Cifrele oficiale privind rata achitarilor in dosarele Directiei Nationale Anticoruptie, astfel cum ne sunt ele prezentate de diverse institutii in diferite ocazii, creeaza confuzie oricarui cetatean interesat de calitatea muncii procurorilor. Cu toate acestea, pentru anul 2014, orice procent de achitari am lua in considerare – 7,9% in Raportul MCV, 9% cat sustine sefa DNA sau 10,16% cat scrie chiar in Raportul anual al Directiei – numarul achitarilor incasate de procurorii condusi de Laura Codruta Kovesi (foto, alaturi de adjunctul Marius Iacob) este realmente ingrijorator. Si chiar rusinos, spunem noi, observand ca Directia Nationala Anticoruptie a renuntat, in 2015, sa mai includa in sinteza Raportului anual acest indicator al calitatii activitatii procurorilor.

Datele referitoare la achitari se regasesc insa in Raportul anual detaliat, dat publicitatii, marti 24 februarie 2015, la Cercul Militar National, in cadrul unui eveniment la care au participat reprezentantii de frunte ai celor trei puteri in stat.

Astfel, Raportul DNA pe 2014 ne spune ca rata achitarilor a fost de 10,16%, cu 2 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul precedent. Pentru a avansa aceasta cifra, DNA a invocat algoritmul de calcul al ratei achitarilor sugerat de CSM (numarul persoanelor achitate, raportat la numarul persoanelor trimise in judecata): “Ponderea achitarilor indiferent de temei din totalul trimiterilor in judecata, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 10,16% (138 de inculpati achitati din 1.358 trimisi in judecata) in comparatie cu 8,11% in cursul anului 2013”. Chiar si asa, acest procent este susceptibil a fi gresit, intrucat numarul persoanelor trimise in judecata in 2014 nu a fost de 1.358, ci de 1.167, dupa cum ni se spune atat in Raportul detaliat, cat si in sinteza Bilantului. Or, matematic, 138 de persoane achitate dintr-un total de 1.167 de persoane trimise in judecata inseamna o rata a achitarilor de 11,82%.

Pe de alta parte, folosind tot cifrele din Bilantul DNA pe 2014, rata achitarilor ar fi de 10,81%. Acesta este procentul la care ajungem daca am aplica un alt algoritm - credem noi, mai eficient - decat cel sugerat de CSM, si anume, daca am raporta cele 138 de persoane achitate definitiv in 2014, la cele 1.138 de persoane condamnate definitiv in 2014.

Kovesi: “Procentul de achitari s-a mentinut ca si in anii anteriori la 9%, sub media europeana”

Desi chiar Raportul DNA pe 2014 avanseaza un procent de achitari de 10,16%, Laura Codruta Kovesi a afirmat la Bilantul institutiei, in fata a peste 200 de persoane, ca rata achitarilor s-a mentinut la 9%. Incredibil, sefa DNA a spus ca acest procent de 9% este “sub media europeana”: “Peste 1.130 inculpati au fost condamnati definitiv, solutiile pronuntate de instante confirmand caracterul obiectiv si profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Pe de alta parte, procentul de achitari s-a mentinut ca si in anii anteriori la 9%, sub media europeana, dar trebuie continuata preocuparea pentru cresterea standardelor de calitate”.

Nicaieri in documentul dat publicitatii de DNA nu exista vreo dovada ca rata achitarilor in statele europene ar fi de peste 9%, asa cum sustine sefa DNA. In Romania, media achitarilor la parchete este de doar 1%.

Precizam ca Laura Codruta Kovesi a prezentat cam aceeasi cifra si la Conferinta "Anti-Corruption Sustainability In Romania", organizata de Centrul Roman de Politici Europene in parteneriat cu Ambasada Marii Britanii la Bucuresti si Fundatia "Konrad Adenauer", la 26 noiembrie 2014, imediat dupa alegerea presedintelui Klaus Iohannis. Sefa Directiei Nationale Anticoruptie invoca atunci un raport al Bancii Mondiale, care a realizat o evaluare a sistemului judiciar romanesc prin raportare la standardele internationale, afirmand ca "procentul de condamnari obtinut de DNA este de peste 90%". Ceea ce se traduce printr-o rata a achitarilor de sub 10%.

