Traian Berbeceanu. In zona Alba, Deva, Hunedoara i se spunea „Jupanul”. Politist cu state vechi, curajos, bun profesionist, apreciat si laudat ca sef al BCCO Alba, considerat „„Politistul anului” in 2007, comisarul Berbeceanu a ajuns dupa gratii. Arest peventiv pentru 29 de zile. Recurs respins ca nefondat la masura arestarii preventive. Ramane in arest alaturi de alte doua persoane invinuite de DIICOT prin decizia unamima, din 30 octombrie 2013, a completului ICCJ condus de judecatorul Iulian Dragomir. Mii de oameni din zona Hunedoarei au iesit in strada sa-l sustina pe comisar, sustinand ca acestuia i se face o mare nedreptate.

In ce priveste acest dosar, inca mai exista multe aspecte neelucidate pe deplin, intrucat pana acum este foarte clara existenta unui conflict major personal intre comisarul Berbeceanu si procurori din structura DIICOT Alba in care, pana la urma, Berbeceanu pare sa fi decis sa lucreze mai haiduceste, din motivele pe care le-a explicat intr-o scrisoare data publicitatii dupa retinerea sa realizata chiar de catre procurori in care nu mai avea incredere. Asa s-a ajuns ca el sa inregistreze pe sefii DIICOT Alba si sa continue sa stranga informatii despre ei pe cont propriu, iar pe de alta parte, procurorii strangeau probe impotriva lui.

DNA in pasi de melc!

In mod firesc, atunci cand Berbeceanu a raportat la conducerea IGPR despre faptele de posibila coruptie ale unor procurori din structura DIICOT, IGPR nu avea atributii sa faca cercetari legate de acestia, asa ca au decis cat se poate de legal si corect sa trimita la Parchetul General si la DNA aceasta sesizare a comisarului. Ciudat, insa, este faptul ca DNA nu a pus mana pana acum sa faca o ancheta serioasa pe cele sesizate de Berbeceanu inca de la finele lunii iulie (n.red.-cand a fost transmis de IGPR raportul facut de comisar) si pana in luna octombrie 2013, iar daca ancheta aceasta ar fi ajuns la un deznodamant poate ca altfel arata acum intregul tablou judiciar.

Una peste alta, cazul este foarte complex si adevarul nu poate fi deocamdata pozitionat integral intr-o parte sau in alta. Si asta pentru ca inca mai exista necunoscute, dar si pentru ca exista chestiuni lansate in interiorul scrisorii lui Berbeceanu cu privire la modul de instrumentare al unor dosare fiind partial adevarate. Nu putem, insa, sa nu ne intrebam de ce i-a fost ridicat comisarului, atat de tarziu, avizul DIICOT (22 octombrie 2013) daca tot existau indicii temeinice ca el ar fi pactizat cu personaje din mediul infractional?

In fine, la aceasta ora, seful DIICOT Alina Bica a decis sa preia dosarul ”Berbeceanu„ la DIICOT central. Foarte bine. Mai bine mai tarziu decat niciodata, pentru ca altfel continuau sa persiste intrebari legate de lipsa de impartialitate a procurorilor care-l anchetau fix pe cel cele aduce grave acuzatii!

Pana acum, din datele pe care le detinem reiese ca niciun procuror din DIICOT Alba sau care a facut parte din aceasta structura DIICOT nu are calitate de invinuit sau inculpat in vreun dosar, desi e deschisa o lucrare la DNA in care institutia condusa de Codruta Kovesi (foto) sustine ca ”se fac verificari„, iar pe de alta parte, Berbeceanu este un politist caruia in cei 20 de ani de activitate si zece de sef la BCCO nu i s-a putut reprosa nimic pana la momentul retinerii si arestarii sale. Cand s-a creat fisura intre aceste institutii si ce s-a intamplat cu adevarat la Alba? Deocamdata, nu exista un raspuns cert.

Procurorul Sergiu Cean, cu musca pe caciula!

