29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PLICUL GALBEN DE LA SRI – Informarile SRI cu care DNA a omorat zeci de firme romanesti sunt tinute la secret. SRI refuza sa desecretizeze adresele din dosarul CNAS. Inculpatii sunt judecati pe informatii la care nu au acces: “Apreciem inoportuna declasificarea adreselor, cat si includerea acestora in dosarul aflat pe rolul CAB, transmise instantei doar spre a fi consultate de completul investit cu solutionarea cauzei, cu rugamintea de a fi restituite ulterior consultarii” (Document)

Scris de: George TARATA | pdf | print

29 October 2019 14:25
Vizualizari: 9169

Plicurile galbene de la SRI continua sa circule prin instante. Iar inculpatii sunt in continuare judecati pe baza unor informatii secrete, la care nu au acces. Dovada este ceea ce se intampla in dosarul CNAS, in care DNA a omorat zeci de firme romanesti, aflat in prezent pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.

Inceput la Parchetul Tribunalului Bucuresti, dosarul CNAS a fost preluat la DNA de celebra procuroare Florentina Mirica (foto), care in iulie 2018 a dispus trimiterea in judecata a 90 de inculpati, printre care zeci de societati comericale romanesti, multe dintre acestea, din informatiile noastre, incetandu-si intre timp activitatea. Evident, si acest dosar a fost lucrat impreuna cu SRI, insa detaliile colaborarii sunt tinute la secret de catre Serviciul Roman de Informatii.


Asa cum se poate observa din documentul prezentat in exclusivitate de Lumea Justitiei, si publicat in parte de avocata Cosmina Cerva pe pagina sa de Facebook, SRI refuza sa declasifice adresele si informarile trimise catre procurori, sustinand ca, atentie, acestea nu reprezinta probe in dosar. Intr-un raspuns acordat Curtii de Apel Bucuresti, in 29 august 2019, SRI precizeaza ca declasficarea adreselor, ceruta de instanta, este inoportuna, la fel si includerea lor in dosar, explicand ca acestea au fost trimise judecatorului, dar numai pentru a fi consultate, urmand ca la final sa fie restituite Serviciului. Cu alte cuvinte, doar judecatorul poate vedea ce anume contin informarile transmise de SRI catre procurorii care au instrumentat dosarul CNAS, fara ca inculpatii si aparatorii acestora sa poata avea acces la el. Practic, inculpatii trebuie sa accepte sa fie judecati in baza unor informatii secrete, care nu le sunt puse la dispozitie. Or, este limpede ca intr-un asemenea caz nu se mai poate vorbi despre asigurarea dreptului la un proces echitabil.

Vrajeala SRI cu serviciile dusmane

In raspunsul acordat Curtii de Apel Bucuresti, SRI enumera si alte motive pentru care, vezi Doamne, declasificarea adreselor ar fi inoportuna, pe langa faptul ca informarile nu reprezinta probe in dosar. In acest sens, SRI invoca pericolul ca odata declasificate aceste adrese, serviciile straine de informatii ar putea afla procedurile specifice de lucru ale SRI, creandu-se in acest fel brese de securitate ce pot afecta securitatea nationala. De ras, nu altceva.

De asemenea, tot SRI atrage atentia ca prin declasificarea adreselor ar fi expuse persoanele care au furnizat informatii valorificate apoi in dosarul CNAS de Parchetul Tribunalului Bucuresti si DNA. Mai exact, s-ar afla identitatea informatorilor SRI. Aspect extrem de important, daca ne gadim la faptul ca, potrivit unor surse, una dintre persoanele care ar fi colaborat cu SRI si apoi cu procurorii in aceasta cauza a fost beneficiara eliminarii de pe piata a celor cateva zeci de firme distruse de DNA.

