JUDECATORII ACUZA POLITIA POLITICA – UNJR ii cere lui Iohannis sa intervina pentru stoparea imixtiunii SRI in Justitie: „Judecatorii sunt din start investigati, analizati si clasificati de SRI... Implica supravegherea, de tipul politiei politice, a magistratilor... Fiecare achitare va fi primita cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecatorului insusi, fiecare condamnare va fi primita cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse si obscure a serviciilor”
Dupa ce pana acum a ignorat toate solicitarile judecatorilor privind implicarea Serviciului Roman de Informatii in actul de justitie si existenta ofiterilor acoperiti in randul judecatorilor si procurorilor, presedintele Romaniei Klaus Iohannis este pus in fata unui nou demers al magistratilor. Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatoarea Natalia Roman (foto), i-a trimis, miercuri 4 iunie 2015, o scrisoare lui Iohannis, in care ii cere sa convoace Consiliul Suprem de Aparare a Tarii pentru a dezbate mai multe aspecte care privesc posibila implicare a SRI in Justitie.
Mai exact, UNJR ii solicita lui Iohannis identificarea tuturor hotararilor CSAT privind atributiile serviciilor secrete, in special a SRI, in domeniul privind combaterea coruptiei si lupta impotriva crimei organizate si a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala; verificarea compatibilitatii acestor hotarari cu actele normative avand o forta juridica superioara, respectiv tratatele internationale privind drepturile omului, Constitutia Romaniei, Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii; revocarea hotararilor emise de catre CSAT prin exces de putere, respectiv a hotararilor adoptate prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a limitelor prevazute de Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI; verificarea tuturor activitatilor efectuate in temeiul hotararilor mentionate anterior, luarea tuturor masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii siangajarea raspunderii celor vinovati de incalcarea limitelor prevazute de lege.
In scrisoarea transmisa lui Iohannis, UNJR face trimitere la declaratiile generalului Dumitru Dumbrava, seful Directiei juridice din SRI, si a directorului Serviciului Roman de Informatii, Eduard Hellvig, in legatura cu implicarea SRI in Justitie, urmarirea dosarelor pana la solutionarea lor definitiva, transformarea instantelor in camp tactic, precum si supravegherea judecatorilor si procurorilor si identificarea celor care uita ca servesc statul roman.
In opinia UNJR, din aceste declaratii rezulta ca este vorba despre o activitate investigativa complexa si extinsa, ce permite SRI ca, odata sesizata instanta de judecata cu rechizitoriu, sa verifice profilul judecatorilor chemati sa solutioneze cauza prin aplicarea acestor pattern-uri. Practic, acest lucru inseamna ca judecatorii care isi desfasoara pur si simplu activitatea, sesizati fiind cu dosare penale de mare coruptie, sunt din start investigati, analizati si clasificati de SRI, asemenea celor care atenteaza la siguranta nationala.
UNJR atrage atentia ca aceasta componenta investigativa, ce excede evident notiunii de “sprijin in efectuarea actelor de cercetare penala” implica supravegherea, de tipul politiei politice, a magistratilor pentru a preveni potentiale fapte de coruptie, cu un puternic efect de intimidare, presiune si discreditare a judecatorilor si procurorilor.
Nu in ultimul rand, Uniunea condusa de Natalia Roman avertizeaza ca in acest context orice achitare va fi primita cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecatorului insusi, iar fiecare condamnare va fi primita cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse si obscure a serviciilor.
Prezentam in continuare scrisoarea transmisa de UNJR presedintelui Klaus Iohannis:
"Excelentei Sale, domnul Klaus Werner IOHANNIS, Presedintele Romaniei
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, profund ingrijorata de situatia devoalata de declaratiile publice din ultimele saptamani privind implicarea serviciilor secrete in justitie dincolo de limitele legii, va solicita ca, in calitate de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, sa convocati acest organism pentru a dezbate si a hotari cu privire la urmatoarele chestiuni:
-identificarea tuturor hotararilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii privind atributiile serviciilor secrete, in special a Serviciului Roman de Informatii, in domeniul privind combaterea coruptiei si lupta impotriva crimei organizate si a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
-verificarea compatibilitatii acestor hotarari cu actele normative avand o forta juridica superioara, respectiv tratatele internationale privind drepturile omului, Constitutia Romaniei, Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii;
-revocarea hotararilor emise de catre Consiliului Suprem de Aparare a Tarii prin exces de putere, in sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotararilor adoptate prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a limitelor prevazute de Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii;
-verificarea tuturor activitatilor efectuate in temeiul hotararilor mentionate anterior, luarea tuturor masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii siangajarea raspunderii celor vinovati de incalcarea limitelor prevazute de lege.
