic nu conteaza atunci cand anumiti magistrati ti-au pus deja cruce, doar pentru ca ei vor sa finalizeze cu orice pret un caz sau au idei preconcepute.

Un procuror care s-a evidentiat prin inscenari

Marcel Tundrea - care daca ar fi trait ar fi avut azi varsta de 60 de ani - a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare pentru infractiunile de viol si omor, exclusiv pe baza marturiei confuze a unei batrane de 70 de ani, care n-a vazut crima, dar a sustinut ca l-a vazut pe Tundrea in apropierea cadavrului. Batrana a decedat, nu inainte de a recunoaste in fata mortii ca a mintit. Nu se stie cine a determinat-o sa minta, poate chiar anchetatorii, insa numai conteaza, pentru ca nu era o proba concludenta, deoarece martora nu a spus niciodata ca l-a vazut pe Tundea lovind sau ucigand victima, ori transportand cadavrul. Principalul vinovat de grava eroare judiciara este fostul prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj, Ion Diaconescu (azi pensionar), care l-a trimis pe Tundrea in judecata prin Rechizitoriul Procuraturii Judetene Gorj din 03.11.1992. Individul mai are pe constiinta inca cateva erori judiciare similare, care au iesit la iveala la scurt timp dupa ce cazul Tundrea a devenit public. Cazul Tundrea si alte asemenea l-a propulsat pe Ion Diaconescu spre functia de prim-procuror.

L-au scos vinovat de crima pentru ca se masturba

Prin sentinta penala nr. 17 din 18 mai 1993 (dosar 2723/1992 al Tribunalului Judetean Gorj) judecatorii fondului Gheorghe Bistriteanu si Elena Popescu au citat din rechizitoriul procurorului Ion Diaconescu urmatoarele: „In ziua de 16.06.1992 inculpatul, vecin al minorei Gherasie Mioara, in jurul orei 15.30, a urmarit plecarea acesteia... inculpatul a imobilizat victima, a dus-o in amonte fata de locul de spalat... a dezbracat-o, a violat-o, dupa care a ucis-o prin introducerea in gura a trei pietre de rau care au blocat respiratia. Moartea s-a produs prin sufocarea victimei. In timp ce se afla langa victima, inculpatul a fost surprins de martora Negrea Elena... vazand victima dezbracata si pe inculpat langa ea, martora a tipat, iar inculpatul a fugit”. Rechizitorul mai consemneaza ca dupa plecarea martorei inculpatul s-a intors si a transportat cadavrul in amonte intr-un loc mai adanc, mascandu-l cu crengi. “Alibiul invocat de inculpat in sensul ca nu s-a aflat in localitatea Pojogeni, in momentul comiterii violului si omorului, deoarece a plecat din localitate cu trenul la ora 10.30 spre Tg. Jiu, prezenta sa in Tg. Jiu fiind probata cu depozitiile martorilor Lupescu Nicolae si Mihart Constantin, a fost inlaturat”. Daca aceste fapte au fost retinute in rechizitorul procurorului Ion Diaconescu, judecatorii fondului au avut si alte probe testimoniale, care confirmau ca Tundrea plecase din localitate cu trenul, dar si altele contrare. In final orice marturie pro-Tundrea a fost inlaturata, la fel cum a procedat si procurorul in actul de sesizare a instantei. Cat priveste comiterea faptei propri-zise, judecatorii fondului Gheorghe Bistriteanu si Elena Popescu au decis: “exista probe directe si indirecte, care converg in a crea convingerea instantei ca inculpatul este persoana care a violat si a ucis pe minora Gherasie Mioara: din punct de vedere psihiatric, raportul medico-legal constata ca inculpatul... are o personalitate instabila, dizarmonica, cu aspect schizoid si modificari hipomaniacale. Din alte dovezi rezulta ca inculpatul a fost inapt pentru o cariera intelectuala, fiind student la doua facultati, fara sa absolve cursurile niciuneia. De mai mult timp este fara ocupatie ca urmare a desfacerii disciplinare a contractului de munca. Este supus viciului betiei si violent. Ca urmare a acestor imprejurari si a incapacitatii de a-si sustine material familia din care face parte si un copil minor, familia inculpatului s-a destramat. Casatoria inculpatului a fost desfacuta prin divort – sc. 10.903 din 16.11.1992 in dosarul 4274/1992 - Judecatoria Tg. Jiu (n.n. - atentie, casatoria s-a desfacut la cateva luni dupa arestarea lui Tundrea pentru omor, dar a fost folosita ca argument contra acestuia). Desfacerea casatoriei s-a pronuntat din vina inculpatului. Comportarile inculpatului, practicarea onaniei (stabilita prin marturisirea sa) inclinatia spre obscen si pervers, dovedita prin lecturile revistelor pornografice pun in evidenta un comportament sexual deviant, care se inscrie in potentialitatea infractorului care a comis violul si omorul. Imposibilitatea morala a comiterii acestor fapte de catre inculpat este exclusa. Imposibilitatea comiterii faptelor ca urmare a alibiului neprobat a fost exclusa. Ca elemente materiale care indica cu probabilitate comiterea infractiunilor de catre inculpat sunt notabile urmatoarele: - apartenenta inculpatului ca agent secretor al spermatozoizilor la grupa sangvina A II. Prezentarea de inculpat a unor leziuni tipice subiectului activ al unui act de viol in cursul caruia se produce dezvirginarea victimei. In legatura cu leziunile constatate de medicul legist la nivelul membrului viril, inculpatul a sustinut ca s-au produs prin mecanismul masturbarii, dar medicul a apreciat ca fiind mai probabil actul de viol (…) cu privire la escoriatiile prezentate, inculpatul a pretins ca le-a suferit cand a adus lemne din padure. A recunoscut ca a prezentat leziuni numai la nivelul antebratelor, pentru ca mecanismul indicat de instanta putea justifica numai aceste leziuni (…) ca proba directa de vinovatie exista depozitia martorei oculare Negrea Elena. Fara niciun dubiu si fara nicio ezitare, martora a indicat pe inculpat ca fiind persoana pe care a surprins-o langa cadavru. Ezitarile martorei in cursul urmaririi penale, constant in aceea ca in prima declaratie a asemuit persoana infractorului cu inculpatul, pentru ca ulterior sa indice pe inculpat fara nicio rezerva, a fost explicata de martora in mod logic. Locuieste singura si i-a fost teama de inculpat. (…) In baza actelor de mai sus, urmeaza a se retine ca inculpatul este autorul faptelor de viol si de omor. ” Am prezentat pe larg uluitoarea motivatie de mai sus, pentru ca oricine sa poata realiza cat de usor pot unii magistrati sa termine un om, pe simple fabulatii si pe o declaratie de martor contradicatorie.

