Lumea Justiției prezintă în exclusivitate cele 18 scrisori pe care Consiliul Superior al Magistraturii – prezidat de judecătorul Liviu Odagiu (foto 2) – le-a trimis în primele trei luni ale acestui an atât premierului Ilie Bolojan (foto 1 stânga), cât și ministrului Justiției Radu Marinescu (foto 1 dreapta) în legătură cu trei dintre cele mai grave probleme ale sistemului judiciar românesc. 

Este vorba despre deblocarea concursurilor de admitere în magistratură, apoi despre suplimentarea schemelor de grefieri și în al treilea rând despre suplimentarea schemei de asistenți ai judecătorului.

După cum veți vedea, CSM nu doar semnalează aceste probleme (prezentând și cifre cu încărcătura de dosare și deficitul de judecători, grefier și asistenți ai judecătorului), dar și formulează o propunere concretă de modificare a legislației pentru deblocarea admiterii în magistratură.

În esență, este vorba despre trei scrisori, însă Consiliul le-a trimis în mai multe exemplare: câte unul pentru fiecare dintre cei doi membri ai Guvernului și câte unul pentru fiecare dintre lunile ianuarie, februarie și martie 2026.

Între timp, numărul adreselor a ajuns la 24, întrucât CSM a revenit cu alte şase astfel de mesaje joi, 2 aprilie 2026 (click aici pentru a citi).

Iată scrisoarea pentru deblocarea admiterii în magistratură:

„În contextul bine cunoscut al subdimensionării resursei umane şi al volumului imens de activitate existent la nivelul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază necesară iniţierea unor demersuri legislative menite să asigure posibilitatea ocupării posturilor vacante de la nivelul instanţelor și parchetelor.

După cum este cunoscut, la finalul anului 2024 a fost adoptată O.U.G. nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene. Prin art. VII alin. (1) – (5) din acest act normativ, a fost suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, nefiind prevăzută o excepție pentru instituţiile şi autorităţile publice din cadrul sistemului judiciar.

Date fiind aceste prevederi, Consiliul Superior al Magistraturii s-a aflat în imposibilitatea de a organiza în anul 2025 concursul de admitere în magistratură prevăzut de art. 63 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările și completările ulterioare.

Această situație subzistă şi în prezent, ca urmare a adoptării Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care prevede, la art. XXII, următoarele:

‘Art. XXII – (1) În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante şi nici posturilor a căror ocupare condiţionează îndeplinirea unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliţi în baza unor contracte de finanţare din fonduri europene nerambursabile şi din Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

(3) Prin post unic, în sensul alin. (2), se înţelege:

a) acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică;

b) un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2026, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte.

(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autorităţile publice organizează concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante aferente creşelor realizate în cadrul Programului guvernamental construire creşe "Sfânta Ana", finanţat prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, componenta 15 – Educaţie, investiţia 1, respectiv în cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social.

(12) Guvernul aprobă, prin memorandum, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu avizul Ministerului Finanţelor, scoaterea la concurs a posturilor vacante aferente creşelor, conform alin. (10) şi (11), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

(13) Prevederile alin. (1) nu se aplică concursului naţional de rezidenţiat şi concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor prin integrare clinică.

(14) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din unităţile şi instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, precum şi din unităţile sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

(15) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), administratorul Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, poate ocupa posturile vacante necesare pentru administrarea tehnică şi operarea sistemului’.

În acest context normativ, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate organiza nici în anul 2026 concursul de admitere în magistratură, suspendarea concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante având, cu certitudine, un impact grav asupra desfăşurării activității instituţiilor din sistemul judiciar. Mai mult, contrar reglementărilor anterioare anului 2024, nici Legea nr. 141/2025 nu prevede nicio posibilitate de derogare de la dispoziţiile art. XXII alin. (1) în situații temeinic justificate, aspect care poate genera un real blocaj în activitatea instanţelor și parchetelor.

Trebuie reținut că situația existentă în prezent la nivelul sistemului judiciar reclamă o preocupare permanentă pentru adoptarea unei politici coerente şi eficiente de resurse umane în cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea.

