Judecatorul Bogdan Gavrila de la Judecatoria Sectorului 6 a considerat ca fosta asistenta de la Maternitatea Giulesti, Daniela Florentina Cirstea, condamnata la 2 ani si 2 luni de inchisoare pentru ucidere din culpa, in cazul incendiului din august 2010 in urma caruia sase nou-nascuti au decedat, trebuie sa execute pedeapsa in regim de detentie intrucat aceasta nu constientizeaza vinovatia sa si nici gravitatea faptelor comise. Acelasi lucru este valabil si in cazul electricianului Gigel Oprea, condamnat la 2 ani de inchisoare pentru neglijenta in serviciu. Cat despre seful Serviciului Tehnic al Maternitatii Giulesti, Vasile Dima, condamnat la 2 ani si 8 luni de inchisoare pentru neglijenta in serviciu, judecatorul Bogdan Gavrila a dispus suspendarea executarii pedepsei din cauza starii de sanatate a acestuia.

Judecatoria Sectorului 6 a facut publica zilele trecute sentinta din cazul incendiului de la Maternitatea Giulesti, care nu este definitiva. In afara de cele trei condamnari, judecatorul Bogdan Gavrila a dispus condamnarea Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie „Prof.Dr. Panait Sirbu” la o amenda penala in valoare de 400.000 de lei, pentru ucidere din culpa si la cinci pedepse a cate 80.000 de lei amenda penala pentru vatamare corporala din culpa, a fostului manager al spitalului Bogdan Marinescu la o pedeapsa penala de 6.500 lei, dar si achitarea fostului sef al Sectiei de Neonatologie, medicul Ioan Adrian Toma, acuzat de comiterea infractiunii de neglijenta in serviciu.

„Inculpata si-a incalcat, in mod culpabil, obligatia de supraveghere permanenta a salonului „Terapie Intensiva”... Nerespectarea de catre inculpata Cirstea Florentina Daniela a obligatiei de supraveghere permanenta a impiedicat constatarea imediata a producerii incendiului si luarea masurilor de salvare, avand ca urmare decesul a 6 nou-nascuti si vatamarea corporala a altor 5 nou-nascuti”

Revenind la cei trei care au primit pedepse cu inchisoarea, iata ce a retinut judecatorul Bogdan Gavrila in cazul acestora. In ceea ce o priveste pe fosta asistenta Florentina Cirstea, in sentinta nr. 599 din 9 iulie 2013, se precizeaza ca aceasta nu si-a respectat obligatiile de serviciu si a parasit salonul de Terapie Intensiva in mod nejustificat, fara sa lasa in locul ei un alt cadru medical:

„Obligatia de supraveghere are un continut complex, ce nu este limitat la verificarea starii medicale a nou-nascutilor, ci implica toate aspectele ce ar putea influenta negativ sanatatea sau chiar viata acestora (alimentatia, respectarea normelor de igiena, curatenia si dezinfectia etc.).

Continutul complex al obligatiei de supraveghere rezulta, cu claritate, din formularea generala: „supravegheaza cu atentie pacientii din sectie”, precum si din specificul si importanta activitatii de terapie intensiva: „Terapia intensiva reprezinta nivelul cel mai ridicat de ingrijire dintr-o unitate sanitara cu paturi. … Pacientii ingrijiti in TI necesita o ingrijire specializata si utilizarea prelungita a metodelor de supleere a acestor functii si organe precum: suport hemodinamic, suport ventilator, epurare extrarenala etc.” (art.10 din Ordinul Ministrului Sanatatii nr.1500/2009).

Astfel, obligatia cu continut complex a inculpatei de a supraveghea salonul „Terapie Intensiva” impunea ca aceasta sa nu paraseasca salonul, in mod nejustificat.

In acelasi sens, din declaratiile personalului medical, rezulta ca in activitatea Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sirbu”, obligatia de supraveghere era aplicata in sensul ca asistentele medicale nu trebuiau sa paraseasca nejustificat salonul „Terapie Intensiva”, iar cand, totusi, anumite motive impuneau parasirea salonului, trebuiau sa anunte un alt cadru medical, care sa le inlocuiasca si sa supravegheze.

Sunt avute in vedere, sub acest aspect, declaratiile martorilor: A E G- asistent sef al Sectiei de Neonatologie; P G- asistent medical terapie intensiva; martora R S- asistent medical terapie intensiva; M R E- medic specialist neonatologie; R I- medic primar neonatologie.

Astfel, pe langa declaratia din cursul urmaririi penale (fila 59 vol.19 d.u.p.), in cursul cercetarii judecatoresti, martora A E G a relatat: „Asistentele au obligatia de a supraveghea in permanenta salonul. Aceasta obligatie apare in fisa postului…in general, asistenta care lucra la salonul de TI si trebuia sa paraseasca salonul, trebuia sa apeleze la medicul de garda sau la o alta colega. Asistenta de la TI putea sa apeleze la cineva din sectie, asistentele din saloanele de cezariene si normoponderali, se puteau ajuta intre ele intrucat saloanele comunicau. Se putea apela doar la medicul de garda, linia a 2 a sau la celelalte colege. …Exista in fisa postului obligatia de a chema pe cineva cand pleci din salon, insa nu este nominalizata persoana, se stie clar acest lucru.” (filele 679-680 vol.3 d.i.).

