Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Corina Corbu (foto), face o serie de precizari extrem de importante in ceea ce priveste problema drepturilor salariale ale magistratilor, in conditiile in care, asa cum se stie, Guvernul refuza sa aloce sumele necesare platii salariilor integrale (cu un VRS – valoare de referinta sectoriala – neplafonat de 605 lei), sustinand ca nu exista fonduri.

Intr-un mesaj trimis judecatorilor, joi, 7 decembrie 2023, pe care Lumea Justitiei il publica in exclusivitate, sefa ICCJ dezvaluie ca Ministerul Finantelor a refuzat in permanenta sa modifice limita privind deshiderile bugetare cu destinatie salariala, adica sa aloce banii necesari platii salariilor integrale in Justitie. In acest context, Corbu explica faptul ca o contestare in instanta de catre ICCJ a limitei impuse de Ministerul Finantelor ar fi atras imposibilitatea platii drepturilor salariale pentru luna respectiva pentru judecatori si personalul auxiliar de specialitate, un aspect inadmisibil in afara cazului in care nu s-ar fi decis acest lucru in unanimitate la nivelul intregului sistem.

Pe de alta parte, Corina Corbu respinge acuzatiile conform carora pentru plata salariilor integrale la ICCJ s-au gasit solutii, dar nu si pentru celelalte instante. Astfel, sefa Inaltei Curti precizeaza ca punerea in plata, integral sau partial, a diferentelor rezultate in urma recalcularii salariilor personalului s-a putut face doar la nivelul ordonatorilor de credite al caror buget, astfel cum a fost previzionat, era acoperitor sub acest aspect, iar la nivelul instantei supreme acest lucru a fost realizat prin previzionarea, la finalul anului 2022, a posibilitatii existentei unui impact cu privire la sumele necesare ca urmare a proceselor aflate in desfasurare, dar mai ales ca urmare a ocuparii incomplete a schemei de personal si a modificarilor intervenite la nivelul acesteia in cursul exercitiului bugetar. “Va adresez astfel rugamintea de a nu lua in considerare informatii tendentioase sau fara baza factuala si de a asigura o cat mai larga informare si implicare a tuturor colegilor din cadrul curtilor de apel si a instantelor din raza acestora. Spre exemplu, sunt lipsite de baza factuala chestiuni precum plata transelor pentru anul 2023 privind restantele salariale la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau transferarea responsabilitatii intre ordonatorii de credite privind situatia inregistrata la nivelul platii drepturilor salariale, cauzele acestei din urma situatii fiind clare si expuse in celor de mai sus”, transmite Corina Corbu.

Redam mesajul catre judecatori al sefei Inaltei Curti Corina Corbu (vezi facsimil):

“In contextul discutiilor privind plata integrala a drepturilor salariale raportate la VRS 605, neplafonat, va adresez rugamintea sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:

1. Dupa cum cunoasteti, bugetul instantelor judecatoresti aflat in executie (pe anul 2023) a fost construit pe baza proiectiei bugetare realizate de catre Ministerul Justitiei si de curtile de apel. Dificultatile privind plata integrala a drepturilor salariale pentru judecatori si personalul auxiliar au aparut in luna aprilie, ca urmare a ordinelor presedintelui ICCJ prin care s-a acordat VRS 605 neplafonat, urmate de decizii emise in acelasi sens de catre ordonatorii secundari de credite in privinta grefierilor.

2. Incepand cu emiterea ordinelor sus-mentionate, ICCJ a insistat constant, la fiecare procedura lunara de deschidere a creditelor bugetare pentru plata salariilor, pentru acordarea de catre Ministerul Finantelor a sumelor necesare pentru acoperirea integrala a acestor drepturi. Ministerul Finantelor a stabilit de fiecare data, pentru fiecare luna, o limita de 230000 mii lei cu aceasta alocare bugetara, conforma cu sumele previzionate prin bugetul aflat in executie, dar evident inferioara celei necesare pentru plata integrala a drepturilor salariale in noul cuantum. Din nou, dupa cum cunoasteti, nerespectarea acestei limite/contestarea in instanta a acestei limite de catre ordonatorul principal de credite ar fi atras imposibilitatea platii drepturilor salariale pentru luna respectiva pentru judecatori si personalul auxiliar de specialitate, rezultat inadmisibil in afara ipotezei in care ar exista un consens in cadrul sistemului spre o astfel de cale.