Pornind de la dezideratele prezente și de perspectivă, este necesară promovarea unor demersuri prin care să se asigure posibilitatea ocupării posturilor vacante de la nivelul instanţelor și parchetelor, măsură menită să contribuie la respectarea standardelor constituţionale vizând principiul fundamental al independenţei justiţiei, evitând astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său şi afectarea gravă a dreptului cetățeanului de acces la justiţie.

Din această perspectivă, trebuie avut în vedere că atât documentele interne, cât și cele europene abordează problema resurselor umane la nivelul sistemului judiciar, făcând din aceasta o prioritate pentru atingerea obiectivelor vizând independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei.

Astfel, Planul Național de Redresare şi Reziliență reafirmă necesitatea garantării independenței justiţiei, creşterii calității și eficienţei acesteia (Componenta 14 – Buna guvernanţă – R5), printre activitățile aferente acestei reforme fiind prevăzută în mod expres implementarea unei politici de resurse umane în funcţie de nevoile sistemului şi de noul cadru normativ.

Mai mult, în Raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia Europeană recomandă să se continue eforturile de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.

În raport s-a reținut că ‘în pofida eforturilor continue de îmbunătățire a situaţiei, deficitul tot mai mare de magistrați constituie o problemă îngrijorătoare, deoarece ar putea avea, în timp, un impact asupra calității și eficienţei sistemului judiciar. În urma unui număr fără precedent de pensionări solicitate de magistrați în ultimul an, situația resurselor umane din sistemul de justiție s-a înrăutățit în general și a devenit critică în unele instanțe și parchete. Situaţia este deosebit de îngrijorătoare la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde mai mult de jumătate din posturile prevăzute de lege sunt vacante și unde volumul mare de cauze per magistrat ar putea avea un impact asupra calității justiției. În mod similar, ÎCCJ se confruntă cu provocări deosebite, deoarece este posibil ca unele dintre camerele sale să nu dispună de un cvorum suficient pentru a continua să funcționeze după o serie de pensionări și având în vedere că în viitorul apropiat s-ar putea să intervină noi pensionări. Admiterile în magistratură, efectuate în principal prin concursuri organizate de CSM, nu sunt suficiente în prezent pentru a compensa exodul magistraților și pentru a remedia deficitul pe termen scurt, în special având în vedere cerinţa privind vechimea care se aplică în cazul instanţelor superioare și al parchetelor’.

Această recomandare a fost preluată şi în Raportul din 2024 privind statul de drept, în cuprinsul căruia s-a arătat că deși a fost realizat un anumit progres în ceea ce privește asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul judiciar, încă mai există un număr semnificativ de posturi vacante care în timp pot afecta calitatea şi eficienţa actului de justiţie.

De asemenea, strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobată prin H.G. nr. 436/2022, prevede o serie de măsuri pentru dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, în acord cu noul cadru normativ care să asigure necesarul sistemului judiciar în condiţii de eficienţă şi eficacitate, subliniindu-se că factorul uman existent la nivelul sistemului judiciar reprezintă principala resursă a acestuia. Strategia stabileşte obiectivul cantitativ de a asigura, până în 2025, 95% grad de ocupare a posturilor de judecători, 80-85% în cazul posturilor de procuror și 85% din posturile de procuror din schema de personal a Direcţiei Naţionale Anticorupție ocupate.

Sub acest aspect, trebuie reținut că la nivelul instanţelor judecătoreşti există un număr de 751 posturi vacante de judecători (85,19% grad de ocupare), din care 323 doar la judecătorii (86,05% grad de ocupare), iar la nivelul parchetelor există în prezent 777 posturi vacante de procurori (74,78% grad de ocupare), din care 379 doar la parchetele de pe lângă judecătorii (72,78% grad de ocupare).

În ceea ce priveşte volumul de activitate, trebuie menționat că numărul dosarelor nou-intrate la judecătorii a crescut din anul 2020 până în anul 2025 cu 34,22%, respectiv de la 1.432.688 la 1.923.046 dosare. În concret, în materie penală s-a înregistrat o creştere de 12,58%, respectiv de la 282.489 la 318.050 dosare, iar în materii non-penale s-a înregistrat o creştere cu 39,54%, respectiv de la 1.150.199 la 1.604.996 dosare.