Martora G a declarat, in cursul urmaririi penale: „Din fisa postului rezulta obligatia de supraveghere permanenta, iar noi intelegeam ca atunci cand paraseam in mod justificat salonul trebuie sa anuntam pe cineva. De regula anuntam medicul de garda sau una din colege.” (fila 68 verso vol.29 d.u.p.), iar in cursul judecatii, a mentinut aceleasi sustineri: „Aveam obligatia de a supraveghea in permanenta pacientii din salon, atunci cand existau urgente si eram chemate in alte parte, chemam o colega sa stea in salon, iar in cazul in care nu era nimeni, salonul ramanea nesupravegheat cateva minute. Puteam sa rugam si infirmiera sa ramana in salon, fie medic rezident, fie medic specialist.” (fila 625 vol.3 d.i.).

M R S a declarat: „Eu de obicei rugam medicul rezident sa ma inlocuiasca daca aveam vreo urgenta care impunea iesirea mea din salon sau rugam asistenta de la cezariene sa ma inlocuiasca pentru scurt timp” (fila 91 verso d.u.p.), iar in cursul judecatii, a mentinut aceleasi sustineri: „In fisa postului aveam obligatia de a asigura supravegherea permanenta a copiilor din salon, acestia fiind dependenti medical de noi. in cazul in care situatia acestora nu permitea, nu paraseam salonul, insa existau si cazuri in care puteam sa parasesc salonul, situatia medicala a acestora permitandu-mi acest lucru, insa se intampla pentru scurt timp.” (fila 724 vol.6 d.i.).

Martora M R-E a relatat: „Asistentele medicale sunt obligate sa aiba in supraveghere permanenta nou-nascutii de pe cele 4 saloane, ceea ce presupune ca nu pot parasi salonul fara sa lase un cadru medical in acel salon.” (fila 148 verso vol.19 d.u.p.), iar in cursul cercetarii judecatoresti, a adaugat: „De obicei sunt 2 asistente pe sectia de terapie intensiva nou-nascuti. De obicei asistentele rugau o alta colega sa le tina locul, pe medicul rezident mai putin, pe medicul de garda care era ori la sala de nasteri, ori la sala de cezariene…Mi s-a intamplat sa fiu solicitata sa tin locul unei asistente, o data sau de 2 ori si am dat curs solicitarii.” (filele 792 vol.6 d.i.).

Martora RI a relatat ca: „In cazul in care o asistenta de la sectia de terapie intensiva este chemata la sala de nasteri sau la sala de cezariene, salonul pe care-l supravegheaza poate ramane pentru cateva minute nesupravegheat, acesta putand apela la o alta asistenta pentru a-l supraveghea. …Aceste probleme pot aparea dupa ora 15.00, deoarece atunci nu raman decat 2 medici. in cursul diminetii sunt medicii rezidenti, infirmierele si asistenta-sefa si in astfel de situatii se apeleaza la asistenta sefa. …in cazul in care mediul rezident nu era chemat se putea apela la acesta pentru ca nou-nascutii sa nu ramana singuri, ceea ce se si intampla.” (filele 1311-1312 vol.5 d.u.p.).

Mai mult, imprejurarea ca obligatiile de a nu parasi salonul si de a lasa un alt cadru medical in loc, in situatii urgente, erau bine-cunoscute de asistentele medicale din Sectia de Neonatologie rezulta din procesele-verbale din 04.10.2010 de redare a inregistrarilor convorbirilor telefonice, purtate dupa data faptelor, de unii angajatii Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sirbu”.

De altfel, faptul ca si inculpata Cirstea Florentina Daniela cunostea ca obligatia de supraveghere ii impunea sa nu paraseasca salonul „Terapie Intensiva” si sa anunte un alt cadru medical care sa o inlocuiasca, rezulta chiar din declaratiile acesteia:

Astfel, in cursul urmaririi penale, dupa aducerea la cunostinta a invinuirii (fila 8 vol.2 d.u.p.) si in prezenta aparatorului ales, inculpata a declarat: „Eu stiu ca, prin fisa postului, am obligatia sa-i supraveghez permanent pe nou-nascutii aflati la terapie intensiva si ca nu am voie sa ies din salon decat in situatia in care ma inlocuieste cineva.” (fila 12 vol.2 d.u.p.).

De asemenea, in cursul judecatii inculpata a admis ca: „Aveam obligatia de a supraveghea in permanenta salonul de nou-nascuti, insa atunci cand eram chemata…Doar in fisa postului exista obligatia de a supraveghea copii, nu exista o alta dispozitie care sa prevada acest lucru…Cand plecam cateva minute, aprox.5 minute, trebuia sa chemam pe cineva.” (fila 474 vol.2 d.u.p.).

Asadar, desi cunostea obligatia de supraveghere si continutul acesteia, inculpata Cirstea Florentina Daniela nu a respectat-o, parasind salonul „Terapie Intensiva” in mod nejustificat si fara a lasa in locul sau alt cadru medical.

Parasirea salonului a fost nejustificata deoarece inculpata nu a iesit doar pentru a merge la toaleta, ci si pentru a sta de vorba cu colegele sale- martorele M D si F C, concluzie ce rezulta din aceea ca inculpata s-a aflat la toaleta doar pentru aproximativ 1 minut, desi a lipsit din salonul „Terapie Intensiva” pentru 12 minute.