De asemenea, amintim ca Raportul privind progresul inregistrat de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare al Comisiei Europene, dat publicitatii la 28 ianuarie 2015, vorbeste de o rata a achitarilor in dosarele DNA de 7,9% in 2014, cifra infirmata chiar de acest document oficial, asa cum Lumeajustitiei.ro a demonstrat intr-un articol publicat la acea data.

Iata ce spune Raportul DNA pe 2014 la capitolul achitari:

“Un numar de 1.138 inculpati au fost condamnati definitiv, din care 12 persoane juridice, ceea ce reprezinta o crestere cu 8,28% comparativ cu 1.051 inculpati condamnati prin hotarari definitive in anul 2013. De asemenea, la numarul de 1.138 inculpati condamnati definitiv putem adauga alti 2 inculpati fata de care instantele au apreciat ca se impune renuntarea la pedeapsa si aplicarea sanctiunii 'avertisment', rezultand un total de 1.140.

Pedepsele au fost privative de libertate in cazul a 374 inculpati condamnati (249 in anul 2013), cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere in cazul a 272 inculpati (221 in anul 2013), cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei in cazul a 482 inculpati (569 in anul 2013) si cu amenda penala in cazul a 14 inculpati (12 in 2013). De asemenea, fata de 10 inculpati s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei pe durata termenului de supraveghere. Instantele au pronuntat 2 hotarari definitive privind 2 inculpati prin care s-a dispus sanctiunea avertismentului, ca urmare a renuntarii la aplicarea pedepsei.

Prin 44 hotarari definitive s-a dispus achitarea a 135 inculpati (38 hotarari cu 92 inculpati in anul 2013), la care se adauga 3 inculpati achitati ca urmare a aplicarii art.18¹ C.pen. prin 3 hotarari definitive (7 hotarari privind 5 inculpati in anul 2013).

In conditiile in care:

-numarul de inculpati trimisi in judecata prin rechizitoriu si din acorduri de recunoastere a vinovatiei a crescut cu 8,76% (1.167 inculpati, comparativ cu 1.073 inculpati in anul 2013);

-au inregistrat cresteri atat numarul cauzelor de solutionat (cu 15,20%), cat si al celor si solutionate (cu 8,98%);

-numarul hotararilor definitive de condamnare a crescut cu 37,30% (335, comparativ cu 244 in anul 2013), raportat si la cresterea cu 11,31% a numarului inculpatilor judecati definitiv si cu 8,28% a inculpatilor condamnati definitiv.

Situatia inculpatilor achitati definitiv, comparativ cu anul 2013, se situeaza sub proportia cresterii celorlalti indici statistici amintiti anterior (diferenta este de aproximativ 2 puncte procentuale, de la 8,11% in 2013 la 10,16% in 2014).

(…) Totodata, ponderea achitarilor indiferent de temei din totalul trimiterilor in judecata, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 10,16% (138 de inculpati achitati din 1.358 trimisi in judecata) in comparatie cu 8,11% in cursul anului 2013.

Raportat la numarul persoanelor definitiv judecate, achitarile pe alte temeiuri decat dezincriminarea si pericolul social au o pondere de 9,43%, intrucat din 1,358 persoane fata de care au fost pronuntate hotarari definitive, 128 au fost achitate pe alte temeiuri. Similar, in anul 2013, ponderea a fost de 7,54%, din 1220 persoane definitiv judecate, 92 fiind achitate pe alte temeiuri.

De asemenea, este relevant si cuantumul insemnat al prejudiciului de peste 1.645 milioane lei si peste 43 milioane euro, retinut in actele de inculpare (comparativ cu 884 milioane lei, la care se adauga aproximativ 42 milioane euro in 2013) ori valoarea masurilor asiguratorii, de aproximativ 1.348 milioane lei, dispuse de procurori (comparativ cu peste 1.557 milioane lei in anul 2013)”.

Prezentam integral discursul Laurei Codruta Kovesi prilejuit de bilantul DNA pe 2014:

“Bine ati venit la prezentarea Raportului de Activitate al Directiei Nationale Anticoruptie pe anul 2014.

La bilantul de astazi participa, alaturi de invitatii de la institutiile cu care colaboram, procurori, politisti si specialisti din cadrul DNA.

