Maxima slugarnicie la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie! Procuroarea Camelia Sutiman (foto), sefa Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ, a respins luni, 12 mai 2014, plangerea formulata de senatoarea PSD Gabriela Vranceanu Firea, reprezentata de maestrul Lucian Bolcas, fata de ordonanta procuroarei Adina Petrescu de la PICCJ. Este vorba despre ordonanta din 18 aprilie 2014, prin care Adina Petrescu a inceput urmarirea penala pentru fapta in dosarul in care Basescu este acuzat de santaj, dar a suspendat urmarirea penala, pe motiv de imunitate prezidentiala.

Decizia procuroarei Camelia Sutiman era de asteptat. Ar fi fost o adevarata bomba si un act de nesupunere al Parchetului General fata de Traian Basescu, daca s-ar fi hotarat altfel. In ordonanta din 12 mai 2014, prezentata in premiera la emisiunea “100 de minute” de la Antena 3, Camelia Sutiman vorbind despre ”imunitate de drept procedural” a decretat ca orice infractiune comisa de presedinte, cu exceptia celei de inalta tradare, intra sub incidenta imunitatii. Cu alte cuvinte, Traian Basescu se poate apuca linistit oricand sa omoare oamenii pe strada, spre exemplu, ca procurorii nu se vor atinge de el si vor astepta ca acesta sa isi termine mandatul, pentru ca nu intra in sfera inaltei tradari.

In aceeasi ordonanta, Camelia Sutiman afirma ca presedintele este scutit de raspundere juridica cu orice fel, singurele masuri care se pot lua impotriva sa fiind doar suspendarea si punerea sub acuzare pentru inalta tradare, masuri care cad in atributiile Parlamentului.

Camelia Sutiman: "Imunitatea a fost definita ca o forma de protectie a Presedintelui Romaniei impotriva oricarei presiuni, avand drept scop garantarea libertatii de exprimare si protejarea impotriva urmaririlor judiciare abuzive"

In Ordonanta nr.1139/II-2/2014 intocmita de procurorul sef-sectie al Parchetului General, Camelia Sutiman se arata ca Traian Basescu beneficiaza de imunitate, care ii confera garantia libertatii de exprimare si, atentie, protejare impotriva urmarilor judiciare abuzive.

Iata ce se precizeaza in ordonanta Cameliei Sutiman, prin care s-a respins plangerea impotriva ordonantei procuroarei Adina Petrescu de la PICCJ:

“Imunitatea a fost definita ca o forma de protectie a Presedintelui Romaniei impotriva oricarei presiuni, abuzuri si procese sicanatorii impotriva sa in exercitarea mandatului, avand drept scop garantarea libertatii de exprimare si protejarea impotriva urmaririlor judiciare abuzive.

Imunitatea Presedintelui il scuteste pe acesta de raspundere juridica de orice fel, pe perioada exercitarii mandatului, pentru fapte savarsite in aceasta perioada, cu exceptia raspunderii politice prevazute de art. 95 din Constitutie – posibilitatea de a fi suspendat – si a celei penale prevazute de art. 96 din Constitutie – posibilitatea de a fi pus sub acuzare pentru inalta tradare.

Cele doua masuri pe care le poate lua Parlamentul (suspendare si punere sub acuzare) echivaleaza cu ridicarea imunitatii pentru Presedinte, care nu poate raspunde juridic, in perioada exercitarii mandatului, decat pentru faptele de inalta tradare. In acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotarata de Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie. Daca s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare, Presedintele este demis de drept.

Textul constitutional nu este la fel de explicit ca cel privind imunitatea parlamentarilor, fapt pentru care, printr-o interpretare sistematica a Constitutiei se retine ca sunt aplicabile regulile privind lipsa raspunderii juridice pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului (art.84 alin.2 trimite explicit la art.72 al.(1) din Constitutie). In ceea ce il priveste pe presedinte, se aplica numai lipsa raspunderii juridice pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, intrucat presedintele nu voteaza in activitatea specifica functiei pe care o indeplineste.

Astfel, prima teza a art. 84 alin. (2) teza I din Constitutie reglementeaza imunitatea de drept procedural a sefului statului. Teza finala a aceluiasi articol are ca obicei imunitatea de drept material, motiv pentru care si trimiterea este facuta doar la prevederile art.72 alin. (1) din Constitutie in raport cu imunitatea parlamentara, iar nu si la alineatele urmatoare care detaliaza aspecte de imunitate procedurala pentru parlamentari.

Imunitatea procedurala – art.84 alin. (2) teza I din Constitutie – este aplicabila in cazul tuturor infractiunilor care ar putea fi savarsite si impiedica orice act procesual si procedural, iar nu doar masurile procesuale prevazute expres de art.72 alin. (2) si (3) din Constitutie, care nu pot fi exercitate in considerarea existentei imunitatii procedurale.