Considerente:
Declaratiile publice ce au generat aceasta solicitare:
1. Declaratiile generalului Dumitru Dumbrava, acordate siteu-lui juridice.ro la data 30 aprilie 2015:
”Fenomenul coruptiei, ca amenintare la adresa securitatii nationale, a intrat relativ recent in portofoliul SRI. (…) Angajarea SRI in aceasta lupta, (…) s-a facut ca structura de suport a autoritatilor judiciare cu atributii in materie (…). Saltul evolutiei in acest demers a fost facut odata cu adoptarea unui concept integrat in combaterea coruptiei, focalizand secvential instrumentele investigative pe toata lungimea lantului trofic judiciar. Concret, daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze”.
“Aceasta maniera de lucru, in care suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori, lucratori ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveala punctual si aspecte care tin de coruptia sistemului judiciar, in limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate”.
“Realitatea este ca, in foarte putine cazuri de coruptie in sistemul judiciar, SRI pleaca de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degraba ca, aplecandu-ne asupra fenomenului, am determinat analitic cateva pattern-uri infractionale care apar ca niste anomalii in sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infractionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificand actorii si partiturile jucate de acestia, fie ca este vorba de politisti, de procurori, judecatori si, de ce nu, SRI-isti”.
2. Declaratiile domnului director Eduart Hellvig din data de 23 mai 2015, data cu ocazia lansarii volumului "25 de ani. Monografia SRI, 1990-2015"
"E o declaratie care e foarte simpla si care incearca sa clarifice oarecum ceea ce s-a intamplat. Serviciul Roman de Informatii lucreaza bine, dar din pacate are momente cand comunica prost. Daca la acea afirmatie ar fi fost o virgula in care s-ar fi spus 'in limitele legilor si competentelor stabilite pentru Serviciul Roman de Informatii', aceasta discutie nu exista. A fost, ca sa spun asa, o declaratie, sau un interviu, care a fost data la o revista de specialitate care poate trebuia un pic mai atent, mai ales in circumstantele lumii in care traim astazi. Daca s-ar fi comunicat ca doar in ceea ce tine de competentele legislatiei a Serviciului Roman de Informatii, evident ca lumea ar fi inteles ca urmarim, ca procesul in sine nu ne intereseaza pe noi in faza procesuala, dar sa nu existe persoane cum au fost in trecut, judecatori, procurori, care pe drum au uitat ca servesc statul roman si au avut alte preocupari decat a servi statul roman".
3. Declaratiile domnului Traian Basescu, fost presedinte al Romaniei in perioada 2004-2014
“Fostul presedinte Traian Basescu a comentat duminica intr-un interviu pentru B1 TV declaratiile generalului Dumitru Dumbrava si a directorului SRI Eduard Hellvig privind interventia SRI in Justitie, mai exact masura in care serviciul urmareste evolutia proceselor aflate pe rolul instantelor.
Basescu a explicat ca in CSAT s-a stabilit ca SRI sa urmareasca infractorii ca acestia sa nu influenteze procurorii sau judecatorii in timpul procesului penal.
"Atentionarea speciala a fost pe faptul ca infractorii reuseau sa influenteze procurori si judecatori in timpul procesului. Aceasta era cu totul alta directie (n.r. decat cea indicata de Dumbrava)”.
Prevederi legale aplicabile
LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii
ART.1
Consiliul Suprem de Aparare a tarii este autoritatea administrativa autonoma investita, potrivit Constitutiei, cu organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta nationala.
ART.3
In exercitarea atributiilor ce ii revin Consiliul Suprem de Aparare a Tarii emite hotarari, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autoritatile administratiei publice si institutiile publice la care se refera. Acestea raspund, in conditiile legii, de masurile luate pentru punerea lor in aplicare.
Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
Art.1
Serviciul Roman de Informatii este organul de stat specializat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
ART. 12 alin.2
La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot acorda sprijin la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala.
ART.13
Organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest.
Analiza declaratiilor amintite prin raportare la prevederile legale precitate.
a) Limitele in care serviciile secrete pot actiona in sistemul judiciar rezulta in mod explicit din prevederile art. 12 si 13 din Legea 14/1992
a.1) natura faptelor: infractiuni privind siguranta nationala;
a.2) modalitatea de actiune: sprijin la realizarea actelor de cercetare penala, nu efectuarea unor astfel de acte;
a.3) moment procesual: pe parcursul cercetarii penale.
a1.Natura faptelor
Conform art.13 din Legea 14-1993, sprijinul acordat de Serviciul Roman de Informatii organelor de cercetare penala poate interveni doar in cazul infractiunilor privind siguranta nationala.