Mai mult, potrivit unui studiu emis de Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiție (CEPEJ) în iulie 2025 privind funcţionarea sistemelor judiciare din statele-membre ale Uniunii Europene, rezultă că volumul cauzelor soluţionate de instanţele din România, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, este mult mai mare. De exemplu, în ceea ce priveşte numărul cauzelor civile şi comerciale în primă instanţă, care reprezintă majoritatea cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor, statistica CEPEJ (care cuprinde anii 2014, 2021-2023) situează România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, din 26 de state care au furnizat date. În anul 2024, instanţele judecătoreşti au avut un volum de activitate în creştere, de 3.655.103 dosare, faţă de 3.214.079 dosare la nivelul anului 2023.

Trebuie semnalată şi situaţia unor instanţe şi parchete care s-au dovedit, de-a lungul timpului, neatractive din punct de vedere al atragerii personalului, nefiind situate în oraşe-reşedinţă de judeţ sau în apropierea acestora sau care, deşi sunt amplasate în astfel de localităţi, au un număr semnificativ de posturi vacante şi/sau au înregistrat o încărcătură pe judecător peste media naţională în perioada anterioară.

De exemplu, un deficit mare de personal înregistrează Judecătoria Strehaia (procent de vacantare 83%), Judecătoria Calafat (procent de vacantare 71%), Judecătoria Miercurea-Ciuc (procent de vacantare 58%), judecătoriile Agnita şi Hateg (procent de vacantare 50%), Judecătoriile Brezoi, Ineu, Lehliu gară, Panciu, Săveni, Şimleu Silvaniei, Târgu-Bujor, Vişeu de Sus şi Zimnicea (procent de vacantare 40%).

În ceea ce priveşte posturile de procuror, trebuie subliniată situația Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, unde nu este ocupat niciun post. De asemenea, un deficit mare de personal se înregistrează, de exemplu, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu-Măgurele (procent de vacantare 75%), 18 parchete de pe lângă judecătorii au un procent de vacantare de 66,66%, iar 3 parchete de pe lângă judecătorii au un procent de vacantare de 60%.

În cazul acestora, organizarea concursului de admitere în magistratură este modalitatea principală de ocupare a posturilor vacante de judecători şi procurori.

De asemenea, trebuie avută în vedere situația gravă generată de neorganizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi a concursului de admitere în magistratură în anul 2020, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 121/2020, cadrul legal corespunzător fiind creat abia în anul 2021. Omiterea unui an în procedura de recrutare a judecătorilor şi procurorilor s-a resimțit considerabil la nivelul instanţelor și parchetelor, deja afectate de un volum mare de activitate, efectele negative perpetuându-se pe parcursul mai multor ani. Fără îndoială, prevederile O.U.G. nr. 156/2024 şi ale Legii nr. 141/2025 ar avea efecte similare sau poate chiar mai grave întrucât s-ar grefa peste cele generate de situaţia anterioară.

În plus, este de precizat că admiterile la Institutul Naţional al Magistraturii din anii 2025 şi 2026 vor conduce la ocuparea efectivă de posturi abia la finele anului 2027, respectiv 2028, după absolvirea cursurilor de formare iniţială de către auditorii de justiție, astfel că această modalitate de ocupare nu va putea acoperi, cu certitudine, necesarul de posturi din acest an.

Pentru ocuparea acestor posturi este absolut necesară organizarea în continuare a concursului de în magistratură, reglementat de art. 63 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, dată fiind situația resurselor umane din cadrul sistemului judiciar, este necesară identificarea unei soluții legislative prin care să se asigure posibilitatea ocupării posturilor vacante de la nivelul instanţelor şi parchetelor.

În caz contrar, deficitul de personal la nivelul sistemului judiciar şi în special la nivelul judecătoriilor şi tribunalelor și al parchetelor de pe lângă acestea nu va putea fi acoperit, acest lucru urmând a se reflecta în activitatea judiciară, prin afectarea directă a drepturilor cetăţenilor. De asemenea, cel mai probabil, problema resurselor umane la nivelul sistemului judiciar va rămâne recurentă în Raportul Rule of Law.