3. In conditiile de mai sus, suma totala de 230000 mii lei a fost repartizata curtilor de apel in acord cu datele furnizate de catre acestea, fiecare ordonator secundar de credite avand atat libertatea, cat si responsabilitatea modului de utilizare a sumelor alocate. Alegerea unora dintre ordonatorii secundari de credite de a suspenda plata chiriilor si a celorlalte deconturi pentru a putea achita salariile neplafonate nu a fost rezultatul unei recomandari a ICCJ, reprezentand optiunea respectivelor ordonatori de credite. Intrucat in special chestiunea decontarii chiriilor a afectat semnificativ categoriile de personal din instante cu venituri mai mici (grefierii), ICCJ continua demersurile pentru obtinerea sumelor necesare acoperire deconturilor restante pana la finalul anului in curs.

4. In conditiile in care nu a intervenit o rectificare bugetara, iar Ministerul Finantelor a refuzat constant modificarea limitei impuse deschiderilor bugetare cu destinatie salariala punerea in plata, integral sau partial, a diferentelor rezultate in urma recalcularii salariilor personalului s-a putut face doar la nivelul ordonatorilor de credite al caror buget, astfel cum a fost previzionat, era acoperitor sub acest aspect. La nivelul Inaltei Curti acest lucru a fost realizat prin previzionarea, la finalul anului 2022, a posibilitatii existentei unui impact cu privire la sumele necesare ca urmare a proceselor aflate in desfasurare, dar mai ales ca urmare a ocuparii incomplete a schemei de personal si a modificarilor intervenite la nivelul acesteia in cursul exercitiului bugetar. Si alti ordonatori de credite din sistem, asa cum am aratat, au identificat unele solutii, fie ca urmare a neocuparii integrale a schemelor, fie prin prioritizarea platii acestor sume, astfel cum s-a aratat la punctul precedent. Situatia concreta pentru fiecare curte de apel rezulta din tabelul atasat acestui mesaj. Subliniez ca nu a existat nicio discriminare intre curtile de apel in ceea ce priveste alocarile bugetare din partea ordonatorului principal de credite, diferentele intre curti fiind exclusiv rezultatul elementelor aratate in cele ce preced.

5. Din nou, dupa cum desigur cunoasteti, bugetele Inaltei Curti, respectiv al celorlalte instante judecatoresti sunt separate si nu exista posibilitatea de a transfera sume intre acestea. De asemenea, nicio dispozitie legala nu permite Inaltei Curti sau ordonatorilor secundari care puteau acoperi modificarea cuantumului salariilor (conform celor de mai sus) sa nu procedeze astfel, nefiind asadar o chestiune de alegere a ordonatorului sau de prioritizare in dauna altora.

6. In prezent continuam demersurile pentru a rezolva aceste inechitati salariale pentru luna decembrie 2023, astfel incat ele sa nu se rasfranga si asupra exercitiului bugetar urmator. Va vom tine la curent in timp real cu rezultatul acestor demersuri.

7. In contextul negocierilor privind bugetul pentru anul 2024, care a fost construit pe baza propunerilor dumneavoastra si speram ca va rezolva astfel toate aceste inechitati, consider vitala aprofundarea modalitatilor de comunicare si consultare intre ordonatorii de credite din cadrul sistemului, urmand a propune astfel de modalitati la urmatoarea noastra intalnire prin videoconferinta. Mentinerea coeziunii si unitatii sistemului este vitala pentru apararea tuturor aspectelor privind independenta acestuia, inclusiv sub aspect financiar. Va adresez astfel rugamintea de a nu lua in considerare informatii tendentioase sau fara baza factuala si de a asigura o cat mai larga informare si implicare a tuturor colegilor din cadrul curtilor de apel si a instantelor din raza acestora. Spre exemplu, sunt lipsite de baza factuala chestiuni precum plata transelor pentru anul 2023 privind restantele salariale la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau transferarea responsabilitatii intre ordonatorii de credite privind situatia inregistrata la nivelul platii drepturilor salariale, cauzele acestei din urma situatii fiind clare si expuse in celor de mai sus. Printr-o coordonare si comunicare intre noi, cei care facem parte din sistemul instantelor judecatoresti, consider ca putem gasi cele mai bune solutii pentru ca exercitiul bugetar urmator sa fie lipsit de incidente sub aceste aspecte.

Cu deosebita consideratie,

Corina-Alina Corbu,

Presedintele ICCJ”.