Chiar daca s-ar putea accepta ca inculpata a trebuit sa se deplaseze, mai intai, la salonul „Cezariene” pentru a-si procura servetele igienice (ocazie cu care a discutat cu martora M D ca vor fi conduse acasa de martorul D D C), instanta retine ca, dupa ce a iesit de la toaleta, inculpata a revenit tot in salonul „Nou-nascuti” (normoponderali), unde a ramas 6 minute si 8 secunde, desi nu avea de desfasurat o activitate medicala in acest salon si nici nu exista o situatie de urgenta.

Asadar, ceea ce se imputa inculpatei nu este faptul ca a parasit salonul „Terapie Intensiva” pentru nevoi fiziologice, ci ca a lipsit din salon mai mult timp decat a fost necesar si, mai mult, ca nu a revenit imediat, direct, la salonul pe care il avea in supraveghere, ci doar dupa 6 minute si 8 secunde si doar pentru ca pe hol a inceput sa fie galagie de la persoanele care observasera incendiul.

Totodata, se retine ca inculpata a revenit in salonul „Nou-nascuti” (normoponderali) nu pentru a desfasura o activitate medicala, ci doar pentru a sta de vorba cu martora F C despre neintelegerile dintre aceasta si martora M D.

In cursul procesului penal, inculpata a invocat si alte motive pentru a justifica lipsa timp de 12 minute din salonul „Terapie Intensiva”, insa aceste motive nu sunt intemeiate, astfel:

-la urmarirea penala, a invederat ca a ramas in salonul „Cezariene” pentru a pregati hrana pentru un nou-nascut ce urma sa fie adus de martora M D din sala de nasteri prin cezariana. Acest motiv nu este justificat deoarece, pe de o parte, ajutorul nu i-a fost solicitat de catre martora, ci a fost vointa inculpatei de a ajuta („Nu era obligatie, doream sa o ajut pe D M. Era obisnuinta ca eu sa o ajut pe D M, de fapt colegele ne ajutam intre noi.”- declaratie inculpata- fila 23 verso vol.2 d.u.p.), iar pe de alta parte, ajutorul acordat unei colege nu ar fi trebuit sa afecteze indeplinirea propriei obligatii de supraveghere permanenta a salonului „Terapie Intensiva”.

-prin declaratia data in cursul judecatii, inculpata a sustinut ca a parasit salonul „Terapie Intensiva” intrucat asistentul medical de la salonul „Nou-nascuti” (normoponderali) i-a solicitat sa o ajute sa puna o linie venoasa unui copil (fila 474 vol.2 d.i.). Acest motiv nu poate fi primit deoarece, pe de o parte, nu este confirmat de declaratiile martorei F C (asistentul medical din salonul normoponderali), iar pe de alta parte, a fost invocat pentru prima data in cursul judecatii, fapt ce reprezinta un indiciu de nesinceritate.

Parasirea salonului s-a facut fara ca inculpata sa fi lasat in loc un alt cadru medical, desi exista posibilitatea obiectiva de a incunostinta o asemenea persoana: fie medicul (lipsa pasaj) - martora M R-E (pana la momentul plecarii acesteia la sala de operatii), fie mediul (lipsa pasaj) - martora B M (care se afla in camera de garda, situata la acelasi etaj cu salonul „Terapie Intensiva”).

Parasirea salonului fara lasarea altei persoane in loc este recunoscuta de inculpata: „In acea zi, inainte de a pleca la toaleta nu am cautat pe nimeni sa-mi tina locul” (fila 476 vol.2 d.i.). De asemenea, nici sustinerea ca nu a solicitat ajutorul medicului de garda M R-E „deoarece era o persoana cu care se comunica mai greu” (fila 475 vol.2 d.i.) nu justifica omisiunea de a lasa un cadru medical in locul sau.

Nu mai putin, fata de aceste sustineri ale inculpatei din cursul judecatii, este nesincera (nu corespunde realitatii) declaratia inculpatei, din cursul urmaririi penale, in sensul ca: „…am rugat-o pe colega de la cezariene sa ma inlocuiasca cateva minute pentru a merge la toaleta. Aceasta colega se numeste M D si mi-a tinut locul aproximativ 5 minute pentru a merge la toaleta.” (fila 24 verso vol.2 d.u.p.). Aceste sustineri nu sunt confirmate de martora M D si sunt contrazise de inregistrarile camerelor de supraveghere, in care se observa ca inculpata a revenit in salonul „Nou-nascuti” (normoponderali), si nu ca o alta asistenta medicala ar fi intrat in salonul „Terapie Intensiva”.

Fata de cele expuse, instanta concluzioneaza ca inculpata si-a incalcat, in mod culpabil, obligatia de supraveghere permanenta a salonului „Terapie Intensiva”.

Nerespectarea de catre inculpata Cirstea Florentina Daniela a obligatiei de supraveghere permanenta a impiedicat constatarea imediata a producerii incendiului si luarea masurilor de salvare, avand ca urmare decesul a 6 nou-nascuti si vatamarea corporala a altor 5 nou-nascuti.

