Judecatorii din intreaga tara, investiti cu dosare in care inculpatii sunt acuzati pe baza unor probe constand in interceptari audio, autorizate in baza legii privind siguranta nationala, pot solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie (a carei vicepresedinte, judecatoarea Rodica Aida Popa - foto - este una dintre cele patru persoane abilitate sa dea autorizatii de interceptare) desecretizarea mandatelor emise, dar si a incheierilor prin care s-au incuviintat mandatele solicitate. Chiar daca acest lucru nu s-a practicat pana acum, din cate stim, decat cu rare exceptii, va aratam ca se poate si, am spune noi, este chiar o obligatie a instantelor de judecata de a proceda in acest fel, atat din nevoia de a cunoaste, de a aprecia legalitatea si temeinicia probelor in deplina cunostinta de cauza cat si pentru garantarea unui proces echitabil.

Lumeajustitiei.ro prezinta masurile luate de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dosarul nr. 4489/1/2010,la termenul din 16 februarie 2011, in celebrul „Dosarul Voicu – Costiniu – Casuneanu”. Potrivit incheierii de sedinta (vezi documentul atasat la finalul articolului) la cererea celor trei inculpati, Catalin Voicu, Florin Costiniu si Costel Casuneanu, instanta de judecata compusa din judecatorii M.S. Popescu, Camenita Pasca si Traian Gherasim) a incuviintat proba solicitarii mandatelor de ascultare emise in dosar. Astfel, instanta a dispus: „se va emite adresa catre Compartimentul de Informatii Clasificate din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru ca in temeiul art. 20, alin 1 si art. 23, alin 1, din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate in Romania, in sensul de a proceda la declasificarea celor 9 mandate emise de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care a fost autorizata interceptarea si inregistrarea convorbirilor/comunicarilor si discutiilor ambientale purtate de inculpatii Costiniu Florin, Voicu Catalin si Casuneanu Costel in perioada iulie-noiembrie 2009, inclusiv a incheierilor de sedinta in baza carora s-au emis mandatele respective.”

Iata prin urmare ca se poate, si ca orice judecator din tara, investit cu o cauza in care exista asemenea solicitari ar trebui – din nevoia de a cunoaste atat a sa cat si a acuzatilor – sa procedeze la solicitarea mandatelor si incheierilor de sedinta in baza carora s-au emis acestea.

Potrivit art. 20 din Legea 182/2002 - „Orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestatia va fi solutionata in conditiile legii contenciosului administrativ”. Potrivit art. 23 al aceleiasi legi: „(1) Institutiile detinatoare de informatii secrete de stat poarta raspunderea elaborarii si aplicarii masurilor procedurale de protectie fizica si protectie a personalului care are acces la informatiile din aceasta categorie”.

O problema de credibilitate - Cand va respinge Inalta Curte vreun mandat de interceptare cerut de SRI?

In fapt, daca coroboram prevederile legale interne cu prevederile Conventiei Europene privind Drepturile Omului, aceste mandate de interceptare ar trebui sa fie declasificate inca de la urmarirea penala, intrucat orice acuzat are dreptul de a fi informat de indata si in mod amanuntit despre acuzatiile ce i se aduc pentru a se putea apara, in cunostinta de cauza, impotriva unor eventuale abuzuri.

Cu toate acestea, legea interna romaneasca lasa la latitudinea institutiei care a clasificat un document sa hotarasca daca binevoieste sau nu sa declasifice un document cerut de instanta - indiferent daca prin aceasta se ascunde un abuz - chiar daca, pe de cealalta parte, tot legea ii indreptateste pe magistrati sa ceara si sa primeasca obligatoriu actele cerute de la orice persoana care detine o proba care poate contribui la aflarea adevarului.

Cat priveste mandatele de interceptare audio-video emise pe siguranta nationala (via SRI) la Inalta Curte exista doar patru judecatori abilitati sa se pronunte pe aceste cereri: Rodica Aida Popa (vicepresedinta Curtii), Georgeta Barbalata, Iulian Dragomir si Anton Pandrea (presedintele Sectiei penale). Inexplicabil, din mii de mandate solicitate anual de SRI (circa 4000 numai in ultimul an) cei patru judecatori nu au respins niciodata o asemenea cererere. Este de neinteles, in aceste conditii, de ce se mai invoca „controlul judecatoresc” in materia interceptarilor pe siguranta nationala, cu atat mai mult cu cat numarul imens de mandate emise anual nu se regaseste nici macar in proportie de 1% in dosarele penale finalizate cu trimiteri in judecata.

* Cititi aici Incheierea din 16 februarie 2011 a ICCJ din „Dosarul Voicu – Costiniu - Casuneanu”