În acest context, se impune exceptarea sistemului de justiţie de la aplicarea acestei prevederi sau, cel puțin, adoptarea soluţiei care a mai existat, aceea a posibilității derogării în sfera justiţiei prin memorandum aprobat de Guvern.

Prin urmare, propunem iniţierea unui demers normativ al cărui obiect să constea într-una din următoarele două variante:

a) Exceptarea concursului de admitere în magistratură prevăzut de art. 63 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, de la aplicarea prevederilor art. XXII alin. (1) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare;

b) Modificarea art. XII alin. (14) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, după cum urmează:

‘(14) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din unităţile şi instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, din unităţile sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi din instituţiile şi autorităţile publice din cadrul sistemului judiciar’.

În considerarea celor anterior expuse, vă adresăm rugămintea de a dispune măsurile necesare pentru inițierea unui demers normativ în sensul uneia din cele două variante propuse”.

Redăm mesajul pentru suplimentarea schemelor de grefieri:

„Vă supunem atenției următoarele aspecte cu privire la suplimentarea schemelor de personal la nivelul instanțelor judecătoreşti în ceea ce privește posturile de personal auxiliar de specialitate – grefieri de şedinţă.

Suplimentarea posturilor de personal auxiliar de specialitate a constituit un obiectiv specific – 3.6. Suplimentarea posturilor de personal auxiliar: grefieri şi specialişti IT, la instanţe şi parchete, prevăzut în Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acţiune aferent acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022, în cadrul obiectivului strategic 3 – Dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, în acord cu noul cadrul normativ care să asigure necesarul sistemului judiciar în condiţii de eficienţă şi eficacitate.

Pentru implementarea acestei strategii a fost constituit un grup interinstituțional de lucru, coordonat de Ministerul Justiției și a fost realizată o analiza detaliată privind necesarul de posturi de suplimentat pentru personalul auxiliar, din care a rezultat necesitatea suplimentării schemelor de personal ale instanţelor judecătoreşti cu 4.874 posturi de grefier corespunzător unui raport de 2 grefieri la un judecător, urmând a fi alocate anual câte 200 de posturi pentru a se ajunge treptat la completarea schemelor de personal.

Menţionăm că în intervalul 2021-2023 nu au fost alocat niciun post de grefier în vederea funcţionării optime a instanţelor și a asigurării unui raport adecvat grefier/judecător la nivel naţional, fiind realizată o singură suplimentare cu 225 de posturi a schemelor de personal în anul 2020.

Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a realizat numeroase demersuri în vederea înființării a 600 de posturi de grefier cu studii superioare în perioada 2023-2025, acestea au rămas fără rezultat în lipsa unor măsuri concrete din partea Guvernului sub aspectul alocării resurselor necesare implementării strategiei, generând un blocaj semnificativ în atingerea obiectivelor stabilite în Planul de acţiune aferent acestei strategii.

Subliniem că demersurile vizând echilibrarea schemelor de personal la nivelul instanţelor judecătoreşti, inclusiv în ceea ce privește necesarul de posturi de grefier, se înscriu într-un complex de preocupări şi acţiuni derulate pentru realizarea măsurilor din Planul de acţiune pentru implementarea actualei Strategii de dezvoltare a sistemului judiciar 2025-2029, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 390/2025.

Aşadar, necesitatea suplimentării schemelor de personal ale instanţelor judecătoreşti cu 600 de posturi de grefier reprezintă în continuare o prioritate ce se impune a fi menţinută pe agenda de lucru a Guvernului României. Accentuăm că deficitul de resurse umane generează vulnerabilităţi reale în ceea ce privește calitatea actului de justiţie şi a soluționării cauzelor într-un termen rezonabil.

În acest context, vă adresăm rugămintea de a sprijini demersurile în vederea implementării obiectivelor stabilite prin strategia inițială a sistemului judiciar referitoare la suplimentarea cu 600 de posturi de grefier pentru instanţele judecătorești, obiective reluate în actuala Strategie de dezvoltare a sistemului judiciar 2025-2029, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 390/2025, realizarea acestora având ca efect creșterea eficienţei şi calităţii serviciilor furnizate de sistemul judiciar”.