Am sa incep cu cateva elemente definitorii pentru 2014 - an in care s-a remarcat o crestere semnificativa a eficientei in combaterea coruptiei si s-au inregistrat o serie de premiere de la infiintarea DNA:

-cele mai multe dosare penale inregistrate;

-cele mai multe dosare de solutionat;

-cele mai multe dosare solutionate;

-cele mai multe rechizitorii;

-cele mai multe condamnari in dosarele instrumentate;

-cei mai multi demnitari de rang inalt investigati.

Activitatea DNA in anul 2014 poate fi caracterizata prin eficienta sporita in activitatea de combatere a coruptiei, investigarea unor dosare complexe si un grad inalt de diversitate a cazuisticii penale. Fundamentul acestei evolutii pozitive a activitatii l-a constituit efortul substantial si consecvent al colegilor din DNA.

Cei 86 de procurori care au desfasurat activitati de urmarire penala in 2014 au avut de solutionat peste 9.100 de cauze, cel mai mare numar de dosare de la infiintarea DNA. In medie, un procuror a efectuat urmarire penala in aproape 105 cauze, un volum impresionant avand in vedere complexitatea dosarelor care intra in competenta directiei.

Numarul rechizitoriilor a crescut semnificativ in anul 2014, fiind intocmite 317 rechizitorii, ceea ce arata preocuparea procurorilor pentru solutionarea cu precadere a cauzelor cu finalitate judiciara. Datele statistice confirma eficienta activitatii DNA precum si faptul ca resursele investigative sunt canalizate catre dosarele cu finalitate judiciara.

Peste 1.100 de inculpati au fost trimisi in judecata in anul 2014, iar numarul persoanelor juridice trimise in judecata s-a dublat.

In anul 2014 a fost urmarita exercitarea eficienta a competentelor procurorului in faza de judecata.

Activitatea judiciara a fost desfasurata de 28 de procurori care au participat in sedintele de judecata la peste 10.200 cauze penale.

Peste 1.130 inculpati au fost condamnati definitiv, solutiile pronuntate de instante confirmand caracterul obiectiv si profesionist al cauzelor instrumentate de DNA.

Pe de alta parte, procentul de achitari s-a mentinut ca si in anii anteriori la 9%, sub media europeana, dar trebuie continuata preocuparea pentru cresterea standardelor de calitate.

Obiectivele stabilite pentru anul 2014 au fost realizate dovada fiind rezultatele pozitive in domeniile stabilite ca fiind prioritare.

Frauda si coruptia in achizitiile publice cu fonduri nationale si europene continua sa reprezinte o pondere importanta in anchetele DNA. Au fost inregistrate peste 700 de cauze avand ca obiect suspiciuni de savarsire a unor infractiuni in procedura de achizitii publice.

Frauda in acest domeniu este indreptata cu predilectie spre fondurile nationale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existenta incriminarilor speciale in Legea 78/2000. De multe ori, exista situatii in care atribuirea fiecarui contract este conditionata de plata unor sume de bani sau influentarea procedurilor de achizitie se realizeaza prin persoane aflate in legatura cu decidenti politici. Din perspectiva tipologiilor de comitere, rezulta o perfectionare a mecanismelor de fraudare, iar domeniul achizitiilor publice este in continuare expus coruptiei. Consideram ca este necesara o abordare strategica in care instrumentele punitive sa se combine cu cele preventive. Numarul sesizarilor de la institutiile de control a scazut in 2014, fiind extrem de importanta continuarea colaborarii pentru a asigura anchetelor perspectivele de finalitate.

Calitatea actului de justitie depinde de oamenii care aplica legea, de aceea coruptia in sistemul judiciar a fost si ramane una dintre prioritati. In 2014 au fost trimisi in judecata 35 magistrati si au fost condamnati definitiv 20 magistrati.
Analiza datelor statistice ne arata ca a crescut numarul magistratilor trimisi in judecata de DNA si condamnati definitiv. Din perspectiva noastra, aceasta evolutie nu reflecta neaparat o cre?tere a numarului actelor de coruptie in randul magistratilor, ci mai degraba o cre?tere a eficientei investigatiilor DNA. Multe dintre dosare au fost initiate ca urmare a sesizarilor formulate de justitiabili, fapt ce reflecta cresterea increderii acordate mecanismelor justitiei derulate prin intermediul DNA.

In acelasi timp, numarul mare de magistrati inculpati an de an pentru coruptie, mai ales a celor care indeplinesc functii de conducere, trebuie sa ne ingrijoreze pentru ca reprezinta o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvata cu prioritate.