Includerea infractiunilor privind coruptia si fapte asimilate acestora in categoria infractiunilor privind siguranta nationala nu rezulta explicit din Legea 51/1991. Conform declaratiilor facute de general Dumbrava, aceste atributii au intrat “recent” in sfera de activitate a Serviciului Roman de Informatii. Potrivit informatiilor publicate pe siteul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, aceste atributii par a fi fost atribuite Serviciului Roman de Informatii prin Hotararea 17/2015 privind combaterea coruptiei, fraudei si a spalarii banilor si extinse ulterior prin alte hotarari. Este necesar a e verifica in ce masura aceste hotarari respecta limitele legale trasate de Legea 51/1991 privind siguranta nationala.
a.2. Cea de a doua limita stabilita de lege priveste modalitatea de actiune a Serviciului Roman de Informatii: sprijin la realizarea actelor de cercetare penala, nu efectuarea unor astfel de acte.
Or, atat declaratiile din speta, cat si din mentiunile de pe siteul Serviciului Roman de Informatii, releva o incalcare a acestor limite.
Generalul Dumbrava declara ca “realitatea este ca, in foarte putine cazuri de coruptie in sistemul judiciar, SRI pleaca de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degraba ca, aplecandu-ne asupra fenomenului, am determinat analitic cateva pattern-uri infractionale care apar ca niste anomalii in sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infractionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificand actorii si partiturile jucate de acestia, fie ca este vorba de politisti, de procurori, judecatori si, de ce nu, SRI-isti”.
Ideea este intarita de directorul Serviciului Roman de Informatii, care sustine ca urmarirea se face nu in vederea influentarii procedurilor judiciare, ci pentru ca sa nu existe persoane cum au fost in trecut, judecatori, procurori, care pe drum au uitat ca servesc statul roman si au avut alte preocupari decat a servi statul roman.
Ca atare, din aceste declaratii rezulta ca ar fi vorba despre o activitate investigativa complexa si extinsa, ce permite SRI ca, odata sesizata instanta de judecata cu rechizitoriu, sa verifice profilul judecatorilor chemati sa solutioneze cauza prin aplicarea acestor pattern-uri. Generalul Dumbrava chiar admite ca investigarea judecatorilor de catre Serviciul Roman de Informatii nu incepe in cele mai multe cazuri de la un denunt a unui magistrat corupt, ci se face pro-activ in baza faptului ca un judecator este parte dintr-un complet care primeste un dosar. Acest lucru inseamna ca judecatorii care isi desfasoara pur si simplu activitatea, sesizati fiind cu dosare penale de mare coruptie, sunt din start investigati, analizati si clasificati de Serviciul Roman de Informatii, asemenea celor care atenteaza la siguranta nationala.
Pe de alta parte, aceasta componenta investigativa, ce excede evident notiunii de “sprijin in efectuarea actelor de cercetare penala” implica supravegherea, de tipul politiei politice, a magistratilor pentru a preveni potentiale fapte de coruptie, cu un puternic efect de intimidare, presiune si discreditare a judecatorilor si procurorilor.
O astfel de activitate este una asumata, in termeni generali, de catre Serviciul Roman de Informatii, aratandu-se pe siteul acestei institutii ca “prin actiuni specifice, culegem si verificam informatii care ne permit sa identificam forme de manifestare ale fenomenului coruptiei ce determina disfunctii majore in domenii de interes pentru segmente largi de populatie, precum administratia publica, justitia, invatamantul, sistemul sanitar ori cel de protectie sociala”.
Privite din aceasta perspectiva, declaratiile mai sus amintite releva aplicarea acestui tip de actiune – de culegere si verificare informatii – tuturor judecatorilor sesizati cu solutionarea unor dosare de coruptie. Efectele unui acest tip de actiune sunt devastatoare. Nu doar ca independenta judecatorului este grav afectata, prin presiunea pusa asupra acestuia, ci si increderea in sistemul de justitie va fi grav afectata.
Fiecare achitare va fi primita cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecatorului insusi, fiecare condamnare va fi primita cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse si obscure a serviciilor.
O activitate de acest tip a fost desfasurata in trecut de catre SIPA - Serviciul Intern de Protectie si Anticoruptie. Arhiva acestui serviciu, ce continea inclusiv date privind viata personala a magistratilor,a constituit multa vreme sursa unor suspiciuni publice privind santajul unor magistrati sesizati cu dosare de mare interes public. Un astfel de abuz nu poate si nu trebuie a fi repetat.