Prezentăm adresa privind asistenții judecătorului:

„În contextul bine cunoscut al subdimensionării resursei umane și al volumului uriaş de activitate înregistrat la nivelul instanţelor judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii vă sesizează cu privire la necesitatea inițierii imediate a demersurilor care se impun pentru implementarea unor soluții practice și eficiente în vederea deblocării situației.

Având în vedere rolul său constituţional, Consiliul manifestă o preocupare constantă pentru adoptarea unei politici coerente și eficiente de resurse umane în cadrul instanţelor judecătoreşti, care să vizeze, pe de o parte, ocuparea posturilor vacante de judecători, iar, pe de altă parte, valorificarea şi a altor categorii de personal din instanţe, care să sprijine judecătorii în înfăptuirea actului de justiție.

Problematica resurselor umane la nivelul sistemului judiciar este abordată atât de documente interne, cât și de documente europene de referinţă, care fac din aceasta o prioritate pentru atingerea obiectivelor vizând independența și eficientizarea justiției.

Astfel, Planul Național de Redresare şi Reziliență reafirmă necesitatea garantării Buna independenței justiției, creşterii calității și eficienței acesteia (Componenta 14 – guvernanţă – R5), printre activitățile aferente acestei reforme fiind prevăzută în mod expres implementarea unei politici de resurse umane în funcție de nevoile sistemului şi de noul cadru normativ.

Mai mult, în Raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia Europeană recomandă să se continue eforturile de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, ținând seama de standardele europene.

Această recomandare a fost preluată și în Raportul din 2024 privind statul de drept, în cuprinsul căruia s-a arătat că, deși a fost realizat un anumit progres în ceea ce privește asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul judiciar, încă mai există un număr semnificativ de posturi vacante care în timp pot afecta calitatea şi eficienţa actului de justiție.

De asemenea, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022 prevede o serie de măsuri pentru dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, subliniindu-se că factorul uman reprezintă principala resursă a acestuia.

Strategia stabileşte, printre altele, obiectivul specific constând în modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară şi a altor categorii de personal din instanţe şi parchete şi fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată, inclusiv valorificând experienţa altor state UE.

La nivel statistic, în ceea ce priveşte volumul de activitate, trebuie menționat că numărul dosarelor nou-intrate la judecătorii a crescut din anul 2020 până în anul 2025 cu 34,22%, respectiv de la 1.432.688 la 1.923.046 dosare. În concret, în materie penală s-a înregistrat o creştere de 12,58%, respectiv de la 282.489 la 318.050 dosare, iar în materii non-penale s-a înregistrat o creştere cu 39,54%, respectiv de la 1.150.199 la 1.604.996 dosare. Această tendinţă de creştere a numărului de cauze nou-intrate la judecătorii produce efecte şi asupra volumului de activitate de la nivelul instanțelor de control judiciar, care vor fi astfel nevoite să facă față unui număr mai mare de cereri având ca obiect promovarea unor căi de atac.

Mai mult, potrivit unui studiu elaborat de Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) în iulie 2025 privind funcţionarea sistemelor judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, rezultă că volumul cauzelor soluţionate de instanţele din România, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, este mult mai mare. Spre exemplu, în ceea ce priveşte numărul cauzelor civile şi comerciale în primă instanţă, care reprezintă majoritatea cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor, statistica CEPEJ (care cuprinde anii 2014, respectiv 2021-2023) situează România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, dintr-un număr de 26 de state care au furnizat date. Este de notat că, în anul 2024, instanţele judecătoreşti au avut un volum de activitate total în creştere, de 3.655.103 dosare, faţă de 3.214.079 dosare la nivelul anului 2023.

Prin urmare, sistemul judiciar se confruntă cu un număr din ce în ce mai ridicat de cauze cu care este învestit, complexitatea acestora creşte, în timp ce resursele umane disponibile înregistrează un deficit îngrijorător, situație ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente, în caz contrar fiind riscată afectarea directă a drepturilor cetăţenilor. De asemenea, cel mai probabil, problema resurselor umane la nivelul sistemului judiciar va rămâne recurentă în Raportul Rule of Law al Comisiei Europene.