Cu alte cuvinte, intre fapta inculpatei si urmarile produse exista legatura de cauzalitate.

(...)

Instanta retine ca nesupravegherea permanenta de catre inculpata a salonului „Terapie Intensiva” are legatura cauzala cu urmarile produse intrucat, daca s-ar fi aflat in salon ori ar fi fost lasat alt cadru medical in locul sau, evacuarea nou-nascutilor ar fi inceput imediat dupa izbucnirea incendiului, astfel ca victimele ar fi putut supravietui/ nu ar fi suferit aceleasi vatamari.

Legatura cauzala exista intrucat, in cazul infractiunilor omisive, nu trebuie sa se probeze ca actiunea ar fi inlaturat cu certitudine rezultatul. in acest sens, in doctrina, s-a aratat: „In cazul infractiunii omisive imputarea va fi posibila atunci cand efectuarea actiunii la care autorul era obligat in virtutea pozitiei de garant ar fi condus, probabil, la evitarea rezultatului. Nu se cere sa se stabileasca cu certitudine faptul ca actiunea ar fi inlaturat cu certitudine rezultatul deoarece in multe cazuri acest lucru este imposibil de probat”. (Florin Streteanu, Tratat de drept penal- Partea generala, vol.1, ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2008, p.426).

Asadar, imposibilitatea evacuarii imediate a nou-nascutilor s-a datorat lipsei inculpatei din salonul „Terapie Intensiva”, care ar fi putut constata, de indata, producerea incendiului.

In acest mod, contributia inculpatei s-a alaturat cauzei principale- incendiul, si a favorizat producerea rezultatelor, impiedicand luarea imediata a masurilor de salvare.

Cu alte cuvinte, prin contributia sa, inculpata a agravat riscul aparut prin izbucnirea incendiului, iar decesele si vatamarile nou-nascutilor nu ies din sfera de imputabilitate a inculpatei deoarece, in lipsa contributiei acesteia, sansele de supravietuire nu pot fi infirmate”.

„Lipsa antecedentelor penale, conduita anterioara buna si ajutorul acordat la activitatea de salvare nu atenueaza gradul ridicat de pericol social concret al faptei, iar individualizarea pedepsei se poate face suficient intre limitele prevazute de lege... Lipsa antecedentelor penale, conduita buna, faptul ca este integrata social si conduita dupa comiterea faptei nu constituie circumstante atenuante”

In cele din urma, judecatorul Bogdan Gavrila a dispus condamnarea asistentei Florentina Cirstea la 2 ani si 2 luni de inchisoare pentru ucidere din culpa si la 10 luni de inchisoare pentru fiecare din cele 5 infractiuni de vatamare corporala din culpa. Judecatorul a decis ca aceasta sa execute pedeapsa, in conditiile in care nu ar constientiza vinovatia sa si nici gravitatea faptelor comise, lucru ce a reiesit din atitudinea pe care a avut-o in instanta:

„Cu privire la persoana inculpatei, se retine ca nu are antecedente penale, este integrata social si are studii postliceale. Dupa izbucnirea incendiului, inculpata a incercat sa contribuie la stingerea acestuia si salvarea nou-nascutilor, insa eforturile sale au fost inutile fata de amploarea incendiului. Ulterior, inculpata a facut parte din echipele medicale ce au acordat ajutor nou-nascutilor evacuati (imprejurari ce rezulta din declaratia martorei M D- fila 676 vol.3 d.u.p.).

Cu privire la imprejurarile ce atenueaza raspunderea penala, instanta subliniaza ca circumstantele prevazute de art.74 C.pen. nu au caracter obligatoriu, ci urmeaza a fi retinute doar daca ele reduc in asemenea masura gravitatea faptei sau il caracterizeaza in asemenea masura pe inculpat, incat numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevazut de lege pentru infractiunea savarsita, satisface in concret imperativul justei individualizari a pedepsei.

Or, in cauza, lipsa antecedentelor penale, conduita anterioara buna si ajutorul acordat la activitatea de salvare nu atenueaza gradul ridicat de pericol social concret al faptei, iar individualizarea pedepsei se poate face suficient intre limitele prevazute de lege.

Altfel spus, lipsa antecedentelor penale, conduita buna, faptul ca este integrata social si conduita dupa comiterea faptei nu constituie circumstante atenuante, dar vor reprezenta criteriile de apreciere in stabilirea pedepsei intre limitele prevazute de lege.

Instanta concluzioneaza ca pentru prevenirea, sanctionarea, dar si formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept este necesara aplicarea unei pedepse in cuantum de 2 ani si 2 luni inchisoare pentru infractiunea de ucidere din culpa si a cate unei pedepse de 10 luni inchisoare pentru fiecare din cele 5 infractiuni de vatamare corporala din culpa. (...) Avand in vedere ca cele 6 infractiuni au fost comise sub forma concursului, in baza art.34 alin.1 lit.b C.pen. raportat la art.33 lit.a C.pen., contopeste cele 6 pedepse stabilite mai sus, inculpata urmand sa execute pedeapsa cea mai grea – 2 ani si 2 luni inchisoare. (...) In ceea ce priveste modalitatea de executare, instanta apreciaza ca, desi pedeapsa rezultanta este mai mica de 3 ani inchisoare, nu se justifica suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, ci este necesara executarea in regim de detentie. Pentru aceasta, instanta are in vedere gravitatea faptei in raport de criteriile descrise la pct.II.e.1 din prezenta hotarare (urmarea produsa, importanta obligatiei de supraveghere, durata si motivul parasirii salonului), precum si atitudinea procesuala a inculpatei (oferirea de justificari pentru lipsa din salon, atribuirea vinovatiei catre alte persoane), din care rezulta ca nu constientizeaza vinovatia sa si gravitatea faptelor comise”.