Existenta unei hotarari a Consiliului Superior de Aparare a Tarii privind urmarirea “procesului” pentru evitarea coruperii magistratilor este confirmata de fostul presedinte Traian Basescu, in declaratia citata – „in C.S.A.T. s-a stabili ca S.R.I.(…)”
Ca atare, este imperios a se verifica de catre Consiliul Superior de Aparare a Tarii in mod efectiv existenta si continutul unor astfel de hotarari, in vederea restabilirii legalitatii.
a3. Limita data de momentul procesual: pe parcursul cercetarii penale.
Din declaratiile generalului Dumbrava reiese ca activitatea initiala a Serviciul Roman de Informatii de suport al actiunii autoritatilor judiciare a fost extinsa ulterior prin “adoptarea unui concep integrat”, afirmatie ce implica existenta unei decizii in acest sens luata la nivel de conducere a Serviciul Roman de Informatii sau a Consiliul Superior de Aparare a Tarii.
In raport de ultima conditie subliniem ca, prin definitie, cercetarea penala reprezinta activitatea specifica desfasurata de organele de urmarire penala, respectiv organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare speciale, avand drept scop strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.
Momentul procesual al urmaririi penale, ce permite Serviciului Roman de Informatii sa ofere sprijin tehnic organelor de cercetare penala, este depasit in momentul sesizarii instantei de judecata. Acest fapt rezulta cu prisosinta din prevederile legale amintite.
Aceste limite impuse de lege trebuie respectate de SRI, iar din spusele generalului Dumbrava acest lucru s-a intamplat pana la adoptarea unui nou “concept integrat”.
“Saltul” facut de Serviciul Roman de Informatii prin adoptarea unui “concept integrat”, care include Serviciul Roman de Informatii in actul de justitie, nu este altceva decat un salt facut in afara legii, un salt prin care limitele legale ale activitatii acestui serviciu sunt vadit depasite. Concluzia se desprinde clar din analiza facuta in paragrafele anterioare.
In prezent, conform celor dezvaluite de generalul Dumbrava, activitatea Serviciului Roman de Informatii se intinde pe “toata lungimea lantului trofic judiciar”, adica pe durata intregului proces penal. Acest aspect este de altfel reiterat si explicat ca atare, prin precizarea ca interesul Serviciului Roman de Informatii se mentine pana la solutionarea definitiva a cauzei. Cu nuantarile precizate, afirmatia este sustinuta si de declaratiile directorului Serviciului Roman de Informatii.
Or, in conditiile in care strategia Serviciului Roman de Informatii se stabileste la nivelul Consiliului Superior de Aparare a Tarii, se impune si sub acest aspect o verificare a hotararilor Consiliului Superior de Aparare a Tarii, in scopul eliminarii tuturor activitatilor ce exced limitele etapei procesuale ale cercetarii penale.
In acord cu considerentele expuse, in vederea restabilirii increderii atat in independenta sistemului judiciar, cat si in exercitarea in limitele legii a activitatii Serviciului Roman de Informatii, va solicitam ca, in calitate de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii, sa convocati acest organism pentru a dezbate si a hotari cu privire la urmatoarele chestiuni:
-identificarea tuturor hotararilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii privind atributiile serviciilor secrete, in special a Serviciului Roman de Informatii, in domeniul privind combaterea coruptiei si lupta impotriva crimei organizate si a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
-verificarea compatibilitatii acestor hotarari cu actele normative avand o forta juridica superioara, respectiv tratatele internationale privind drepturile omului, Constitutia Romaniei, Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii;
-revocarea hotararilor emise de catre Consiliului Suprem de Aparare a Tarii prin exces de putere, in sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotararilor adoptate prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a limitelor prevazute de Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii;
-verificarea tuturor activitatilor efectuate in temeiul hotararilor mentionate anterior, luarea tuturor masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii si angajarea raspunderii celor vinovati de incalcarea limitelor prevazute de lege.
Va asiguram, domnule presedinte, de intreaga noastra consideratiune.
Cu stima,
Judecator Natalia Roman
Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania"
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# omu potrivit la locu nepotrivit 4 June 2015 13:37 +4
# unul din lumea cea mare 4 June 2015 19:15 +7
# Marele mut-marele mincinos-presedintele ghinion 4 June 2015 22:15 +2
# mulder, agentul mulder 4 June 2015 14:18 +7
# Sorin 4 June 2015 15:54 +2
# mulder, agentul mulder 4 June 2015 19:41 +3
# gelu 4 June 2015 14:30 +8
# DOREL 4 June 2015 14:55 +5
# sisif 4 June 2015 15:01 +4
# Fiat Lux 4 June 2015 15:33 +4
# adi 4 June 2015 15:55 +1
# treaba SRI-ului e alta 4 June 2015 19:11 +4
# Fiat Lux 5 June 2015 10:33 0