Presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Dana Girbovan (foto), continua seria de postari prin care se straduieste sa le deschida mintea celor sapte membri CSM care boicoteaza de doua saptamani incoace sedintele Plenului, disperati sa blocheze validarea procuroarei Adina Florea la conducerea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Dupa ce pe 4 iulie judecatoarea Girbovan le-a explicat pucistilor ca Grupul Statelor impotriva Coruptiei nu are nicio atributie in ceea ce priveste desfiintarea SIIJ si le-a aratat ca aproape nicio tara membra UE nu implementase toate recomandarile GRECO (click aici pentru a citi), de data aceasta sefa UNJR da doua exemple concrete de state care refuza sa puna in practica mai multe recomandari care in Romania par ceva de un bun-simt elementar, standarde care la noi ar provoca o adevarata rascoala in caz ca ar fi incalcate.

Este vorba in primul rand despre Olanda, unde – oricat ar parea de halucinant – judecatorii pot fi si parlamentari, legiuitorul olandez argumentand ca astfel magistratii pot fi scosi din turnul de fildes si adusi mai aproape de societate. In partea cealalta, Consiliul Superior al Magistraturii din Portugalia este condus de catre seful Curtii Supreme de Justitie si are unii dintre membri numiti de Parlament si de presedintele tarii.

„Daca in Olanda, care ne da constant indicatii si lectii despre democratie si stat de drept, inca se discuta daca parlamentarii pot fi si judecatori, nu s-ar cuveni oare ca si noi in Romania sa avem o discutie bazata pe argumente faptice si juridice daca judecatorii si procurorii erau mai protejati de presiuni inainte sau dupa infiintarea SIIJ? Daca da, de ce? Daca nu, de ce? Nu am vazut nici o analiza argumentata si serioasa a vulnerabilitatilor inainte/dupa infiintarea SIIJ”, comenteaza presedinta UNJR.

In doua mesaje publicate pe Facebook (vineri, 5 iulie 2019, si luni, 8 iulie 2019), Girbovan a continuat sa dea de pamant cu cei 7 pucisti si cu altii ca ei („sclavi ai formelor fara fond”), care adopta orbeste discursul „GRECO versus SIIJ”, uitand sa spuna ca sectia speciala a fost declarata deja constitutionala de catre CCR, infiintarea si desfiintarea acesteia putand fi dispuse doar prin lege, iar nu printr-un raport care contine doar recomandari (nu obligatii).

Iata prima postare de pe Facebook a Danei Girbovan (referitoare la Olanda):

„Cum (nu) a implementat Olanda recomandarile GRECO: judecatorii pot fi in continuare si parlamentari

Voi prezenta de azi gradul de implementare a recomandarilor GRECO in diferite state ce sunt si membre UE, incepand cu Olanda.

Exercitiul este unul extrem de util pentru a intelege cat de diverse sunt sistemele de justitie ale statelor europene. De asemenea, exercitiul este absolut necesar pentru cei ce vor sa inteleaga mai in profunzime, dincolo de slogane, ce inseamna in esenta si in concret un stat de drept si ca acesta nu poate si nu va putea fi niciodata incorsetat in sabloane rigide.

Voi incepe sirul prezentarilor rapoartelor GRECO cu Olanda, tara in care sistemul de justitie este vazut ca fiind unul dintre cele mai performante din Europa.

Exemplu este important si pentru ca raportul GRECO prezinta modul in care sistemul judiciar din Olanda a incercat de cativa ani implementarea unei recomandari, proces complicat si inca nefinalizat.

Specific sistemului de justitie olandez este faptul ca acesta cuprinde foarte putine interdictii, judecatorii si procurorii fiind incurajati sa se angajeze in societate, prin diverse activitati adiacente, pentru a evita sa se izoleze intr-un turn de fildes.

Aceasta conceptie si filozofie privind rolul justitiei in societate a avut ca si consecinta existenta unor norme/practici ce aparent si teoretic sunt pur si simplu incompatibile cu statul de drept si separatia puterilor in stat.

Cu toate acestea - sau poate tocmai de aceea - judecatorii se bucura in mod traditional de un inalt grad de incredere din partea cetatenilor din Olanda.