În acest context, una dintre soluţiile posibile identificată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii este generalizarea instituţiei asistentului judecătorului la nivel naţional, prin mărirea schemelor de personal de la nivelul tuturor curților de apel, tribunalelor, respectiv tribunalelor specializate, această categorie de personal fiind absolut necesară pentru atingerea dezideratului asigurării unui act de justiție de calitate, prin sprijinul pe care îl acordă judecătorului în aşa fel încât acesta să se poată concentra asupra activității de judecată.

La nivel legislativ, în conformitate cu dispozițiile art. 150 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare, ‘(1) În cadrul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor pot funcţiona asistenţi ai judecătorilor, ale căror statut şi atribuţii sunt reglementate prin lege specială. (2) Asistentul judecătorului are rolul de a-l sprijini pe judecător în îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor sale judiciare, desfăşurându-şi activitatea sub îndrumarea şi supravegherea judecătorului’.

Statutul acestei categorii de personal a fost adoptat prin Legea nr. 393/2023, care prevede, în art. 1, că activitatea asistentului judecătorului ‘constituie un sprijin pentru judecători şi asigură premisele pentru îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii actului de justiţie, prin îndeplinirea oricăror atribuţii stabilite în condiţiile legii de judecători’.

Reglementarea în legislaţia naţională a acestei categorii de personal a valorificat rezultatele pozitive evidențiate de exercițiul pilot derulat în cadrul proiectului finanțat din fonduri europene ‘Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanțe judecătorești’ (Cod SIPOCA/MySMIS: 751/1295132), prin care a fost testată instituția asistentului judecătorului, existentă deja la nivelul majorității statelor europene și a cărei necesitate a fost semnalată de sistemul nostru judiciar de o perioadă semnificativă de timp.

Exerciţiul-pilot a debutat în luna ianuarie a anului 2021 şi s-a finalizat în septembrie 2022, iar activitățile desfășurate de asistenți au constituit obiectul unei ample analize, ale cărei concluzii au evidenţiat impactul pozitiv al modelului testat, activitatea asistenţilor judecătorului contribuind la optimizarea eficienţei instanţelor judecătorești la care au funcţionat şi la atingerea obiectivului privind consolidarea calității actului de justiție.

Dat fiind impactul pozitiv înregistrat în urma derulării exercițiului pilot la nivelul a 19 instanţe judecătoreşti, instituţia asistentului judecătorului a fost consacrată legislativ, prin adoptarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii. Prin acest act normativ, au fost înfiinţate 165 de posturi de experţi jurişti, personal contractual, creându-se astfel un compartiment distinct în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, în care au fost preluaţi asistenții judecătorului selectați în proiectul derulat de acesta.

Ulterior, consacrarea la nivel normativ a instituţiei asistentului judecătorului a dobândit valențe suplimentare odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 304/2022, care la art. 150 conţine prevederi referitoare la funcţionarea asistenţilor judecătorilor în cadrul instanţelor judecătoreşti, iar statutul acestora a fost adoptat, aşa cum am arătat mai sus, prin intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 393/2023.

În expunerea de motive a acestui din urmă act normativ, s-a reținut ‘utilitatea instituţiei asistentului judecătorului şi necesitatea unui demers de generalizare a acestuia la nivelul instanțelor judecătorești’. De asemenea, s-a mai arătat că evaluarea realizată în cadrul proiectului implementat de Consiliul Superior al Magistraturii a relevat că ‘derularea exerciţiului pilot şi sprijinul pe care activitatea asistenților l-a constituit pentru judecători au fost apreciate la toate instanţele implicate. Instituția asistentului judecătorului a fost considerată ca fiind un real progres, apreciindu-se că aceasta ar trebui să constituie o profesie distinctă, cu un statut complex, cu reglementări şi atribuţii concrete, implicit răspundere, cu integrare de sine stătătoare în sistemul judiciar, iar rolul şi scopul principal al instituţiei să fie acela de personal suport al judecătorilor’. În plus, s-a făcut referire, printre altele, la ‘potenţialul acestei categorii profesionale de a contribui la optimizarea eficienţei şi calităţii actului de justiţie’.