Iata fragmente din raspunsul acordat de SRI catre Curtea de Apel Bucuresti, acesta fiind atasat integral la finalul articolului:

“Urmare adresei dvs. din data de 21.08.2019, inregistrata la Serviciul Roman de Informatii sub nr. 254601 din 28.08.2019, prin care a fost reiterata solicitarea de a se proceda la desecretizarea, in regim de urgenta, a informatiilor furnizate prin adresa noastra nr. S/130760 din 16.04.2019 (inregistrate sub nr. S/2046 din 17.04.2019 si nr. 00439 din 17.04.2019), la Compartimentul Informatii Clasificate al Curtii de Apel Bucuresti, va invederam urmatoarele:

1.Adresa cu nr. S/130760 din 16.04.2019 (2 file), care, in urma declasificarii partiale si a reinregistrarii, a dobandit numarul 186654 din 14.06.2019, conform caracterului neclasificat al acestuia;

2.Solicitarea de a se acorda un nou termen de judecata, intrucat la nivelul institutiei noastre fusese initiata procedura interna de declasificare a celor 24 de adrese UM 0894 Bucuresti (prin care au fost inaintate Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti rezultatele punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica), iar finalizarea acesteia presupunea parcurgerea unor etape interne.

Precizam ca, odata incheiata procedura de declasificare, cele 24 de adrese au fost comunicate instantei, prin adresa UM 0198 Bucuresti nr. 191470 din 21.06.2019, pentru termenul din data de 20.08.2019.

3.Punctul de vedere al institutiei noastre (exprimat in conformitate cu cele dispuse prin adresa dvs. nr. 2/7057/C din 17.05.2019 – Cabinetul Presedinteului, prin care ni s-a pus in vedere sa apreciem asupra 'oportunitatii declasificarii') documentelor care ne-au fost restituite impreuna cu aceasta adresa), prin care, in calitatea noastra de organ de stat specializat in domeniul informatiilor privitoare la securitatea nationala a Romaniei, conform art. 1 din Legea nr. 14 din 1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, am inteles sa supunem atentiei instantei mai multe aspecte referitoare la riscurile pe care le poate genera declasificarea informatiilor continute de cele doua adrese din 07.08.2014, respectiv din 18.03.2015 (strict secret), atat in planul activitatii de informatii legitime privind drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Astfel, in contextul celor statuate prin Decizia nr. 21 din 18.01.2019 a Curtii Constitutionale a Romaniei, care a concluzionat ca 'restrangerea dreptului la informatie poate avea loc doar atunci cand are la baza un scop real si justificat de protectie a unui interes legitim privind drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sau securitatea nationala, decizia de refuz a accesului la informatiile clasificate apartinand intotdeauna unui judecator', am precizat instantei ca:

-apreciem inoportuna atat declasificarea adreselor mentionate, cat si includerea acestora in dosarul aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, intrucat aceste informari emanand de la SRI (transmise instantei doar spre a fi consultate de completul investit cu solutionarea cauzei, cu rugamintea de a fi restituite emitentului, ulterior consultarii), nu pot constitui proba/mijloc de proba de valoarea celor prevazute de Codul de procedura penala, Serviciul neavand nicio atributie legata de administrarea probelor in procesul penal, cu atat mai mult in conditiile in care nu poate derula acte de urmarire penala, conform art. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, interdictie legala pe deplin respectata de institutia noastra.

Informatiile cu caracater secret de stat, a caror declasificare ne este solicitata, nu pot fi considerate, ca atare, probe/mijloace de proba, in solutionarea dosarului 5588/2/2018/a1 (2142/2018), spre deosebire de situatia avuta in vedere de CCR la pronuntarea Deciziei nr. 21 din 2018, unde inscrisurile clasificate (anumite documente de achizitie a bunri din fonduri operative ale MAI) constituiau probe si fusesera utilizate ca atare, de catre unitatea de parchet, in sustinerea acuzarii.

(…)

Astfel, informatiile cuprinse in adresele noastre de informare, a caror declasificare este solicitata, nu pot avea valoare in ansamblul probator al spetei penale, in contextul in care acesteau au fost obtinute informativ – prin mijloace si metode secrete specifice unui serviciu de informatii, din medii ce sprijina activitatea de informatii pentru realizarea securitatii nationale (SRI avand calitatea de organ de stat specializat in domeniul informatiilor privitoare la securitatea nationala a Romaniei).

(…)

Asadar, tocmai pentru ca documentele emanand de la SRI nu constituie mijloace de proba, nu se poate sustine in mod real/demonstra ca, prin refuzul de a declasifica informarile SRI, ar fi incalcat dreptul partilor la un proces echitabil, prin restrangerea dreptului de acces la probele cauzei, intr-un mod discretionar, de catre o autoritate administrativa sau de catre instanta, cu atat mai mult cu cat Serviciul a trimis catre Curtea de Apel Bucuresti, spre consultare, toate documentele solicitate (clasificate strict secret, respectiv secret de serviciu).