Sa revenim,, insa, la partile neelucidate ale acestui dosar. Inainte ca instanta Curtii de Apel Alba sa decida arestarea sa, a fost publicata o scrisoare ce-i este atribuita fostului comisar sef Berbeceanu. Aceasta scrisoare nu este datata si semnata, asa ca nu se stie cand anume a fost redactata. Oricum, scrisoarea poate fi catalogata ca o ”bomba” in interiorul sistemului judiciar, semnatarul adresandu-se colegilor sai din structura de combatere a crimei organizate cu rugamintea de a da dovada de curaj si dezvaluind o serie de nereguli si posibile grave abuzuri savarsite de unii procurori din DIICOT-ST Alba. In aceasta scrisoare, dupa cum se stie, fostul sef BCCO Alba a facut afirmatii grave legate de modul de lucru pe dosare mai noi sau mai vechi al procurorilor DIICOT Alba, cu care colabora, lucra in echipa pe dosare de competenta DIICOT si cu care comisarul afirma ca relatiile s-au deteriorat de mai bine de un an. Desigur, intrebari cu privire la cele relatate in scrisoare exista pentru ca pana acum nicio instituie a statului nu a infirmat sau confirmat cele scrise de el. Inca nu se stie exact daca si cat adevar exista in aceste randuri, daca Traian Berbeceanu a sarit cumva peste lege, intentionat sau din culpa de a face investigatii de unul singur, neraportate sefilor ierahic superiori, sau daca el ar fi incercat sa-si preconstituie probe – cum lasa anchetatorii sa se inteleaga. Exista insa multe semne de intrebare legate de modul de lucru al procurorului Muresan si al fostului procuror DIICOT, Sergiu Cean. Un lucru, pana acum, e cert: dintre toti nominalizatii, lui Berbeceanu din scrisoare, procurorul Cean e singurul care s-a simtit cu musca pe caciula si a fost, dealtfel, si singurul care a fost mutat, inca din luna iunie 2013, de la DIICOT Alba la Parchetul Tribunalului Alba. Daca procurorul Cean a incalcat legea si cum, daca a fost corupt de anumite personaje implicate in dosarele pe care chiar DIICOT cu BCCO Alba le instrumenta, daca si cat a facut presiuni asupra unor persoane sa-l infunde cu orice pret pe comisarul Berbeceanu, este de datoria imediata a Parchetului General si a DNA, sa elucideze aceste aspecte printr-o ancheta serioasa si impartiala. Lucrul acesta este valabil si in cazul fostului comisar sef BCCO Alba, Traian Berbeceanu, care pana la data de 22 octombrie 2013, cand i-a fost ridicat avizul DIICOT nu parea a fi pericol public, dar brusc a devenit un ”pericol social” din moment ce judecatorii ICCJ au achiesat la mentinerea sa in arest.

In scrisoare exista aspecte reale, dar si detalii legate de unele dosare care nu concorda intru totul cu realitatea!

Jurnalistii de la Lumeajustitiei.ro au verificat unele aspecte pe care le-a semnalat comisarul Berbeceanu in scrisoarea sa. Iata care e rezultatul primelor noastre investigatii:

In legatura cu dosarul 6/D/P/2010, instrumentat de DIICOT Alba, despre care Berbeceanu face referire in scrisoare, aducand acuzatii procurorului sef Muresan de la DIICOT-ST Alba, am aflat ca de acest caz nu s-a ocupat procurorul Muresan, ci procurorul Chirila impreuna cu seful structurii DIICOT Alba de la acea data, Boicean Danusia. Boicean a fost sef la structura DIICOT Alba pana in octombrie 2011. Drept urmare, toate masurile in cazul italianului Luca Anversa au fost luate de cei doi procurori Chirila si Boicean. In acest dosar este vorba, intr-adevar, de o retea de proxenetism si santaj, iar Luca Anversa a fost implicat tangential, in conditiile in care el a apelat la indivizi din retea pentru a-si recupera niste bani. Luca Anversa a fost trimis in judecata in acest dosar pentru instigare la santaj.

In alt dosar, ce poarta numarul 114/P/2010, italianul Luca Anversa a fost, intr-adevar cercetat alaturi de alte persoane, iar procurorul Muresan a fost cel care a instrumentat dosarul. Din dosar reiese ca Luca Anversa a colaborat cu autoritatile DIICOT Alba, a ales sa dea in gat o serie de indivizi, a purtat ambiental la anumite intalniri avute cu personaje supuse anchetei din acest dosar, drept pentru care Anversa a beneficiat din partea anchetatorilor de reducerea la jumatate a pedepsei (conform art.18 dn Legea 508/2004 privind organizarea si functionarea DIICOT), a recunoscut faptele in fata instantei, beneficiind de reducerea cu o treime a pedepsei din jumatatea ramasa si a platit prejudiciul. Instanta l-a condamnat la un an si trei luni cu suspendare sub supraveghere.