Judecatorul Bogdan Gavrila nu a luat in considerare doua declaratii ale Florentinei Cirstea intrucat in caz contrar i-ar fi fost incalcat dreptul la aparare

Pe de alta parte, judecatorul nu a stabilit ca doua declaratii date de asistenta Florentina Cirstea in fata procurorului au fost cu incalcarea drepturilor sale, ea nefiind instiintata ca poate beneficia de avocat: „In rechizitoriu, procurorul a facut referiri si la declaratiile date de inculpata Cirstea Florentina Daniela la 17 si 18.08.2010 (in care a relatat ca, inainte de a parasi salonul „Terapie Intensiva”, a simtit miros de plastic topit, dar nu a observat fum sau flacara), declaratii ce au fost retinute impotriva acesteia, concluzionandu-se ca a fost prezenta in salon anterior producerii incendiului si a efectuat doar verificari sumare, dupa care a iesit (pag.54-55 din rechizitoriu).

Instanta constata ca aceste declaratii nu pot fi folosite in fundamentarea solutiei de condamnare a inculpatei deoarece au fost date inainte de aducerea la cunostinta a invinuirii si drepturilor procesuale, precum si in lipsa unui avocat si fara a fi incunostintata despre acest drept.

Astfel, chiar daca potrivit normelor procesual penale nationale, organele de urmarire penala nu aveau obligatia, la datele de 17 si 18.08.2010, de a-i asigura asistenta juridica obligatorie si de a o informa despre dreptul de a fi asistata de un avocat, folosirea impotriva inculpatei a declaratiilor date in faza incipienta a anchetei penale, fara avocat, intra sub incidenta art.6 alin.3 lit.c din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ce ocroteste dreptul la aparare, personal sau prin avocat. (...) Instanta retine ca folosirea impotriva inculpatei Cirstea Florentina Daniela a declaratiilor din 17 si 18.08.2010 ar constitui o incalcare a dispozitiilor art.6 alin.3 lit.c din Conventie. In consecinta, elementele factuale din cele doua declaratii nu vor fi avute in vedere in fundamentarea solutiei de condamnare”.

Prezentam motivele pentru care judecatorul Bogdan Gavrila a dispus condamnarea fostului sef al Serviciului Tehnic al Maternitatii Giulesti la 2 ani si 8 luni de inchisoare pentru neglijenta in serviciu:

„In legatura cu obligatiile privitoare la prevenirea incendiilor, prin dispozitia emisa de managerul Spitalului (filele 46-52 vol.5 d.u.p.), inculpatul a fost desemnat in functia de sef formatie civila de pompieri, calitate in care trebuia sa indrume, coordoneze si controleze toata activitatea de instruire a grupelor PSI din Spital privind masurile de prevenire a incendiilor, manuirea stingatoarelor cu praf, spuma si a furtunilor de la hidranti.

In ceea ce priveste obligatiile referitoare la asigurarea bunei functionari a instalatiei electrice, instanta constata ca inculpatul nu a intocmit un grafic (scris) de verificare/revizie si nu a tinut evidenta scrisa a interventiilor efectuate (data, lucrarea, starea instalatiei), astfel incat problemele instalatiei electrice sa fie constatate si inlaturate, la timp.

La dosar nu exista inscrisuri care sa ateste existenta unei evidente a intretinerii instalatiei electrice, iar, prin declaratia din cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul a recunoscut aceasta imprejurare: „Nu se facea un grafic privind aceasta verificare, deoarece acestia, zilnic, faceau acelasi lucru, conform fisei postului. stiam unde se repara ceva, intrucat la registrul de magazie se specifica materialul, locatia si numele celui care scotea materialul din magazie” (fila 537 vol.2 d.i.).

Or, existenta unui registru de inventar a materialelor nu poate inlocui evidenta scrisa cu privire la graficul de revizie si intretinere a instalatiei electrice.

Sub acelasi aspect (al lipsei inscrisurilor privind instalatia electrica), se mai retine ca inscrisul de la filele 68-69 vol.5 d.u.p. cuprinde o singura mentiune cu data anterioara faptelor din prezenta cauza, dar aceasta nu priveste instalatia electrica (ci compresorul cu aer comprimat), iar celelalte mentiuni sunt din perioada 23.08.2010 – 16.09.2010 (ulterioara faptelor).

De asemenea, inscrisurile depuse in cursul cercetarii judecatoresti, la filele 12-18 vol.5 d.i. („P.R.A.M.”) privesc controale din data de 08.09.2010 (ulterioara faptelor).

Neindeplinirea obligatiilor referitoare la instalatia electrica rezulta si din procesul-verbal din 16.11.2010 de redare a inregistrarilor convorbirilor telefonice, in care inculpatul Dima Vasile solicita unei persoane necunoscute- „I”, sa obtina documente („PRAM”) antedatate.

Convorbirea a fost purtata in data de 13.09.2010, astfel ca mentiunea ca verificarile au fost efectuate cu aproximativ 2 saptamani in urma, determina concluzia ca acestea au avut loc in jurul datei de 01.09.2010 (ulterioara faptelor).

De asemenea, din declaratiile inculpatului Oprea Gigel si martorului I G (fila 541 vol.2 d.i. si, respectiv, fila 21 vol.19 d.u.p.) rezulta ca verificarea instalatiei nu se facea in baza unei planificari, ci atunci cand personalul medical sesiza existenta unor probleme si nu se intocmea un raport scris, ci doar se comunica, verbal, sefului serviciului tehnic, modul in care s-a intervenit.

In acelasi mod s-a procedat si la data de 13.08.2010, cand verificarea din salonul „Terapie Intensiva” a fost efectuata din initiativa medicului sef al Sectiei de Neonatologie- inculpatul Toma Adrian si cand nu a fost intocmit vreun raport scris despre interventia efectuata.

Mai mult, cu ocazia acestei verificari (in care inculpatul Oprea Gigel nu a constatat detensionarea elementelor elastice ale prizei), inculpatul Dima Vasile nu si-a indeplinit obligatia de a urmari calitatea lucrarii de reparatie (obligatie prevazuta in fisa postului) intrucat nu a verificat modul in care s-a intervenit si nu a consemnat (in scris) lucrarile ce au fost efectuate, pe care electricienii sa si le insuseasca prin semnatura.

In ceea ce priveste obligatiile referitoare la activitatea de prevenire a incendiilor, instanta retine, mai intai, ca, in calitate de sef al formatiei civile de pompieri si conform planului „Masuri de autoaparare impotriva incendiilor pe anul 2009” (fila 51 vol.5 d.u.p.), inculpatul Dima Vasile trebuia sa instruiasca, coordoneze si controleze „intreg personalul”, si nu doar pe angajatii din serviciul pe care il conducea. Mai mult, conform dispozitiei emise de managerul Spitalului (filele 46-52 vol.5 d.u.p.), grupele civile de pompieri nu erau constituite doar din angajati ai serviciului tehnic-administrativ, ci si din medici, medici de garda, asistenti medicali, infirmiere.

De aceea, apararea formulata de inculpat, in sensul ca nu avea atributii in domeniul „P.S.I.” decat fata de personalul din subordinea sa, nu este intemeiata, iar inscrisurile depuse in cursul cercetarii judecatoresti (filele 32-48 vol.5 d.u.p.), pentru a dovedi indeplinirea acestei obligatii, nu sunt suficiente pentru a-l exonera de obligatia de instruire a „intregului personal” cu privire la normele de prevenire si stingere a incendiilor.

Or, in privinta acestei obligatii, instanta constata ca nu exista inscrisuri care sa ateste ca asemenea instruiri au avut loc cu intreg personalul unitatii medicale sau cu personalul din cadrul Sectiei de Neonatologie. De altfel, din declaratiile personalului medical al acestei sectii rezulta ca nu au existat instructaje de prevenire si stingere a incendiilor. (...)

Fata de cele expuse, instanta retine ca inculpatul nu si-a indeplinit obligatiile din fisa postului de a organiza intretinerea instalatiei electrice, de a urmari calitatea lucrarilor de reparatii efectuate, precum si cea de a instrui intreg personalul unitatii cu privire la normele de prevenire si stingere a incendiilor.

Legatura de cauzalitate dintre neindeplinirea de catre inculpatul Dima Vasile a obligatiilor de serviciu si producerea incendiului exista deoarece, prin raportul de expertiza tehnica (intocmit de I.N.S.E.M.E.X. Petrosani) s-a stabilit ca sursa de initiere a incendiului a fost determinata de: detensionarea in timp a elementelor elastice ale prizei, oxidarea ploturilor stecherului, utilizarea aceleiasi prize pentru alimentarea a 2 consumatori, functionarea de lunga durata a aparatului de aer conditionat; or, tocmai existenta uzurilor trebuia prevenita prin obligatia inculpatului de a organiza verificarea instalatiei electrice si tocmai remedierea calitativa a acestora trebuia asigurata prin obligatia sa de a urmari lucrarile de reparatii curente.

Astfel, daca inculpatul si-ar fi indeplinit atributiile in legatura cu organizarea verificarii instalatiei electrice, acest fapt ar fi echivalat cu sesizarea, la timp, a starii precare a unor componente (priza, stecherul oxidat) si putea reprezenta sansa prevenirii incendiului.

Daca inculpatul ar fi urmarit efectuarea calitativa de catre electricieni a lucrarilor din 13.08.2010 (prin prezenta in salon si supravegherea activitatii acestora), inculpatul ar fi prevenit verificarea superficiala a prizei de la care era alimentat aparatul de aer conditionat AC1.

De asemenea, daca inculpatul si-ar fi indeplinit obligatia de instruire a intreg personalului din unitate, cadrele medicale ar fi stiut cum sa intervina dupa izbucnirea incendiului, tinand seama ca, in intervalul 18:39:28 – 18:42:00, acestea se deplasau dinspre si inspre salonul „Terapie Intensiva” fara a desfasura activitati concrete de stingere a incendiului (asa cum s-a aratat la pct.I.f din prezenta hotarare) si avand in vedere ca instalatia de oxigen (ce a alimentat puternic incendiul) si cea electrica au fost oprite doar dupa sosirea pompierilor.

In legatura cu cele expuse, instanta retine ca, fiind vorba despre fapte omisive, legatura cauzala exista fara a fi necesar sa se probeze ca actiunea ar fi inlaturat cu certitudine rezultatul: „in cazul infractiunii omisive imputarea va fi posibila atunci cand efectuarea actiunii la care autorul era obligat in virtutea pozitiei de garant ar fi condus, probabil, la evitarea rezultatului. Nu se cere sa se stabileasca cu certitudine faptul ca actiunea ar fi inlaturat cu certitudine rezultatul deoarece in multe cazuri acest lucru este imposibil de probat” (F. Streteanu, Tratat de drept penal- Partea generala, vol.1, editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008, p.426).

Totodata, fapta inculpatului Oprea Gigel de nu constata detensionarea elementelor elastice ale prizei nu inlatura raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului Dima Vasile si rezultat, avand in vedere ca existenta raportului de cauzalitate prin prisma mai multor contributii (teza pluralista), si nu doar printr-o singura contributie (teza monista), este recunoscuta unanim in doctrina si jurisprudenta.

Fapta inculpatului Dima Vasile de a nu organiza verificarea instalatiei electrice a creat premisele pentru fapta inculpatului Oprea Gigel, iar, apoi, omisiunea de a urmari calitatea reparatiilor efectuate a permis izbucnirea incendiului.

In acest mod, contributia inculpatului s-a alaturat faptei principale- neconstatarea detensionarii prizei de catre inculpatul Oprea Gigel, si a determinat producerea rezultatului- incendiul.

(...)

Instanta concluzioneaza ca pentru prevenirea, sanctionarea, dar si formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept este necesara aplicarea unei pedepse in cuantum de 2 ani si 8 luni inchisoare. (...) In ceea ce priveste modalitatea de executare, instanta apreciaza ca, desi faptele inculpatului sunt grave prin prisma urmarilor, valoarea lor in lantul cauzal si, mai ales, starea de sanatate precara a inculpatului (lipsa pasaj) si varsta inaintata, justifica suspendarea conditionata a executarii pedepsei”.

Prezentam motivele pentru care judecatorul Bogdan Gavrila l-a condamnat pe electricianul Gigel Oprea la 2 ani de inchisoare cu executare pentru neglijenta in serviciu:

„Examinand situatia de fapt in raport de inculpatul Oprea Gigel, instanta retine ca sursa de initiere a incendiului produs in salonul „Terapie Intensiva” al Sectiei de Neonatologie a fost supraincalzirea elementelor de contact ale stecherului de alimentare cu energie electrica a aparatului de aer conditionat AC1. (...)

In acest sens, potrivit fisei postului (fila 42 vol.5 d.u.p.), seful serviciului tehnic-administrativ- inculpatul Dima Vasile, avea obligatia de organizare si realizare a graficelor de intretinere si revizie a reparatiilor, montajelor si tuturor lucrarilor care asigura buna functionare a instalatiilor, iar potrivit fisei postului de la fila 16 vol.6 d.u.p., electricianul- inculpatul Oprea Gigel avea obligatia de intretinere in stare de functionare a instalatiilor electrice, a tuturor utilajelor, aparatelor si sculelor electrice.

In legatura cu modul de indeplinire a acestor obligatii, asa cum s-a aratat la pct.V.a.2 din prezenta hotarare, in evidentele Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sirbu” nu exista un grafic de verificare/revizie a instalatiei electrice si nici documente in care sa fie consemnate datele verificarilor, starea instalatiei si interventiile efectuate, din declaratiile inculpatului Oprea Gigel si martorului I G (fila 541 vol.2 d.i. si, respectiv, fila 21 vol.19 d.u.p.) rezultand ca aceasta activitate se facea atunci cand personalul medical sesiza probleme si fara a se intocmi un raport scris.

Chiar in lipsa unor inscrisuri privind planificarea verificarilor la instalatia electrica, instanta retine, totusi, din declaratiile martorului I G (filele 20-21 vol.19 vol.2, 647 vol.3 d.i.) si ale inculpatilor Dima Vasile, Oprea Gigel (fila 537 vol.2 d.i. si, respectiv, filele 4-5 vol.6 d.u.p., 541 vol.2 d.i.), ca la data de 12.08.2010, medicul sef al Sectiei de Neonatologie - inculpatul Toma Adrian a solicitat verificarea instalatiei electrice din salonul „Terapie Intensiva”.

Astfel, efectuarea la data de 13.08.2010 a verificarii instalatiei electrice din salonul „Terapie Intensiva” rezulta cu certitudine din declaratiile celor doi electricieni - martorul I G si inculpatul Oprea Gigel, care au relatat ca activitatea a durat 2-3 ore si a constat in: verificarea prizelor, a celor doua tablouri electrice, a intrerupatoarelor si a lampilor de la neoane.