Conclusiv, precizam ca adresele de informare din data de 07.08.2014, respectiv din data de 18.03.2015, emanand de la SRI, nu constituie proba/mijloc de proba, iar informatiile pe care acestea le contin au fost obtinute in baza legii – potrivit temeiurilor mentionate mai sus – care obliga SRI sa transmita datele detinute, fiind obtinute distinct de/in afara oricarui cadru procesual-penal, asadar nu prin mijloace probatorii, sarcina administrarii probelor revenind exclusiv organelor judiciare.

(…)

Obligatia SRI s-a limitat la a pune la dispozitia procurorului, la solicitare, datele obtinute in mod incidental, din derularea activitatilor specifice Serviciului, fara a cunoaste in ce masura ar putea servi la construirea probatoriului in dosarul penal, nici in ce masura parte din informatiile furnizate, sub aspect probator, in intocmirea actului de sesizare a instantei, la care, nefiind parte in dosarul penal, nu am avut niciodata acces.

(…)

-Declasificarea este necesar a fi raportata la importanta, inclusiv pentru securitatea nationala, a datelor ce urmeaza a fi facute publice, prin punerea in balanta, pe de o parte, a interesului procesual concret (fiind imperios necesar a se analiza daca informatiile – a caror declasificare este solicitata – sunt cu adevarat esentiale in solutionarea dosarului penal, pentru a justifica initierea procedurii de declasificare), si, pe de alta parte, a efectelor diseminarii continutului respectivului document, raportat la necesitatile concrete de protejare a relatiilor sociale care privesc securitatea nationala si a caror aparare este asigurata prin stricta pastrare a secretului de stat, inclusiv cu privire la identitatea reala a persoanelor care au furnizat datele ce au stat la baza inaintarii, de catre Serviciu, a celor doua adrese de informare, respectiv mijloacele, metodele, tehnicile utilizate, a caror confidentialitate este indispensabila functionarii unui serviciu secret.

Raportandu-ne la continutul celor doua adrese din 07.08.2014, respectiv din 18.03.2015 (strict secret), comunicate organelor de urmarire penala in temeiul dispozitiilor imperative ale art. 14 din Legea nr. 14 din 1992 si urmare solicitarii acestora, precizam ca aceste documente emanand de la SRI:

a) contin date prin a caror diseminare vor fi create premisele de afectare a vietii, integritatii, reputatiei unor persoane care (i) si-au oferit concursul in activitatea de informatii pentru realizarea securitatii nationale ori (ii) sunt mentionate doar tangential in cuoprinsul adreselor si nu au nicio calitate procesuala un dosarul penal.

(…)

In situatia in care, in speta, s-ar proceda la declasificarea celor doua adrese, exista pericolul expunerii directe a persoanelor ce au furnizat datele valorificate in cuprinsul acestora, putandu-se crea, pentru acestea, o situatie defavorizata fata de ipoteza in care, cu concursul organelor judiciare, ar fi putut beneficia de o oarecare forma de protectie, de natura celei prevazute de Codul de procedura penala la art. 125 si urmatoarele – protectia martorului amenintat.

Deconspirarea surselor care au furnizat date dintre cele comunicate organelor de urmarire penala ar putea avea implicatii negative si la nivelul celorlalte surse secrete umane aflate in legatura ofiterilor SRI, care au acces in mediile respective.

Mai mult, declasificarea celor doua adrese din 07.08.2014, respectiv din 18.03.2015 (strict secret) ar putea conduce la afectarea intereselor de securitate economica de actualitate, si, implicit, a capacitatii cadrelor structurilor informative de investigare informativa in mediile de interes pentru realizarea activitatii de informatii pentru apararea securitatii nationale.

Sub rezerva faptului ca nu cunoastem (si nici nu avem, din punct de vedere procedural, posibilitatea de a cunoaste) continutul dosarului de urmarire penala, mentionam ca cele doua adrese cuprind inclusiv date referitoare la persoane sau la aspecte ce nu au legatura directa cu obiectul dosarului penal, precum si referiri la persoane care nu au calitatea de parti in dosarul penal sus-mentionat, astfel ca devoalarea identitatii respectivelor persoane, prin acordarea accesului neingradit la astfel de documente, prin declasificarea inegrala, ar conduce atat la inaclacarea flagranta a principiului nevoii de a cunoaste (art. 3 din HG nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania), cat si la crearea premiselor de periclitare grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale acestor persoane.

