Grefierii ii aduc noi critici presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Corina Corbu (foto 1), din cauza modului in care aceasta, in calitate de ordonator principal de credite, a gestionat bugetul instantelor. Iar una dintre acuzatiile care o vizeaza pe sefa ICCJ este ca, atentie, a compromis actul de justitie.

Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial, condus de grefierul Catalin Traistaru (foto 2), i-a trimis marti, 28 noiembrie 2023, o scrisoare presedintelui CSM Daniel Gradinaru, in care ii cere sprijinul pentru salvarea bugetului instantelor de judecata. In acest sens, grefierii ii solicita lui Gradinaru sa nu emita avizul conform pentru proiectul de buget al instantelor judecatoresti, despre care afirma ca este conceput cu date inexacte si neconforme cu realitatea.

De asemenea, in aceeasi scrisoare grefierii reiau o parte dintre nemultumirile la adresa Corinei Corbu, nemultumiri exprimate deja prin intermediul unui comunicat si a unei scrisori deschise catre sefa ICCJ, date publicitatii luni, 27 noiembrie 2023 (click aici pentru a citi). Printre altele, Corbu este acuzata ca ar fi aplicat un tratament discretionar, achitand integral drepturile salariale ale personalului din apartul ICCJ, in timp ce in cazul curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor aceleasi drepturi nu sunt platite in totalitate de mai bine de sapte luni.

Redam comunicatul grefierilor si scrisoarea adresata sefului CSM Daniel Gradinaru:

“Solicitam sprijinul CSM pentru salvarea bugetului instantelor de judecata

Solicitam sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii de a exercita rolul constitutional de garant al independentei justitiei si de institutie fundamentala a sistemului judiciar in ceea ce priveste proiectul de buget al instantelor judecatoresti pentru anul 2024, astfel incat sa asigure resursele materiale si financiare pentru desfasurarea in conditii normale a activitatii instantelor de judecata si pentru plata intergrala a drepturilor salariale ale personalului.

Ne fundamentam solicitarea pe aceea ca, de la momentul preluarii calitatii de ordonator principal de credite, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a asigurat independenta materiala si financiara a sistemului judiciar, astfel:

Inalta Curte de Casatie si Justitie nu si-a indeplinit corespunzator atributiile ce deriva din calitatea de ordonator principal de credite, mai mult, a exercitat constant presiuni asupra ordonatorilor secundari de credite (presedinti de curti de apel) sa nu achite integral drepturile salariale ale angajatilor.

Ordonatorul principal de credite al instantelor de judecata a manifestat un tratament discretionar in ceea ce priveste distribuirea bugetului catre ordonatorii secundari de credite (presedinti de curti de apel) si a impus modul de solicitare a deschiderilor de credite, modul de distribuire a bugetului, precum si modul de gestionare a resurselor materiale ale instantelor de judecata, instantele fiind in prag de incapacitate de functionare.

Cu toate ca organizatia noastra sindicala a reclamat, punctual, toate aceste imixtiuni, iar salariatii din instante au formulat inclusiv plangeri penale impotriva unor ordonatori secundari, ordonatorul principal de credite continua sa imixtioneze in activitatea acestora si sa impuna modul de solicitare a deschiderilor de credite bugetare la titlul 'cheltuieli de personal', chiar daca aceasta inseamna nerespectarea propriilor acte administrative emise sau a hotararilor judecatoresti definitive (in multe instante calitatea de ordonator secundar de credite este exercitata de un judecator – presedinte al curtii de apel).

Presiunea financiara exercitata asupra bugetului instantelor judecatoresti compromite independenta si integritatea actului de justitie, in ansamblul sau.

Independenta justitiei este pilonul fundamental al unei societati democratice si asigura sistemul judiciar ca este liber de influente si interferente nejustificate, inclusiv din interior.

In opinia noastra, in acest moment, actul de justitie este compromis de modul in care ordonatorul principal de credite al instantelor judecatoresti isi exercita atributiile, cu precadere asupra salarizarii personalului instantelor judecatoresti, care este supusa unui tratament discretionar chiar de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si care achita, integral, drepturile salariale ale salariatilor din aparatul propriu, in timp ce, la nivelul celorlalte instante judecatoresti – curti de apel, tribunale si judecatorii – salariile personalului (judecatori, grefieri, functionari publici) nu sunt achitate, integral, de mai bine de 7 luni.

Independenta justitiei include si securitatea financiara a personalului din sistemul judiciar.

In orice alt stat de drept, acest lucru reprezinta o incalcare a principiului independentei salariatilor din sistemul judiciar, constituind un mijloc de presiune exercitat asupra acelor judecatori, grefieri si functionari publici care nu beneficiaza de un tratament echitabil si nediscriminatoriu in raport cu alte categorii apartinand aceluiasi corp profesional.

Or, respectarea legii si a hotararilor judecatoresti definitive si asigurarea unei remuneratii unitare este unul din elementele intrinseci ale independentei justitiei.

SNGJ Dicasterial a trimis o scrisoare deschisa adresata presedintelului Consiliului Superior al Magistraturii pentru ca Plenul sa nu emita avizul conform pentru proiectul de buget al instantelor judecatoresti, intocmit cu date inexacte, neconforme cu realitatea”.