Ma voi referi in cele de mai jos la al doilea raport GRECO de conformitate ce evalueaza masurile luate de autoritatile olandeze pentru implementarea recomandarilor formulate in raportul de evaluare aferent rundei a patra, ce are ca tema "Prevenirea coruptiei cu privire la membrii Parlamentului, judecatori si procurori".

Evaluarea in ceea ce priveste Olanda a fost adoptata de GRECO la 21 iunie 2013 si a fost facuta publica la data de 18 iulie 2013.

Recomandarile GRECO in privinta Olandei privesc atat parlamentarii, cat si judecatorii si procurorii, insa ma voi rezuma doar la recomandarea privind judecatorii, respectiv introducerea prin lege a incompatibilitatii dintre calitatea de judecator si cea de membru al Parlamentului.

GRECO reaminteste ca Olanda nu a implementat aceasta recomandare de la data adoptarii raportului interimar de conformitate.

Important de vazut e modul in care s-a desfasurat incercarea de implementare a acestei recomandari privind incompatibilitatea dintre functia de judecator si parlamentar, astfel ca citez din raport:

"28. Autoritatile [olandeze] raporteaza acum ca grupul de lucru [cu privire la implementare recomandarii ca parlamentarii sa nu poata fi judecatori] si-a exprimat opinia cu privire la implicatiile recomandarii GRECO in decembrie 2016. Intrucat este necesar un sprijin larg pe aceasta tema [de unde rezulta ca in sistemul de justitie olandez sunt unii care se opun acestei recomandari - n.a.], acest aviz a fost discutat in toate segmentele/sectiunile sistemului judiciar. Ca rezultat, a devenit clar ca doar o runda de discutii nu a fost suficienta pentru a ajunge la o intelegere comuna. In prezent, grupul de lucru analizeaza modul in care sa se obtina cel mai larg sprijin posibil in cadrul sistemului judiciar. Se au in vedere, in acest scop, mai multe optiuni, cum ar fi o conferinta intre toate segmentele implicate, o cercetare privind reglementarile din alte tari si o reuniune finala de luare a deciziilor. Grupul de lucru se asteapta ca acest proces sa dureze ceva timp.

29. Imediat ce se va ajunge la consens in cadrul sistemului judiciar, grupul de lucru va oferi recomandari Consiliului pentru justitie. Consiliul, alaturi de presedintii instantelor judecatoresti si asociatiile profesionale, va prezenta un aviz Guvernului, pe baza caruia Guvernul isi va stabili pozitia.

30. GRECO saluta un astfel de proces inclusiv, care cauta sa ajunga la un consens in interiorul sistemului de justitie cu privire la acest subiect, si isi exprima speranta ca va contribui la implementarea acestei recomandarii. Intre timp, GRECO nu poate face altceva decat sa constate ca recomandarea a ramas neimplementata.”

Raportul integral poate fi gasit aici:

https://rm.coe.int/fourth-evaluation-round-corruption-prevention-in-respect-of-members-of/16808b322d

In concluzie, dupa cum rezulta din raportul GRECO, sistemul judiciar din Olanda se opune - cel putin in parte - implementarii incompatibilitatii dintre functia de judecator si cea de parlamentar, astfel ca si-au facut un grup de lucru pentru a analiza recomandarea si gasi un consens larg in interiorul sistemului de justitie.

Iata deci ca nu pozitia de forta, nici amenintarea, nici santajului si, cu atat mai putin, aplicarea automata intempestiva nu sunt cai de urmat atunci cand se pune problema implementarii unor recomandari.

Analiza de substanta a recomandarilor GRECO anterior implementarii lor este o preconditie imperativa pentru ca orice recomandare sa fie si acceptata si sa ajute sistemul sa functioneze, nu sa-l blocheze ori sa-i sporeasca neajunsurile.

Reactiile prin care se solicita agresiv implementarea imediata si fara discutie a recomandarilor GRECO nu fac decat se demonstreze, o data in plus, ca destui din Romania sunt inca sclavii formelor fara fond. Se vorbeste mult, tare si fara substanta, sloganele luand locul analizelor bazate pe argumente, date certe, fapte.

Daca in Olanda, care ne da constant indicatii si lectii despre democratie si stat de drept, inca se discuta daca parlamentarii pot fi si judecatori, nu s-ar cuveni oare ca si noi in Romania sa avem o discutie bazata pe argumente faptice si juridice daca judecatorii si procurorii erau mai protejati de presiuni inainte sau dupa infiintarea SIIJ? Daca da, de ce? Daca nu, de ce? Nu am vazut nici o analiza argumentata si serioasa a vulnerabilitatilor inainte/dupa infiintarea SIIJ.