Intra sub incidenta imunitatii orice infractiune, cu exceptia infractiunii de inalta tradare, pentru care Constitutia reglementeaza distinct procedura punerii sub acuzare.

Textul articolului 84 alin. (2) teza I din Constitutie nu permite stabilirea existentei sau inexistentei imunitatii de drept material (denumita si imunitate functionala), deoarece aceasta presupune sa se stabileasca ca fapta a fost comisa in sfera exercitarii atributiilor de serviciu, ceea ce impune intrarea pe fondul cauzei, efectuarea unor acte procesuale sau procedurale, pe care imunitatea procedurala nu le permite, pe perioada pe care aceasta opereaza. Limita materiala a imunitatii functionale a fost analizata si in practica Curtii Constitutionale.”

De cand santajul si amenintarea sunt acoperite de dreptul la libera exprimare?

In aceasi document, procuroarea Camelia Sutiman afirma ca, in contextul imunitatii, nu se poate retine ca opiniile publice exprimate de Traian Basescu in forme care dovedesc lipsa de respect fata de partenerii politici constituie fapte grave de incalcare a Constitutiei.

In final, procuroarea Sutiman a concluzionat ca singura protectie absoluta pe care imunitate functionala o asigura Presedintelui Romaniei este cea legata de exprimare, in timpul mandatului a opiniilor politice:

"In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit ca "atitudinea si opiniile imputate Presedintelui Romaniei nu pot fi caracterizate cu incalcari ale Constitutiei, in conditiile in care – referitor la relatia Presedintelui cu partidele politice – in art.84 din Legea fundamentala se prevede ca acesta nu poate fi membru al unui partid politic, dar nu i se poate interzice sa pastreze legaturi cu partidul care l-a sustinut in alegeri sau cu alte partide politice. O asemenea interdictie nici nu ar fi in spiritul Constitutiei, in conditiile in care Presedintele Romaniei este ales in functie prin sufragiu universal, pe baza unui program politic, si are fata de electorat datoria sa actioneze pentru indeplinirea acestui program. Este evident ca, pentru realizarea programului pentru care a fost ales, presedintele poate dialoga in continuare fie cu partidul din care a facut parte, fie cu oricare alt partid, care ar sprijini realizarea programului (...)

Presedintele Romaniei se bucura de imunitate in conditiile art. 72 alin (1), adica pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului (...) Cu toate acestea, neputand retine ca opiniile publice exprimate in forme care dovedesc lipsa de respect fata de partenerii politici constituie fapte grave de incalcare a Constitutiei, Curtea Constitutionala reafirma convingerea ca raporturile institutionale intre participanti la viata publica trebuie sa se desfasoare in forme civilzate pentru a se asigura si pe aceasta cale promovarea valorilor supreme consacrate si garantate prin art. 1 din Legea fundamentala.

Tot in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a considerat ca "opiniile, judecatiile de valoare sau afirmatiile titularului unui mandat de demnitate publica – asa cum este Presedintele Romaniei, autoritate publica unipersonala, ori cum este conducatorul unei autoritati publice – referitoare la alte autoritati publice (...) raman in cadrul limitelor libertatii de exprimare a opiniilor politice, cu ingradirile prevazute de art. 30 alin.(6) si (7) din Constitutie.

Libertatea de exprimare nu trebuie sa genereze conflicte juridice de natura constitutionala intre puterile statului, sens in care s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr.435/2006, astfel: "Statutul constitutional al Presedintelui si al primului-ministru, precum si rolul acestora in cadrul democratiei constitutionale ii obliga sa isi aleaga forme adecvate de exprimare, astfel incat criticile pe care le fac la adresa unor puteri ale statului sa nu se constituie in elemente ce ar putea genera conflicte juridice de natura constitutionala intre acestea.

Fata de cele expuse mai sus, se retine ca singura protectie absoluta pe care imunitate functionala o asigura Presedintelui Romaniei este cea legata de exprimare, in timpul mandatului a opiniilor politice.

Pentru fapte savarsite in timpul mandatului, dar care nu au legatura cu atributiile ce revin Presedintelui in exercitarea acestuia, se aplica numai imunitatea de drept procedural, astfel ca, dupa incetarea mandatului, Presedintele poate fi cercetat pentru astfel de fapte.

Avand in vedere insa faptul ca imunitatea procedurala, astfel cum este prevazuta in art.84 alin. (2) teza I din Constitutie impiedica orice act procesual si procedural, iar nu doar pe cele prevazute expres de art.72 alin (2) si (3) din Constitutie care se refera la imunitatea parlamentara, dispun respingerea plangerii formulate de Firea Gabriela".

*Cititi aici ordonanta procuroarei Camelia Sutiman

*Cititi aici plangerea senatoarei Gabriela Vranceanu Firea

*Cititi aici ordonanta procuroarei Adina Petrescu