Este necesara si dezvoltarea abordarii preventive, intensificarea educarii deontologice judiciare, dar mai ales intarirea sistemului de control intern. De multe ori, au existat sesizari anterioare la Inspectia Judiciara cu privire la magistratii trimisi in judecata de DNA, iar o cercetare mai riguroasa ar fi putut duce la evitarea unor cazuri de coruptie in acest corp profesional.

In 2014 au fost investigatii in dosare cu impact major in randul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului incuviintarea arestarii a 9 parlamentari si a formulat 12 cereri de incuviintare a urmaririi penale fata de ministri si fosti ministri. Este cel mai mare numar de demnitari de rang inalt investigati de DNA intr-un an.

Este un semn evident al independentei DNA, iar investigarea coruptiei la nivel inalt va continua, indiferent de functia administrativa sau politica detinuta de persoana vizata.

Anchetele DNA in 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedari ilegale ale proprietatilor, sanatate, educatie, achizitii publice, coruptie in legatura cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene. Unele anchete au impiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat. Intr-un singur dosar, interventia procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, suma ce reprezinta de 5 ori bugetul DNA. In alte dosare, interventia procurorilor a blocat retrocedarea ilegala a unor terenuri evitandu-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro.

Ca urmare a reorganizarii asumate si realizate in anul 2014 a avut loc o impulsionare a activitatii structurilor teritoriale si o crestere a eficientei activitatii acestora. Rolul si contributia structurilor teritoriale au devenit din ce in ce mai importante.

Trebuie evidentiata aici investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit in randul societatii efectuate de colegii din Brasov, Cluj, Oradea, Ploiesti, Pitesti, Timisoara si Suceava. O crestere semnificativa a volumului de activitate si a numarului de rechizitorii s-a inregistrat la serviciile teritoriale Constanta, Craiova, Bacau, Galati, Iasi, Alba si Targu Mures.

Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fara contributia profesionala a politistilor judiciari, a specialistilor si a intregului personal care lucreaza in DNA.

Nu trebuie sa uitam ca pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoana condamnata pentru coruptie sa nu isi pastreze averea dobandita prin infractiuni.

In 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezinta de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an. Sumele confiscate pot reprezenta o sursa semnificativa de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat.

Hotararile judecatoresti ramase definitive in cauzele DNA in anul 2014 au inclus confiscarea si recuperarea de produse infractionale in suma de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decat in anul 2013. Daca aceasta suma ar fi efectiv executata, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul il plateste medicilor din Romania intr-un an. Este important ca organele fiscale sa execute efectiv aceste hotarari.

Pe de alta parte, activitatea DNA a fost influentata de modificarile legislative survenite in 2014, impactul major fiind dat de aplicarea noilor coduri. Asa cum mentionam in 2013, inainte de intrarea in vigoare, unele dispozitii au creat dificultati in practica organelor judiciare, aspect confirmat si de deciziile de neconstitutionalitate pronuntate in 2014.

In acest sens, am inaintat Ministerului Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii mai multe propuneri de modificare a legislatiei care pot influenta eficienta investigatiilor anticoruptie. Aceste propuneri vizeaza clarificarea unor dispozitii care reglementeaza probele si procedeele probatorii, accesul la informatii privind datele de trafic legate de comunicatiile electronice, regimul imunitatilor parlamentare sau ministeriale si procedura in camera preliminara.

In 2014, DNA a fost una dintre institutiile ale carei activitati s-au aflat in atentia opiniei publice, iar acest interes mediatic ridicat nu poate fi oprit sau cenzurat de institutia noastra. Respectarea exigentelor de transparenta a devenit un obiectiv prioritar al activitatii de comunicare publica desfasurata de institutie, iar punerea datelor din dosar la dispozitia participantilor in procesul penal, jurnalistilor sau opiniei publice s-a realizat strict cu respectarea legii si a regulamentului adoptat de CSM.

O realitate care ne bucura si ne da incredere este aceea ca interesul public fata de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflecta inclusiv in dublarea numarului de accesari ale paginii de internet in raport cu anul trecut.

Mult mai important decat acest indicator este insa faptul ca increderea publica in DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la infiintarea institutiei. Potrivit unei cercetari sociologice, DNA se bucura de o incredere de peste 55%, cea mai mare incredere pentru o institutie din sistemul judiciar. Totodata, in anul 2014 DNA a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a institutiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civila si jurnalisti. Aceasta analiza a indicat ca performanta DNA in anul 2014 este considerata consistenta ?i credibila.

Cresterea increderii publice in DNA se reflecta inclusiv in cre?terea cu 78% a numarului de sesizari pe care le primim de la cetateni.

Din perspectiva noastra, castigarea increderii publice s-a realizat prin faptul ca DNA a aplicat legea in mod egal, nu a avut si nu are retineri in a atinge varful piramidei retelelor de coruptie, indiferent de apartenenta politica sau calitatea oficiala a persoanelor cercetate. Cetatenii au fost incurajati de anchetele deschise de DNA, dar in egala masura si de practica instantelor judecatore?ti, in special a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. O treime din totalul condamnatilor pentru fapte de coruptie sunt in inchisoare. Daca nu ar fi existat aceasta abordare ferma ?i constanta a judecatorilor, toate eforturile noastre ar fi fost inutile.
Suntem constienti ca un nivel ridicat de incredere inseamna ?i o responsabilitate pe masura. Stim ca exista un nivel uria? de a?teptare al societatii, dar asta ne motiveaza sa continuam ca si pana acum lupta cu coruptia la nivel inalt. Va asigur ca vom folosi aceasta incredere cu buna credinta si determinare.

Este de remarcat faptul ca, la fel ca in anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciata de Comisia Europeana. Ultimele evaluari publice au evidentiat diversitatea razei de actiune a cauzelor de coruptie implicand persoane din diferite partide politice ?i personalitati influente din lumea afacerilor.

Doamnelor si domnilor,

Suntem intr-un moment de bilant, in care trebuie sa evaluam corect rezultatele, dar si provocarile cu care ne confruntam. Principala vulnerabilitate si, in acelasi timp, marea provocare pentru DNA in aceasta perioada este determinata de cresterea continua a volumului de activitate in conditiile in care numarul de procurori a ramas acelasi de la infiintarea institutiei.

Volumul de activitate din 2014 este triplu fata de anul infiintarii directiei si aproape dublu fata de acum 5 ani, desi numarul de procurori a ramas acelasi. Cu toate acestea, numarul de dosare solutionate a crescut in fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare finalizate in 2014, cel mai mare numar de la infiintarea DNA.

Desi procurorii au solutionat in fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de crestere a dosarelor noi a fost si mai mare, astfel incat am ajuns ca, la sfarsitul anului 2014 sa avem inca de solutionat un numar de 5.000 cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie sa nu se inregistreze nici un dosar nou, timp de cel putin un an.

Imaginati-va presiunea care il asteapta pe procuror in fiecare zi in care merge la birou si stie ca, indiferent cat de mult lucreaza, va fi la fel si in perioada urmatoare, pentru ca zilnic i se repartizeaza cauzele nou inregistrate. Nu putem privi aceste cauze doar ca simple dosare, pentru ele ca reprezinta asteptarile a mii de oameni, care au ramas cu o situatie juridica incerta. Acest lucru afecteaza perceptia publica legata de infaptuirea actului de justitie, de multe ori existand suspiciuni privind perioada in care s-a finalizat dosarul.

Volumul dosarelor aflate in prezent la DNA depaseste posibilitatile fizice de lucru cu resursa umana disponibila in prezent, mai ales ca avem in continuare un numar mare de cazuri nefinalizate din anii anteriori.

Am dispus masuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate vizand valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul functiei detinute persoana sa continue activitatea infractionala. Perioada de solutionare a dosarelor difera, insa, in functie de natura faptei, de elementele existente la data initierii investigatiei si de necesitatea derularii unor proceduri de strangere sau completare a probatoriului. Pe de alta parte, evolutia cazului sau momentul adoptarii unor masuri procesual penale nu depinde in mod exclusiv de procuror.

Orice analiza trebuie sa se raporteze la specificul dosarelor pe care le instrumentam. Complexitatea dosarelor DNA presupune situatii in care un procuror nu poate instrumenta intru-un mod eficient mai multe dosare in acelasi timp ?i am sa va dau doar exemplul dosarului referitor la achizitia de licente pentru calculatoare sau dosarele privind retrocedari ilegale, exemplele in acest sens putand fi multiple. Acest specific trebuie avut in vedere in momentul in care sunt evaluate resursele necesare pentru buna functionare a institutiei.