De asemenea, sunt procurorii mai independenti fiind numiti in functie de factorul politic sau de Consiliul Superior al Magistraturii?

Problema nu este insa doar una referitoare la SIIJ, ci este mult mai extinsa si complexa. Este vorba de lipsa de maturitate si asumare la nivel institutional, de incapacitatea multora din aceste institutii de a sustine argumentat un punct de vedere in fata diverselor misiuni/comisii/comitete de evaluare, reactiile fiind de cele mai multe ori fie violent contrare, fie slugarnic laudative.

Exemplul Olandei este relevant pentru cum ar trebui sa se procedeze intr-un stat care se pretinde democratic: orice recomandare este analizata serios si asezat, in timp, urmand ca decizia sa vina in urma unui proces deliberativ complex si inclusiv”.

Redam mesajul sefei UNJR cu privire la Portugalia:

„Cum (nu) a implementat Portugalia recomandarile GRECO

Pe 28 iunie 2019 s-a publicat raportul GRECO privind Portugalia, in cadrul celei de a patra runde de evaluare privind "Prevenirea coruptiei cu privire la membrii Parlamentului, judecatori si procurori".

Raportul de conformitate evalueaza gradul de conformitate al recomandarilor cuprinse in raportul initial, adoptat la data de 4 decembrie 2015 si publicat pe 10 februarie 2016.

La 3 ani si jumatate dupa publicarea raportului si dupa un prim raport de conformitate in 2017, GRECO concluzioneaza ca, in cazul Portugaliei, doar una din cele 15 recomandari a fost implementata satisfacator, 8 au fost doar partial implementate si 6 nu au fost deloc implementate.

In lumina celor de mai sus, GRECO concluzioneaza ca nivelul de conformitate cu recomandarile ramane "global nesatisfacator" in sensul art. 31, par. 8.3 din Regulamentul GRECO.

Recomandarile GRECO, in cazul Portugaliei, privesc chestiuni importante si de substanta atat referitoare la independenta sistemului judiciar, cat si la statutul judecatorilor si procurorilor (recomandarile 6-15).

Ma voi referi la doua recomandari importante, una privind Consiliului Superior al Magistraturii, cealalta privind componenta unor comisii de promovare a judecatorilor la nivelul curtilor de apel si al Curtii Supreme de Justitie.

1. Cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

GRECO a recomandat ca i) sa se consolideze rolul Consiliului ca si garant al independentei judecatorilor si al justitiei, în special prin prevederea in lege ca nu mai putin de jumatate dintre membrii sai sa fie judecatori alesi de catre colegii lor; si (ii) informatiile privind rezultatul procedurilor disciplinare din consiliile judiciare sa fie publicate în timp util.

Aceasta recomandare nu a fost implementata.

Conform art. 218 din Constitutia Portugaliei, Consiliul Superior al Magistraturii este compus din: 7 judecatori alesi de colegii lor, 7 membri numiti de Parlament si 2 membri numiti de Presedintele Republicii. Consiliul este condus de Presedintele Curtii Supreme de Justitie (ales dintre judecatorii de la Curtea Suprema).

Guvernul portughez a argumentat ca aceasta compozitie nu echivaleaza cu incalcarea independentei justitiei, cata vreme presedintele Consiliului este intotdeauna un judecator. Numai judecatorii au activitate permanenta in Consiliu, managementul curent este delegat vicepresedintelui (care este judecator de la Curtea Suprema ales de toti judecatorii), mandatele membrilor au durata diferita, ceea ce face foarte dificila crearea unor influente puternice in interiorul Consiliului.

GRECO a constatat ca aceste explicatii nu au un caracter de noutate, fiind invocate in contextul raportului de evaluare si a constatat ca recomandarea a ramas neimplementata.

2. Cu privire la componenta comisiilor de promovare a judecatorilor

GRECO a recomandat ca cel putin jumatate dintre membrii comisiei ce decide promovarea judecatorilor la nivelul curtilor de apel si al Curtii Supreme sa fie judecatori numiti sau alesi de colegii lor.

