Lucratura fostilor sefi ai DNA Oradea, procurorii Ciprian Man (foto stanga) si  Valentin Adrian Muntean (foto dreapta), este prezentata in toata splendoarea sa de Tribunalul Bihor, in dosarul in care s-a fortat condamnarea omului de afaceri Vasile Lucut, patronul producatorului de carne SC Unicarm, a fostului primar al municipiului Beius Adrian Nicolae Domocos, a fostului sef al compartimentului urbanism din Primaria Beius Ioan Usvat si a societatii comerciale Unicarm, fara ca vreunul dintre acestia sa fi savarsit vreo fapta penala.

Lumea Justitiei prezinta sentinta nr. 202, din 23 octombrie 2019, din dosarul 838/111/2015, prin care Tribunalul Bihor s-a dispus achitarea celor patru inculpati, toti trimisi in judecata printr-un rechizitoriu semnat de procurorul Valentin Adrian Muntean (fost sef al DNA Oradea) si confirmat de procurorul sef al DNA Oradea de la acea vreme Ciprian Man (vezi facsimil), acesta din urma dat afara ulterior din parchetul anticoruptie si urmarit penal de SIIJ.


Adrian Domocos a fost trimis in judecata pentru:

-luare de mita, spalare de bani, abuz in serviciu si conflict de interese.

Vasile Lucut a fost trimis in judecata pentru:

-dare de mita, in forma continuata si complicitate la spalare a banilor, in forma continuata,

Ioan Usvat a fost trimis in judecata pentru:

-abuz in serviciu;

S.C. Unicarm S.R.L. pentru:

-dare de mita, in forma continuata si complicitate la spalare a banilor, in forma continuata.


In rechizitoriul DNA din 2015 s-a sustinut, printre altele ca: “Inculpatul Domocos Adrian Nicolae, in calitate de primar al municipiului Beius, a pretins si a primit suma totala de 59.000 lei de la inculpatii Lucut Vasile si societatea comerciala S.C. Unicarm S.R.L., pentru ca, prin incalcarea atributiilor de serviciu, sa elibereze in mod ilegal o autorizatie de construire, avand ca obiect construirea unui magazin universal in municipiul Beius, sa confere un regim preferential in solutionarea cererilor ulterioare si sa sustina interesele societatii comerciale sus mentionate.
Primarul municipiului Beius, cu ajutorul inculpatului Lucut Vasile si prin intermediul firmei administrate de acesta din urma, a disimulat adevarata natura a provenientei sumei de 59.000 lei, primita cu titlu de mita., prin incheierea unor contracte de sponsorizare intre S.C. Unicarm S.R.L. si Asociatia 'Fortuna' Beius, al carei presedinte este si in prezent inculpatul Domocos Adrian Nicolae”.

In realitate, dosarul a fost doar o alta inscenare marca DNA Oradea, Tribunalul Bihor dispunand achitarea lui Vasile Lucut si a companiei Unicarm in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”, a fostului primar Adrian Domocos in  baza art. 16 alin. 1 lit. b) din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala” si in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”, a fostului sef al compartimentului urbanism din Primaria Beius Ioan Usvat in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”.

Motivarea sentintei Tribunalului Bihor dezvaluie aspecte extrem de grave privind modul in care DNA Oradea a incercat sa ii rezolve pe cei patru inculpati. Cum ar fi faptul ca la dosar au fost depuse interceptari ale unor convorbiri care au avut loc la aproape doi ani de zile de la momentul la care ar fi avut loc pretinsele faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor, interceptari care oricum nu sustin acuzatiile DNA, sau cum ar fi faptul ca parchetul anticoruptie a incercat sa probeze darea si luarea de mita cu niste contracte de sponsorizare legale.

Decizia definitiva urmeaza sa fie pronuntata de Curtea de Apel Oradea.

Iata pasaje din sentinta Tribunalului Bihor, pe care o atasam integral la finalul articolului:

"Instanta nu poate retine concluzia ca intre inculpatul C si inculpatii A si SC. B ar fi existat o intelegere infractionala prin care inculpatul C ar fi pretins o suma de bani, iar ceilalti doi inculpati ar fi remis suma de 59.000 lei in patru transe, prin intermediul a patru contracte de sponsorizare, avand ca scop favorizarea celor din urma inculpati, in conditiile in care la dosarul cauzei nu exista nici o proba directa sau indirecta in acest sens.

Faptul ca s-a inceput constructia magazinului fara eliberarea autorizatiei de construire este real, acest lucru rezultand si din procesul verbal de inspectie, constituind astfel o contraventie pentru care s-a si dispus amendarea, insa de aici nu se poate trage concluzia ca motivul pentru care s-a procedat in acest fel a fost determinat de faptul ca a existat o intelegere frauduloasa intre inculpati in urma careia s-ar fi incheiat contractele de sponsorizare (care reprezinta o mita mascata in opinia parchetului), in conditiile in care incepeerea efectuarii lucrarilor inainte de obtinerea autorizatiei era o modalitate de lucru al SCV. B, aspect retinut si in rechizitoriul parchetului.

Se retine astfel ca dupa controlul efectuat, societatea inculpatului a fost sanctionata contraventional, aceasta continuand demersurile incepute anterior pentru obtinerea autorizatiei.

(…)

Prin urmare, in conditiile in care instanta nu a retinut existenta unei intelegeri intre inculpatul C si inculpatii A si SC. B avand ca scop incalcarea atributiilor de serviciu de catre inculpatul C pentru eliberarea autorizatiei de construire si pentru conferirea unui regin preferentual in solutionarea cererilor ulterioare ale societati si sustinerea intereselor acestei societati, nu se poate concluziona ca prin incheierea contractelor de sponsorizare a avut loc comiterea infractiunii de dare, respectiv luare de mita. In conditiile in care contractele de sponsorizare respecta limitele impuse de lege si nu exista la dosar nicio proba carte sa demonstreze contrariul, nu se poate retine concluzia parchetului potrivit careia contractele de sponsorizare reprezinta o masca.

Daca intr-adevar s-ar fi urmarit mituirea primarului pentru a permite edificarea magazinului fara autorizare, aceasta ar fi presupus din partea SC. B (urmare a mituirii primarului), pe de o parte o atitudine de total dezinteres fata de necesitatea obtinerii autorizatiilor si, pe de alta parte, urmarirea obtinerii unui folos, concretizat in neplata taxelor catre primarie. Din contra, din datele depunerii cererilor rezulta ca inculpatul A. a dorit inca de la inceput sa intre in legalitate, discutabil este faptul ca a fost inceputa lucrarea inainte de emiterea tuturo autorizatiilor necesare, insa aceasta nu reprezinta o fapta de natura penala, ci o contraventie, fiind sanctionata ca atare. (…)

Nici din interceptarile existente la dosarul cauzei, interceptari ale unor convorbiri la aproape doi ani de zile de la momentul la care ar fi avut loc faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor, nu se poate concluziona ca s-a comis vreo fapta penala”.

* Cititi aici integral sentinta Tribunalului Bihor

foto Adrian Muntean: ebihoreanul