Solutia instantei de judecata a fost raportata la acea vreme la DIICOT - structura centrala – si s-a stabilit ca ea sa nu mai fie atacata cu recurs. Drept urmare, Traian Berbeceanu a avut dreptate in scrisoare ca nu s-a mai facut recurs, dar hotararea de a nu mai fi atacata aceasta sentinta a venit de la factorii de decizie superiori procurorului sef Ioan Muresan si nu de la acesta din urma! In legatura cu anumite aspecte legate de modul de instrumentare a acestui dosar a existat si o sesizare la CSM. La Inspectia Judiciara a CSM a existat o lucrare privitoare la aspecte ce tin de efectuarea actelor de urmarire penala in dosarul 114/p/2010, in care petent era un anume Limbean Cosmin Ioan, lucrarea fiind clasata intrucat s-a retinut ca aceste aspecte tin de atributul exclusiv al organelor de urmarire penala si de instanta care cenzureaza orice neregula de acest gen in timpul unui proces penal. Drept urmare, intrucat Inspectia Judiciara a clasat lucrarea pe motiv ca nu atributii in acest sens, este posibil ca cele afirmate de Berbeceanu sa fie adevarate macar partial.

In scrisoarea sa, Berbeceanu dezvaluie detalii despre modul in care au lucrat comisarul sef Man Victor, cms. Alin Muntean, procurorul sef Muresan si procurorul Sergiu Cean intr-un dosar privitor la gruparea coordonata de un anume Ciociu Ioan din Sibiu, aratand ca Muntean Alin a facut tot felul de abateri, a falsificat ordine de serviciu si ii deconspira iubitei sale, avocata Crisan Raluca tot felul de mijloace investigative. Nimeni nu a facut pana acum o ancheta serioasa din care sa reiasa daca Berbeceanu a avut sau nu dreptate pe marginea acestui subiect, asa ca putem sa luam de bun ce a scris acolo. Mai putin partea finala a acestui episod, cand comisarul Berbeceanu vorbeste de sesizarea nejustificata cu rechizitoriu pe acest dosar privind gruparea lui Ciociu Ioan din Sibiu. Ne-am interesat de ce a fost sesizat Tribunalul Hunedoara si nu Tribunalul Sibiu, stiut fiind ca incupatii aveau domiciliile la Sibiu si am aflat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost cea care a decis stramutarea acestui dosar la Hunedoara tocmai pentru a nu exista suspiciuni legate de impartialitatea instantei de la Sibiu. Asa fiind, reiese ca Berbeceanu avea o serie de informatii reale privind modul in care a fost instrumentat acest dosar, dar i-au lipsit toate elementele.

In ce priveste intalnirile cu „surse” ale comisarului Berbeceanu, nu exista o explicatie clara de ce acesta nu a raportat superiorilor sai aceste intalniri, cum ar fi cele cu Cristian Litera, mana dreapta a afaceristului Alin Simota, trimis in judecata de catre procurorul sef DIICOT Alba, Ioan Muresan. Si asta in conditiile in care – afirma surse confidentiale - procurorii DIICOT au verificat si nu a existat nicio informatie de la Cristian Litera data de acesta lui Berbeceanu, din care sa reiasa vreun material informativ cu privire la activitatea infractionala a patronului lui Litera, Alin Simota. De altfel, din referatul procurorilor si din intrebarile care i-au fost puse de catre judecatori la ICCJ reiese ca aici ar fi ”buba cea mare” si anume faptul ca Berbeceanu nu a raportat anumite intalniri avute cu ”surse” si ca prin el s-ar fi scurs informatii la anumiti invinuiti precum Dorin Cupetiu in legatura cu unele perchezitii, despre care procurorii afirma ca detin probe bazate pe inregistrari.

Vom vedea, insa, pe parcursul derularii anchetelor paralele de la DIICOT central si DNA ce noi elemente vor iesi la iveala. Dreptatea este stabilita, insa, intotdeauna, de judecatori si nu de procurori sau de alte institutii. Cu o conditie. Ca judecatorii sa fie cu adevarat corecti si impartiali!