Activitatea a fost impartita intre cei doi electricieni, martorul I G verificand prizele de pe peretele din dreapta intrarii in salon, iar inculpatul Oprea Gigel controland, intre altele, prizele aflate pe peretele unde erau amplasate aparatele de aer conditionat.

Cu privire la verificarile efectuate, in cursul urmaririi penale, inculpatul Oprea Gigel a declarat: „La toate prizele pe care le-am verificat am procedat la scoaterea capacelor exterioare, am verificat contactii si daca firele sunt in regula. Apoi s-a trecut la strangerea suruburilor care fixeaza priza in doza. Mentionez ca nu am constat nicio defectiune la niciuna din prizele pe care le-am verificat.” (fila 4 verso vol.5 d.u.p.).

Inculpatul a mentinut aceleasi sustineri si in cursul cercetarii judecatoresti: „Am verificat prizele in sensul ca le-am desfacut, am strans contactii, am verificat fixarea prizei, le-am strans, am verificat conductorii, acestea fiind in perfecta stare de functionare.” (fila 541 vol.2 d.u.p.).

La terminarea verificarilor, martorul I G si inculpatul Oprea Gigel au comunicat inculpatului Dima Vasile ca nu au constatat nereguli, fara a fi intocmit un document scris.

Cu toate acestea, dupa numai 3 zile, in salonul „Terapie Intensiva” s-a produs un incendiu, ce a avut drept focar initial priza verificata de inculpatul Oprea Gigel si drept cauza a sursei de initiere, intre altele, detensionarea elementelor elastice ale prizei.

Pentru a stabili daca detensionarea prizei exista la verificarea din 13.08.2010 si a aprecia asupra legaturii de cauzalitate, conform art.124 alin.2 C.pr.pen., au fost solicitate lamuriri la raportul de expertiza tehnica intocmit de I.N.S.E.M.E.X. Petrosani. (...)

Fata de acestea, instanta retine ca, la data de 13.08.2010, inculpatul nu a verificat in mod corespunzator prizele din salonul „Terapie Intensiva”, astfel ca nu a constatat detensionarea elementelor elastice ale prizei si oxidarea ploturilor stecherului, desi fata de conditiile de mediu din salon, verificarea instalatiei electrice trebuia sa se faca cu atentie deosebita.

Legatura de cauzalitate dintre indeplinirea defectuoasa de catre inculpat a obligatiei de a intretine instalatia electrica si producerea incendiului rezulta din raportul de expertiza tehnica intocmit de I.N.S.E.M.E.X. Petrosani, prin care s-a stabilit ca sursa de initiere a incendiului a fost determinata de: detensionarea, in timp, a elementelor elastice ale prizei; oxidarea ploturilor stecherului; utilizarea aceleiasi prize pentru alimentarea a 2 consumatori; functionarea de lunga durata a aparatului de aer conditionat.

Or, tocmai aceste proprietati ale componentelor instalatiei electrice trebuiau verificate de inculpat si tocmai aceste imprejurari trebuiau avute in vedere pentru efectuarea, cu atentie, a verificarii.

Cu alte cuvinte, toate cele 4 cauze determinante tineau de competenta profesionala inculpatului la verificarea instalatiei electrice.

Pe de alta parte, se retine ca, potrivit punctului 4 din suplimentul la raportul de expertiza, suprapunerea in timp a tuturor celor patru cauze a condus la producerea incendiului, neexistand o cauza initiala.

In aceasta situatie, legatura de cauzalitate exista chiar si daca numai una din cauze se datoreaza faptei inculpatului Oprea Gigel deoarece, asa cum s-a aratat deja, doctrina si jurisprudenta recunosc unanim existenta raportului de cauzalitate prin prisma mai multor contributii (teza pluralista), si nu doar printr-o singura contributie (teza monista).

Nu in ultimul rand, se retine ca existenta raportului de cauzalitate nu se stabileste in abstract, ci raportat la circumstantele concrete ale unei spete.

Astfel, in cauza, lamuririle de la punctele 3 si 6 din suplimentul la raportul de expertiza nu sunt relevante pentru stabilirea legaturii de cauzalitate deoarece inculpatul cunostea aceste imprejurari (atmosfera imbogatita in oxigen, folosirea aceleiasi prize pentru alimentarea a 2 consumatori; functionarea de lunga durata a aparatului de aer conditionat) si trebuia sa le aiba in vedere la verificarea instalatiei electrice.

(...)

Fata de cele expuse, instanta concluzioneaza ca pentru prevenirea, sanctionarea, dar si formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, este necesara aplicarea unei pedepse in cuantum de 2 ani inchisoare.

In ceea ce priveste modalitatea de executare, instanta apreciaza ca, desi pedeapsa rezultanta este mai mica de 3 ani inchisoare, nu se justifica suspendarea conditionata sau sub supraveghere a executarii pedepsei, ci este necesara executarea in regim de detentie.

Pentru aceasta, instanta are in vedere gravitatea faptei in raport de criteriile descrise la pct.V.e.1 din prezenta hotarare (urmarea produsa, importanta obligatiei incalcate), precum si atitudinea procesuala a inculpatului, din care rezulta ca nu isi asuma constientizeaza vinovatia si gravitatea faptelor”.

*Cititi aici integral sentinta judecatorului Bogdan Gavrila de la Judecatoria Sectorului 6