Declasificarea documentelor ar extinde in mod inoportun posibilitatile de acces al unor terti la aspecte ce ar putea aduce prejudicii in planul protectiei datelor cu caracter personal in cazul persoanelor mentionate in adresele de informare, dar care nu au o legatura directa cu obiectul dosarului penal.

b) contin date obtinute in acvtivitatea de informatii derulata de Serviciul Roman de Informatii, prin mijloace si procedee specifice activitatii de informatii, prin a caror diseminare s-ar putea crea o stare de pericol la adresa securitatii nationale - fapta care ar putea fi calificata ca infractiunea de divulgare a unor documente sau date care constituie informatii secrete de stat, in conditiile art. 407 Cod penal.

Declasificarea mijloacelor si metodelor folosite de SRI poate genera efecte negative profunde asupra activitatii de informatii, prin aducerea la cunostinta unui numar nedeterminat de persoane (inclusiv institutii/servicii straine de informatii) a procedurilor specifice de lucru sau chiar si numai a unor parti din acestea, creandu-se in acest fel brese de securitate/canale de scurgere a informatiilor ce pot vulnerabiliza relatiile sociale care privesc securitatea nationala si a caror aparare este asigurata prin stricta pastrare a secretului de stat.

c) Adresele din 07.08.2014, respectiv din 18.03.2015 au fost transmise ca raspuns la solicitarea punctuala adresata, in scris, de organele de urmarire penala, cu referire la un dosar penal deja constituit, asadar nu ar putea fi considerate, potrivit art. 288 Cod procedura penala, nici macar acte de sesizare a organului de urmarire penala”.


Comentarii

# Gicu date 29 October 2019 19:41 +4

Oamenii destepti au simtul umorului: prin Caracal era cimitirul pe strada învierii, puscaria pe strada Eliberarii, iar SRI vad ca are sediul in Bucuresti pe strada Libertatii! Sa dea Dumnezeu sa ne eliberam de SRI si sa mearga toti postacii lor la puscaria din Caracal!

# DODI date 29 October 2019 20:23 +7

Acest tip de justiției ”independentă” cultivă ciolanis și gașca lui de netrebnici din opoziție.

# Ultimul Charlot date 30 October 2019 08:57 +3

Si daca procurorul si/sau judecatorul care are acces la aceste adrese divulga unui serviciu strain modalitatea specifica a SRI de obtinere a informatiilor? Baaai, da ce de prosti ne credeti. Sfidare.

# Retrocedarile din Romania s-au efectuat in interesul cui ? date 30 October 2019 23:17 0

NIMENI nu chestioneaza prefectii care este totalul suprafetelor inscrise in titlurile de proprietate emise prin Ordinul Prefectului in fiecare judet/localitate vreme de aproape 30 de ani. Autosesizarea Ministerului Public atunci cand un ministru cu ANCPI (cadastrul national) in subordine sustine ca s-au realizat retrocedari in exces era absolut obligatorie intr-un stat membru al UE. Nu se poate ca serviciile secrete sa nu fie informate in acest sens. Si cu toate acestea nimeni nu vrea sa cerceteze valoarea totala a suprafetelor retrocedate sau a despagubirilor stabilite si/sau efectiv platite din buzunarul fiecarui cetatean ceea ce demonstraza un profund dezinteres fata de viitorul fiecaruia dintre romani, din tara sau din diaspora. Irosirea banilor publici conform bunului plac al unora nu inseamna decat ca acesti bani nu sunt utilizati pentru a genera noi investitii, locuri de munca, venituri si bunastare pentru romani. SRI se ocupa de securitatea economica a cetateanului?

# John Doe date 1 November 2019 13:44 +1

Azi la CAB scandal imens in dosarul CNAS. Procurorul de sedinta a admis ca exista nereguli in urmarirea penala facuta de Florentina Mirica dar cere instantei sa continue procesul in conditiile in care solutia legala este retrimiterea dosarului la DNA si eliminarea acestora din dosar.

# livia date 1 November 2019 15:00 0

Asta cu retrocedarile ilegale se impune a fi DE URGENTA pe masa de lucru a serviciului secret roman spre cercetare.SRI se ocupa de securitatea economica a cetateanului.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva