Un judecător cu sute restanțe la motivarea hotărârilor a forțat promovarea la instanța superioară. Consiliul Superior al Magistraturii a publicat joi, 29 ianuarie 2026, Hotărârea nr. 2902 din 18 decembrie 2025, prin care a respins contestația candidatului cu codul A0185 față de punctajul obținut la concursul de promovare efectivă la curțile de apel organizat în sesiunea septembrie-decembrie 2025.

Chiar dacă numele candidatului nu apare în clar, Lumea Justiției a aflat că este vorba despre judecătorul Hadrian Lupean de la Tribunalul Alba, care a luat 68 de puncte – cu două sub pragul după care ar fi putut fi declarat admis. Magistratul – care activează la Secția I a Tribunalului Alba – urmărea să promoveze la Secția a II-a a Curții de Apel Alba Iulia.

Iată detalierea celor 68 de puncte obținute:

„I. Evaluarea activităţii:

a) capacitatea de analiză şi sinteză, coerenţă în exprimare – 11 puncte;

b) argumentaţia sub aspectul clarităţii şi logicii, analiza argumentată a cererilor şi apărărilor formulate de părţi, respectarea jurisprudenţei unitare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a curţilor de apel – 12 puncte;

c) respectarea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor, ţinând seama de volumul de activitate – 9 puncte.

II. Evaluarea conduitei candidaţilor:

a) atitudinea corespunzătoare în relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul şedinţei de judecată şi în îndeplinirea altor îndatoriri profesionale, folosirea unui ton adecvat, politicos, evitarea manifestărilor şi atitudinilor arogante sau dispreţuitoare, capacitatea de a gestiona situaţiile ivite în sala de judecată – 20 puncte;

b) capacitatea de a colabora cu ceilalţi membri care compun, respectiv constituie completul de judecată, precum şi comportamentul şi comunicarea cu ceilalţi judecători şi cu personalul din cadrul propriei instanţe sau din cadrul instanţelor superioare ori inferioare ierarhic – 16 puncte”.

Sute de întârzieri între 2022 și 2025

În primul rând, CSM a descoperit sute de hotărâri pe care judecătorul a întârziat să le motiveze în perioada 2022-2025, numărul acestora ajungând în 2023 la 198 dintre cele 308 de hotărâri care îi fuseseră repartizate, în ciuda faptului că, în intervalul de referință, încărcătura de dosare a lui Hadrian Lupean se situa sub media secției din care face parte.

De altfel, întârzierile i-au adus magistratului un dosar disciplinar în 2022, în care însă a fost achitat de către Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM, soluția rămânând definitivă prin neatacare la ICCJ. (Detalii în comunicatul Inspecției Judiciare de la finalul articolului.)

Haos în motivări

În al doilea rând, Consiliul îl acuză pe judecătorul Hadrian Lupean de nenumărate nereguli în motivările hotărârilor: preluări integrale de susțineri ale părților; lipsa precizărilor privind existența vreunei întâmpinări în cauză; citate din acte normative irelevante; copy-paste după un RIL fără legătură cu speța (motivarea propriu-zisă ocupând o singură frază); preluarea integrală a unei hotărâri de 25 de pagini privind declinarea de la altă instanță; citarea susținerilor părților la persoana I etc.

Prezentăm principalele pasaje din hotărârea CSM:

„Analizând contestaţia domnului judecător LUPEAN HADRIAN în raport de criticile formulate, de menţiunile raportului de evaluare şi de documentele aflate în mapa candidatului, Secţia pentru judecători apreciază că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit raportului de evaluare întocmit în condiţiile art. 46 din Regulamentul de concurs de comisia de evaluare constituită la nivelul Curţii de Apel Alba Iulia pentru domnul judecător LUPEAN HADRIAN, documentele supuse evaluării au fost cele 10 hotărâri judecătoreşti, selectate de comisie conform dispoziţiilor art. 39 alin. (6) din Regulamentul de concurs, precum şi cele 5 hotărâri judecătoreşti depuse de domnul judecător în condiţiile dispoziţiilor art. 39 alin. (11) din regulamentul anterior menţionat.

Contestaţia formulată împotriva raportului de evaluare a vizat punctajul acordat de comisia de evaluare la criteriile vizând evaluarea activităţii stabilite de art. 140 alin. (1) lit. a) c) din Legea nr. 303/2022, respectiv de art. 43 alin. (1) lit. a) c) din Regulamentul de concurs.

În ce priveşte criticile contestatorului vizând criteriul de evaluare a activităţii constând în ‘capacitatea de analiză şi sinteză, coerenţa în exprimare’, Secţia pentru judecători le va înlătura ca nefondate, apreciind că depunctarea candidatului cu 9 puncte la acest criteriu este justificată, temeiul depunctării constând în necesitatea respectării cerinţelor impuse în procesul de redactare a hotărârilor judecătoreşti de dispoziţiile art. 128 alin. (1)-(3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, cu modificările ulterioare, şi de cele ale art. 425 cu referire la art. 233 alin. (1) şi (2) Cod procedură civilă, privind structura şi conţinutul hotărârii judecătoreşti, cu referire şi la prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Astfel, depunctarea la acest criteriu a candidatului a avut la bază multiplele deficienţe existente în hotărârile judecătoreşti ale acestuia, reţinute de comisia de evaluare în raportul întocmit, după cum urmează:

- în unele cazuri candidatul optează pentru o preluare integrală în locul unei sinteze, ca de exemplu în hotărârile nr. 2 şi 4 depuse de candidat – decizii pronunţate în apel, unde sunt redate in extenso considerentele primei instanţe, precum şi motivele de apel şi întâmpinarea, ceea ce încarcă inutil hotărârea;

- în hotărârea nr. 4, depusă de candidat, şi în hotărârile nr. 2 şi 3, selectate de comisie, este preluat în considerente dispozitivul primei instanţe, cu toate datele de identificare ale părţilor;

- în hotărârea nr. 5.1, depusă de candidat, sunt preluate integral cele 25 de pagini ale unei hotărâri de declinare a altei instanţe;

- susţinerile părţilor sunt preluate la persoana I, ca de exemplu în hotărârea nr. 5.1, depusă de candidat;

- hotărârile nr. 1 şi 4, depuse de candidat, şi hotărârile nr. 2, 3 şi 7, selectate de comisie, sunt afectate de faptul că din cuprinsul lor nu se poate desprinde obiectul iniţial al învestirii instanţei;

- în deciziile din apel nu se indică susţinerile părţilor la fond – hotărârile nr. 1, 2 şi 4.1, depuse de candidat, şi nr. 2, 3 şi 7, selectate de comisie;

- în unele cazuri, ca de exemplu în cazul hotărârii nr. 3.1, depusă de candidat, şi a hotărârii nr. 10, selectată de comisie, nu se indică dacă intimații / pârâţii au depus întâmpinare şi care sunt susţinerile acestora;

- textele de lege invocate de părţi sunt reproduse in extenso, încărcându-se inutil hotărârea, remarcându-se, în plus, o disproporţie vădită între caracterul amplu al prezentării hotărârii atacate, a motivelor de apel / recurs şi a întâmpinărilor şi caracterul succint al motivării propriu-zise – hotărârea nr. 5.1, depusă de candidat, şi hotărârile nr. 4, 5, 6, 7 şi 9, selectate de comisie;

- în considerentele hotărârilor sunt preluate pasaje integrale din acte normative, deşi acestea sunt aplicabile numai asupra unor anumite aspecte punctuale, în locul unor referiri sintetice;

- în anumite cazuri, ca de exemplu în hotărârile nr. 2, 3 şi 5, selectate de comisie, sunt menţionate toate înscrisurile depuse de părţi, uneori enumerarea fiind de o pagină, sau sunt preluate paragrafe întregi din declaraţiile martorilor, lipsite de relevanţă pentru analiza cauzei;

- în majoritatea hotărârilor există erori gramaticale, erori de tehnoredactare, erori de exprimare sau de punctuație, care, deşi nu afectează coerenţa hotărârii în ansamblu, scad din calitatea hotărârii din punctul de vedere al exprimării.

Deficienţele constatate de comisia de evaluare, confirmate de hotărârile judecătoreşti existente în mapa candidatului, afectează calitatea hotărârilor judecătoreşti redactate de contestator, judecătorii având obligaţia ca în procesul de redactare a hotărârilor să se asigure de respectarea acestei cerinţe atât sub aspectul conţinutului, cât şi sub aspectul formei acestora. Ţinând cont de importanţa activităţii desfăşurate, standardele de calitate impuse magistraţilor cu privire la întreaga lor activitate sunt foarte ridicate sub ambele aspecte anterior menţionate, judecătorii având obligaţia profesională de a depune toate eforturile necesare în vederea atingerii acestora, în scopul menţinerii încrederii cetăţenilor în calitatea actului de justiţie.

Secţia pentru judecători constată şi faptul că, prin contestaţia formulată, domnul judecător nu a negat existenţa deficienţelor reţinute de comisia de evaluare, ci doar a încercat să justifice o parte din acestea, invocând însă în acest scop argumente cărora le lipseşte caracterul obiectiv, astfel că acestea nu pot fi reţinute şi valorificate cu succes pe calea prezentei contestaţii.

Referitor la criticile contestatorului vizând criteriul de evaluare a activităţii constând în ‘argumentaţie sub aspectul clarităţii şi logicii, analiza argumentată a cererilor și apărărilor formulate de părți, respectarea jurisprudenței unitare a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie şi a curţilor de apel’, Secţia pentru judecători le consideră şi pe acestea ca fiind nefondate, motivele depunctării cu 8 puncte la acest criteriu a candidatului găsindu-şi suport în modul de redactare de către acesta a hotărârilor judecătoreşti supuse analizei.

Sub acest aspect, analizând documentația existentă în mapa candidatului, Secţia constată justeţea argumentelor comisiei de evaluare, depunctarea candidatului de către comisie având la bază deficienţe ce nu pot fi negate, precum:

- în majoritatea hotărârilor, înţelegerea raţionamentului judecătorului este îngreunată de preluarea integrală a susţinerilor părţilor;

- în unele cazuri, nu se indică dacă intimaţii / pârâţii au depus întâmpinare, astfel că nu se poate verifica dacă s-au analizat apărările acestora;

- în alte situaţii, raţionamentul judecătorului este afectat de expunerea extensivă a unor pasaje din acte normative, fără aplicarea lor coroborată, în funcţie de circumstanţele speţei;

- în unele cazuri, susţinerile părţilor sunt analizate într-o manieră deficitară, fiind greu de apreciat dacă s-a răspuns sau nu acestora, dat fiind modul nesistematizat în care au fost preluate;

- în motivarea soluţiei din hotărârea nr. 6, selectată de comisie, sunt preluate texte legale şi pasaje dintr-o decizie dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, care nu dezleagă chestiunea ce face obiectul învestirii, motivarea propriu-zisă fiind doar de o frază;

- în hotărârea nr. 4, selectată de comisie, candidatul nu indică modul în care a soluţionat excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi a lipsei de interes, în plus din considerente nerezultând dacă s-a răspuns apărărilor pârâtei din litigiu.

Nici de această dată, contestatorul nu a negat existenţa deficienţelor reţinute de comisia de evaluare în argumentarea punctajului acordat pentru acest criteriu. De altfel, deşi a menţionat că demersul său vizează punctajul acordat pentru fiecare din cele trei criterii de evaluare a activităţii, contestatorul nu a formulat critici concrete cu privire la punctajul primit la criteriul de faţă. Singura critică ce ar putea fi reţinută sub acest aspect ar fi cea vizând lipsa necesităţii de a face referire la întâmpinare în cuprinsul hotărârii nr. 3.1, care va fi însă înlăturată, întrucât, ca şi în cazul criteriului anterior, reprezintă o interpretare subiectivă dată de contestator dispoziţiilor legale şi regulamentare vizând conţinutul hotărârii judecătoreşti şi rigorile procedurale care trebuie respectate de magistratul judecător în procesul de redactare a acesteia.

