STATUL CALAU - Romania condamnata de CEDO pentru crimele de la Cluj din decembrie '89! Afara cu generalul Ion Vasilache din Parchetul General!

Statul roman a fost condamnat marti 8 Martie 2011, in cauza „Lapusan si altii vs. Romania” pentru incalcarea dreptului la viata al cetatenilor sai, in dosarul crimelor din decembrie 1989 de la Cluj. Statul roman a fost de asemenea obligat la plata a 90.000 euro daune morale catre noua reclamanti – victime ale masacrului de la Cluj. Sentinta de la CEDO ar trebui sa duca la deschiderea de dosare penale impotriva procurorilor militari care au tergiversat anchetele in aceste dosare. Judecatorii europeni au constatat, negru pe alb, tergiversarea deliberata a dosarelor Revolutiei, procurorii militari putand fi prin nurmare – daca acest lucru se vrea cu adevarat in Romania – inculpati pentru favorizarea infractorilor. In prezent, Parchetul General si Parchetele Militare sunt responsabile de musamalizarea crimelor de la Revolutie, in fruntea acestor structuri aflandu-se indivizi care nu dau doi bani pe viata eroilor-martiri si ale rudelor acestora. In pofida numeroaselor proteste publice ale asociatiilor de revolutionari, indivizi precum generalul Ion Vasilache, seful Parchetelor Militare (foto) - avansat de la gradul de colonel, la cel de general cu doua stele de Traian Basescu, pentru ca nu a facut nimic in dosarele Revolutiei – continua sa stea in functie bine mersi, desi Romania se va izbi curand de un nou val de condamnari la CEDO in aceste dosare. Desi stie de aceasta situatie, Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, nu misca in frontul Sectiei Parchetelor Militare. Prezentam in continuare sentinta de la CEDO prin care Romania a fost condamnata pentru tergiversare deliberata.

Procurorii militari au tergiversat deliberat ancheta

Noua romani, raniti in Revolutie si urmasi ai celor decedati au sesizat CEDO de la Strasbourg la data de 18 iulie 2006, pentru inactiunea organelor de procuratura militara, in cazul masacrului de la Cluj Napoca din zilele lui decembrie 1989, in care au fost ucisi 26 de manifestanti, iar alti 52 au fost raniti. In ianuarie 1990, Parchetul Militar a deschis o ancheta impotriva tragatorilor neidentificati si a comandantilor militari, iar in 1992 a inchis dosarul cu solutie de neincepere a urmaririi penale.

In 1997, Sectia Parchetelor Militare (SPM) din Parchetul General a redeschis ancheta penala. La 29 mai 1998, SPM a emis un rechizitoriu prin care a trimis in fata judecatorilor Sectiei Militare a Curtii Supreme de Justitie sase inculpati – pe fostul secretar de partid al judetului si cinci militari din Armata, sub acuzatiile de omor si instigare la omor (autorul rechizitoriului a fost generalul magistrat Dan Voinea -unul dintre putinii magistrati care au vrut sa faca lumina in dosarele Revolutiei - iar dosarul este cel referitor la generalul de Armata Iulian Topliceanu, fostul secretar PCR Moga Ioachim si altii).

In septembrie 1998, gratie modificarilor legislative, dosarul a fost mutat de la Sectia militara, la Sectia penala a instantei supreme. Dupa audierea a circa 500 de martori, avocati acuzatilor au ridicat exceptia nelegalitatii actului de sesizare, iar judecatori supremi, in luna ianuarie 1999, au admis exceptia si au trimis dosarul inapoi la parchet, pentru refacerea rechizitoriului. Actul de sesizare a fost refacut, iar Parchetul a retrimis dosarul inapoi la instanta suprema pentru continuarea judecatii. Din 1999 si pana in 2003 solutionarea dosarului a fost tergiversata de judecatorii supremi, care, dupa judecata de la fond au dat o sentinta prin care au achitat doi acuzati, iar pe un altul l-a condamnat la 5 ani de inchidoare pentru omor si tentativa de omor. Pe ceilalti trei i-a condamnat pentru omor involuntar (din culpa) si raniri involuntare, insa judecatorii au constatat totodata interventia prescrierii raspunderii penale pentru acestia din urma. Pe latura civila, judecatorii supremi au obligat inculpatii, in solidar cu Ministerul Apararii Nationale sa plateasca vitimelor daune materiale si morale cuprinse intre 80 si 250 milioane lei vechi.

Acuzatii, alaturi de MApN au declarat recurs, cerand achitarea si respingerea daunelor acordate, iar Completul de 9 al instantei supreme, la 25 octombrie 2004 a admis recursul, a casat sentinta de la fond si a trimis cauza spre rejudecare la completul de 3 judecatori. In mai 2005, Inalta Curte a achitat un acuzat si a condamnat pe ceilalti cinci la pedespre cuprinse intre 8 si 15 ani de inchisoare pentru omor, tentativa de omor si altele, acordand victimelor daune cuprinse intre 220 milioane lei vechi si 1,15 miliarde lei vechi. In mai 2006, Completul de 9 judecatori a respins recursul inculpatilor si al MApN, sentinta ramanand definitiva.

Acuzatiile si verdictul CEDO

Reclamantii – victime ale represiunii din decembrie 1989 au sesizat in 2006 CEDO de la Strasbourg pe motiv ca autoritatile romane au tergiversat in mod deliberat ancheta penala, au evitat sa antreneze raspunderea tuturor celor vinovati de mortii de la Cluj, acuzand totodata cuantumul insignifiand al daunelor acordate cu foarte mare intarziere, in conditiile in care o parte dintre ei au ramas infirmi ori fara intretinatori ai familiei.

Judecatorii europeni au admis plagerea celor noua reclamanti, apreciind ca statul roman avea obligatia sa reactioneze cu promtitudine pentru a apara increderea publicului in Justitie si statul de drept. Judecatorii de la Strasbourg au scos in evidenta faptul ca autoritatile s-au apucat sa faca o ancheta cat de cat serioada abia dupa 13 ani de la evenimentele sangeroase si nu au aparat dreptul la viata al cetatenilor, asa cum este stipulat in articolul 2 al Conventiei, continuand astfel sa produca prejudicii supravietuitorilor. Astfel, Statul Roman a fost condamnat pentru incalcarea DREPTULUI LA VIATA al cetatenilor lui, fiind obligat sa plateasca fiecaruia din cei noua reclamanti daune morale de cate 10.000 euro.

* Cititi aici sentinta CEDO din 8 martie 2011 in cauza „Lapusan si altii vs. Romania!”