Un proiect de lege aflat in Parlament modifica componenta comisiei ce va stabili lista scurta de judecatori pentru curtile de apel, astfel incat numarul judecatorilor sa fie egal cu cel al celorlalti membri (3+3).

In ceea ce priveste numirea judecatorilor la Curtea Suprema, aceasta se va face - conform proiectului de lege - de catre o comisie in care judecatorii vor fi tot minoritari, compusa din: presedintele Curtii Supreme, judecatorul cu cea mai mare vechime membru al Consiliului Judiciar Superior, un membru al Consiliului Judiciar care nu este judecator, un membru al Consiliului Superior al Procurorilor, un profesor universitar de drept si un avocat.

GRECO a salutat modificarea ce permite ca judecatorii sa fie numiti la curtile de apel de o comisie in care jumatate dintre membri sunt judecatori si si-a aratat nemultumirea fata de componenta comisiei pentru Curtea Suprema. Asadar a conchis ca aceasta recomandare a fost doar partial implementata.

Alte recomandari:

- evaluarea judecatorilor sa se faca intr-o maniera corecta, obiectiva si periodica (partial implementata);

- cadrul legal care reglementeaza realocarea cazurilor si redistribuirea judecatorilor sa fie consecvent, sustinut de criterii obiective si transparente si sa garanteze independenta judecatorilor (partial implementata);

- hotararile judecatoriilor sa fie usor de cautat si accesibile publicului (partial implementata);

- impunerea unor standarde de integritate comune, clare si publice judecatorilor (privind primirea de cadouri, conflicte de interese etc), precum si includerea acestora in ghiduri si programe de formare (neimplementata);

- evaluarea procurorilor sa se faca intr-o maniera corecta, obiectiva si periodica (neimplementata);

- regulile care reglementeaza ierarhia in parchete si competentele ce corespund noii harti judiciare sa protejeze procurorii de interferente nejustificate sau ilegale din interiorul sistemului (neimplementata);

- impunerea unor standarde de integritate comune, clare si publice procurorilor (privind primirea de cadouri, conflicte de interese etc), precum si includerea acestora in ghiduri si programe de formare (neimplementata).

In consecinta, nici una din recomandarile privind justitia nu a fost implementata in totalitate. Cinci recomandari privind justitia au ramas complet neimplementate.

In Romania, pentru comparatie, Consiliul Superior al Magistraturii este compus din 19 membri, dintre care:

- 16 sunt judecatori si procurori (14 alesi prin vot direct si secret de omologii lor, iar 2 sunt membri de drept);

- 2 reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat, ce participa cu drept de vot doar la lucrarile Plenului;

- Ministrul Justitiei.

In ceea ce priveste numirile la ICCJ sau curtile de apel, daca in Romania aceste numiri s-ar face de o comisie de concurs similara cu cea din Portugalia, care sa aiba in componenta nu doar majoritar membri ce nu sunt judecatori, dar si un membru numit direct de factorul politic, n-ar trebui sa ne surprinda daca am vedea declaratii publice disperate pentru ca se incalca independenta justitiei, proteste neobosite in randul magistratilor, ingrijorarile ambasadelor, sesizarea din nou a Comisiei de la Venetia si reactii dure din partea Comisiei Europene.

Care este consecinta neimplementarii acestor recomandari in privinta Portugaliei? Au refuzat judecatorii si procurorii portughezi sa mai aplice reglementarile interne contrare recomandarilor GRECO? Nicidecum.

De ce?

Pentru ca regulamentul GRECO prevede o cu totul si cu totul alta procedura de conformitate, care lasa statelor membre timpul necesar pentru ajustarile necesare, le permite sa trimita explicatiile necesare pentru a justifica de ce nu implementeaza o recomandare etc.

In cazul Portugaliei, GRECO a cerut sefului delegatiei portugheze sa trimita un raport cu progresele inregistrare in implementarea recomandarilor pana la data de 30 iunie 2020. Adica peste un an.

Cititi voi insiva raportul GRECO in privinta Portugaliei si faceti comparatie cu reactiile galagioase si agresive ale unor persoane din Romania, bazate pe slogane, dar care nu aduc argumente viabile si concrete in dezbaterea publica despre problemele din justitie.

https://rm.coe.int/fourth-evaluation-round-corruption-prevention-in-respect-of-members-of/1680954185”.