In aceste conditii, consideram prioritara identificarea de solutii care sa permita limitarea numarului de dosare ce revin procurorilor si solutionarea in primul rand a cauzelor importante pentru societate. Din perspectiva noastra, o prima rezolvare este cresterea numarului de procurori si am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu inca 50 de posturi. Trebuie sa ne hotaram daca ne dorim o justitie eficienta sau procurori ingropati in munti de dosare.

Societatea romaneasca nu trebuie sa se astepte ca lupta impotriva coruptiei sa insemne doar arestari, inculpari si condamnari in dosarele DNA. Pentru ca actiunile noastre sa aiba un efect durabil ?i sa determine o diminuare semnificativa a coruptiei, ele trebuie dublate de actiunile preventive desfasurate de celelalte institutii ?i autoritati ale statului, de mediul educational si cel de afaceri.

Hotararile definitive pronuntate in dosarele DNA ar putea oferi pentru anali?ti o parte consistenta din materialul necesar unei radiografii a riscurilor si vulnerabilitatilor statului de drept in Romania.

Referitor la colaborarea interinstitutionala reconfirm faptul ca DNA este deschisa la cooperarea si colaborarea cu orice institutie a statului care are atributii de identificare, investigare sau judecare a faptelor de coruptie.

Continuarea si accentuarea cooperarii interinstitutionale reprezinta o prioritate a DNA ?i folosesc acest prilej pentru a le multumi inca o data partenerilor institutionali care sunt prezenti si fara de care, activitatea de combatere a coruptiei nu ar fi fost atat de eficienta. Totodata, adresez multumiri reprezentantilor ambasadelor prezente azi pentru sprijinul in realizarea programelor internationale ale DNA si suportul lor constant al activitatii noastre.
Este interesul general al societatii ca eventualele modificari legislative sau schimbari la nivelul unor institutii partenere consacrate ale DNA sa nu genereze sincope in cooperarea derulata in activitatea de combatere a coruptiei, mai ales ca un nivel bun de cooperare a fost construit in ani.

In 2015, dincolo de continuarea instrumentarii dosarelor de coruptie la nivel inalt, prioritatile vor viza si cauzele avand ca obiect frauda in domeniul achizitiilor publice, utilizarea frauduloasa a fondurilor europene, coruptia in mediul de afaceri si in sistemul de justitie, coruptia in sistemul de educatie si sanatate, cu accent pe recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa. Activitatea DNA trebuie sa continue sa fie definita prin profesionalism, consecventa, operativitate, eficienta, responsabilitate si transparenta.

Stimati invitati,

In final, as vrea sa adresez cateva cuvinte colegilor mei.

Dragi colegi,

Toate rezultatele mentionate au fost obtinute prin efortul celor care lucreaza in DNA, un efort profesionist si constant.

DNA nu este un om. DNA este o institutie. impreuna ne-am angajat sa lucram cu profesionalism si corectitudine. Pentru ca anchetele noastre au lovit in zone ce pareau intangibile sau au vizat oameni ce pareau de neatins, am fost atacati in mod constant. Raspunsul nostru a fost prompt, dar nu personal. Am continuat sa ne desfasuram activitatea in mod profesionist, in cadrul unor investigatii eficiente si impartiale. Nu au contat si nu conteaza banii din conturi, nu au contat si nu conteaza pozitia sociala sau forta financiara detinuta ori controlata de cei pe care ii cercetam. Fiecare atac ne-a apropiat, ne-a mobilizat, iar solidaritatea si corectitudinea au fost cele mai importante atu uri pe care le-am avut.
Provocarile le trecem impreuna stiind ca apartinem unei institutii puternice, dedicata unui scop in care crede majoritatea cetatenilor – o Romanie fara coruptie, in care lucrurile functioneaza asa cum trebuie, o tara in care nu esti nevoit sa oferi mita pentru a obtine ceea ce ti se cuvine si in care nimeni sa nu poata obtine prin coruptie un statut nemeritat, indiferent de domeniul in care activeaza.

Imi doresc sa continuam impreuna acest drum si va multumesc pentru efort, pentru determinare si pentru rezultatele din acest an”.

*Cititi aici integral Raportul detaliat privind activitatea DNA pe anul 2014