Atingerea unor rezultate asemănătoare a fost semnalată în practica instanţelor judecătoreşti şi ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 393/2023, prin continuarea eforturilor de îmbunătățire a activității desfășurate de noua categorie de personal, dar şi prin valorificarea experienței deja acumulate de persoanele care au ocupat inițial postul de expert în cadrul exercițiului-pilot şi care, ulterior, au fost încadrate ca asistenți ai judecătorului, într-o nouă configuraţie a statutului profesional, potrivit legii.

În același context, trebuie menționat că instanţele judecătoreşti au subliniat faptul că se confruntă cu problema inadecvării schemelor de personal la dinamica şi dimensiunea reală a volumului de muncă, iar eforturile făcute de judecători, respectiv de personalul auxiliar, pentru a ţine sub control volumul de activitate, în scopul de a asigura cetățenilor accesul la o justiție eficientă, cu respectarea calității actului de justiție și a termenului rezonabil de soluționare a cauzelor, nu pot compensa, în mod real, criza prelungită de resurse umane, dublată de creşterea numărului de cauze nou intrate.

Printre soluțiile de îmbunătățire a activității, s-a propus, pe lângă ocuparea integrală a schemelor de personal în ceea ce privește numărul judecătorilor şi numărul personalului auxiliar de specialitate, modificarea schemei de personal a instanţelor prin crearea unor posturi noi pentru asistenții judecătorului.

Prin urmare, nevoia identificată la nivelul instanţelor judecătorești de creare a unor noi posturi de asistent al judecătorului este evidentă, iar în absenţa luării unor măsuri urgente de suplimentare a schemelor de personal în acest scop, efectele activității celor deja încadrați nu vor mai putea susține o menținere sau îmbunătățire a indicatorilor de eficienţă, dar și de calitate a actelor îndeplinite. Avem în vedere faptul că dinamica majorării numărului de cauze (reținută şi în instrumentele de analiză elaborate la nivel european) nu va putea fi surmontată prin prestarea de ore suplimentare sau prin alte măsuri care se limitează doar la alocarea mai multor sarcini, mai împovărătoare, către judecătorii şi asistenții judecătorului aflați în funcţie.

În privința măsurilor cu caracter administrativ care se impun a fi luate, menționăm că, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 393/2023, asistenţii judecătorului funcţionează la curţile de apel, la tribunale, precum şi la tribunale specializate, iar numărul de posturi de asistenţi ai judecătorului pentru fiecare curte de apel şi instanţele din circumscripţia acestora se stabileşte, în funcţie de necesarul de personal calificat al instanţelor judecătoreşti, de către ordonatorul principal de credite, cu avizul conform al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, potrivit art. 146 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, numărul maxim de posturi pentru instanţe se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 148 alin. (2) din aceeaşi lege prevede că majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se aprobă cu avizul conform al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, vă adresăm rugămintea de a dispune măsurile necesare pentru iniţierea unui demers normativ de majorare a numărului maxim de posturi de la instanţele judecătoreşti, astfel încât să fie posibilă crearea unor noi posturi de asistent al judecătorului la nivelul tuturor curților de apel, tribunalelor, respectiv tribunalelor specializate, prin asigurarea unui raport de cel puțin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători.

În acest moment, numărul total de posturi prevăzut în schema de personal pentru curțile de apel este de 931, iar la nivelul tribunalelor și tribunalelor specializate, numărul total de posturi din schemă este de 1.701. Având în vedere că, în temeiul Legii nr. 393/2023, au fost înfiinţate un număr de 165 de posturi de asistent al judecătorului, pentru asigurarea raportului de cel puțin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători este necesară funcţionarea unui număr de 877 de asistenți ai judecătorului, motiv pentru care se impune suplimentarea schemei de personal cu un număr total de cel puțin 712 posturi.

În considerarea celor anterior expuse, vă adresăm rugămintea de a dispune măsurile necesare pentru iniţierea demersului normativ propus”.

* Citiți aici toate exemplarele celor trei scrisori din perioada ianuarie-martie 2026

sursa foto Bolojan-Marinescu: Shutterstock