În ce priveşte criticile contestatorului vizând criteriul de evaluare a activităţii constând în ‘respectarea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor, ţinând seama de volumul de activitate rezultat din datele prevăzute la art. 40 alin. (2)’, Secţia pentru judecători constată că la acest criteriu comisia de evaluare a depunctat candidatul cu 11 puncte, depunctare pe deplin justificată de modul de lucru adoptat de contestator şi de imperativul respectării principiului soluţionării cu celeritate a cauzelor, într-un termen rezonabil, pentru garantarea dreptului părţilor la un proces echitabil.

Astfel, în toată perioada supusă evaluării, contestatorul a înregistrat constant întârzieri în redactarea unui număr considerabil de hotărâri judecătoreşti din totalul celor cărora i-au fost repartizate în acest scop (20 de hotărâri redactate cu întârziere dintr-un număr de 24 de hotărâri repartizate, în perioada 25.11.2022 – 31.12.2022; 198 de hotărâri redactate cu întârziere dintr-un număr de 308 hotărâri repartizate, în anul 2023; 96 de hotărâri redactate cu întârziere dintr-un număr de 218 hotărâri repartizate, în anul 2024; 88 de hotărâri redactate cu întârziere dintr-un număr de 153 hotărâri repartizate, în anul 2025), remarcându-se, totodată, o progresie a duratei depăşirii termenului legal de redactare, în anul 2025 ajungându-se la o depăşire a acestui termen cu 149,4 zile. Trebuie menţionat că numărul de hotărâri repartizate spre redactare contestatorului a fost, în toată perioada avută în vedere, mai mic decât media pe secţia în care acesta a activat. De asemenea, cu excepția anului 2025, durata medie de soluţionare a cauzelor s-a situat în cazul contestatorului peste durata medie de soluţionare a cauzelor înregistrată de secţia unde acesta a funcţionat. Totodată, majoritatea hotărârilor analizate au fost pronunţate după mai multe amânări de pronunţare, într-un caz fiind constatat un număr de 10 amânări succesive de pronunţare.

Raportat la datele statistice avute la dispoziție de către comisia de evaluare, situaţia înregistrată de contestator conform celor de mai sus nu poate fi justificată de volumul de activitate, cum a invocat acesta. Aşa cum s-a arătat anterior, numărul de hotărâri ce i-au fost repartizate spre redactare contestatorului a fost mai mic decât media pe secţia în care acesta a activat în toată perioada supusă evaluării.

Ţinând cont de toate cele arătate, Secţia pentru judecători constată netemeinicia contestaţiei formulate de domnul judecător LUPEAN HADRIAN.

În concluzie, apreciind că aspectele învederate în cuprinsul contestaţiei nu sunt de natură să conducă la o nouă evaluare a candidatului pe baza criteriilor şi punctajelor prevăzute în Regulamentul de concurs, Secţia pentru judecători va respinge contestaţia împotriva punctajului obținut la evaluarea activității și conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani de activitate efectiv desfășurată, formulată de domnul LUPEAN HADRIAN, judecător în cadrul Tribunalului Alba, candidat având codul de concurs A0185 la concursul de promovare efectivă a judecătorilor în funcţii de execuţie, desfăşurat în perioada septembrie – decembrie 2025, în vederea promovării efective la Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia a II-a civilă”.

Redăm comunicatul prin care IJ sintetizează dosarul disciplinar al lui Lupean:

„14/J/2022 LUPEAN HADRIAN (22-1271)

La data de 5.09.2022, Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de domnul judecător Hadrian LUPEAN din cadrul Secţiei I civile a Tribunalului Alba, pentru neredactarea hotărârilor judecătoreşti – abatere disciplinară prevăzută de art. 99 lit. r) teza I-a din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Din situația de fapt reținută la data de 31 decembrie 2021, a rezultat că domnul judecător înregistra 422 de întârzieri în redactarea hotărârilor, cea mai veche hotărâre neredactată fiind pronunțată la data de 25.06.2020.

Acțiunea a fost înaintată Secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la angajarea răspunderii judecătorilor în cauză.

Prin Hotărârea nr.13J/28.09.2022 Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară”.

* Citiți aici întreaga Hotărâre 2902/2025 a Secţiei pentru judecători din CSM