Judecatorii supremi incapabili sa vada evidentul

Mentionam ca apelul declarat de Tundrea impotriva sentintei mai sus expusa a fost respins fara nicio retinere de judecatorii de la Curtea de Apel Craiova. Recursul lui Tundrea care a sustinut mereu ca nu e autorul faptelor a ajuns in 1997 la Curtea Suprema. Daca la instantele din Gorj si Craiova, liu Tundrea nu i s-au permis probatorii noi, la recursul de la Curtea Suprema, judecat in 27 noiembrie 1997 de judecatorii Emil Ghergut, Alexandrina Cochinescu si Dimitrie Onica, acestia au respins doua marturii ale unor persoane care au declarat ca la ora omorului se aflau cu Tundrea in orasul Targu Jiu (la 21 de km de locul crimei) la bufetul "Siromar". Si aceste noi probe au fost inlaturate de judecatori, care au considerat ca sunt facute "pro causa". Aceeasi magistrati au refuzat sa ia in seama si faptul ca victima avea grupa A II, adica aceeasi grupa sangvina a lui Tundrea, pe a carui camasa s-au gasit niste pete de sange, interpretate de anchetatori drept "probe de vinovatie". Tundrea a murit in 2007, dupa ce zeci de magistrati din Romania s-au dat peste cap sa impiedice ca revizuirea sa, admisa de judecatorii de la Brasov (care a generat punerea lui in libertate in 2004, dupa 12 ani de detentie) sa devina definitiva si astfel sa apara riscul pentru autorii acestei inscenari judiciare sa raspunda penal si civil. In scurt timp, se va da publicitatii numele adevaratului asasin, identificat deja de procurorii Parchetului Inaltei Curti cu ajutorul testului ADN – un individ despre care Tundrea a spus in 1992 ca el ar fi faptasul real. Va plati cineva in final dintre magistratii care sunt in viata, bine mersi cu pensii si salarii de lux? Ramane de vazut.