Judecătorul Mugurel-Arin Boțu (foto 1) de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a luat atitudine miercuri, 11 februarie 2026, după ce un procuror se plânsese că este nevoit să sune grefierii ca să afle termenele după ce CSM a tăiat accesul procurorilor la ECRIS. 

În acest context, fostul vicepreşedinte al Tribunalului Bistrița-Năsăud a scris pe Facebook că nu e drept ca întreaga breaslă a judecătorilor să fie blamată pentru hotărârea luată de către Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile în care și judecătorii sunt împovărați de muncă și afectați de uzura profesională.

În acest sens, Mugurel Boțu a făcut trimitere la cei aproape 2.000 de judecători care în decembrie 2025 au răspuns la chestionarul CSM, semnalând problemele reale ale sistemului judiciar, probleme  care nu sunt cele din uriașa campanie de presă dusă de publicațiile #rezist (click aici pentru a citi).

Iată postarea judecătorului Mugurel Boțu:

„Noi cu ce am greșit?

Cu ce am greșit noi, cei care rămânem la birou și după program, când luminile din instanțe se văd aprinse în weekend, nu pentru imagine, ci pentru că dosarele nu pot fi lăsate baltă?

Cu ce am greșit noi, cei care ne facem treaba în tăcere, fără aplauze, fără camere, fără lozinci?

Un procuror se întreba zilele trecute: ‘Cu ce am greșit?’, după ce i-a fost tăiat accesul la ECRIS și a ajuns să sune grefierii ca să afle termenele.

Nu e o dramă. E o nedreptate măruntă, dar reală.

Și exact de aici ar trebui să înceapă discuția: de la situații punctuale care pot fi îndreptate, nu de la incendierea întregii justiții.

Realitatea noastră nu e cea din titluri. Realitatea e munca dusă mai departe, chiar și atunci când nu mai ai energie. E responsabilitatea care nu se termină la ora 16. E tăcerea în care se lucrează.

Și totuși, peste această realitate se așază etichete. Generalizări. Verdicte grăbite.

Aproape 2.000 de judecători au spus clar, într-un chestionar al CSM, că narativele din presă nu reflectă problemele reale ale sistemului. Dar cine îi ascultă pe cei care muncesc?

Și eu am pierdut la un concurs pentru funcții de conducere. A durut. A frustrat. Dar nu am aruncat piatra în propria casă. Pentru că știu cât efort, câtă uzură, câtă muncă invizibilă există în spate.

Critica e necesară. Dar demolarea oarbă nu repară nimic.

Întrebarea rămâne, simplă și grea: cu ce am greșit noi, cei care muncim corect, ca să fim condamnați public pentru speculațiile unora?

Justiția nu se apără prin tăcere. Dar nici prin foc. Se apără prin adevăr, echilibru și respect pentru muncă”.

Cine este procurorul care s-a plâns de tăierea accesului la ECRIS

Judecătorul Boțu a refuzat să ne spună la ce procuror face referire, însă Lumea Justiției a aflat că este vorba despre Tudor-Iulian Vasile (foto 2) de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. În 2 februarie 2026, procurorul şi-a vărsat oful pe grupul de Facebook „Forumul Magistraţilor”. Concret, Vasile a scris că tăierea accesului procurorilor de la ECRIS îl face să-i dea „lacrimile de furie amestecată cu umilință”.

Amintim că în 11 decembrie 2025 Secția pentru judecători a CSM a limitat accesul procurorilor în sistemul ECRIS la același nivel cu cel permis avocaților și justițiabililor: cel în care pot fi vizualizate doar hotărârile în forma finală. Miza restricției este dată de faptul că procurorii aveau acces la forma provizorie a hotărârilor judecătorești (nu doar la cea definitivă, ca justițiabilii) și deci exista riscul ca procurorii să pună presiune pe judecători pentru pronunțarea soluțiilor dorite (inclusiv prin deschiderea unor dosare penale împotriva judecătorilor).

În 6 februarie 2026, Secția pentru judecători a CSM a explicat că niciodată nu a existat un cadru legal sau infralegal pentru ca procurorii să aibă acces la ECRIS-ul instanțelor, Hotărârea CSM nr. 19/2013 dând acces numai judecătorilor și grefierilor de instanțe. În practică, procurorii au primit acces, de-a lungul timpului, la ECRIS-ul judecătorilor, această situație regăsindu-se în 101 dintre cele 242 de instanțe românești. Totuși, acest lucru nu este normal, nebazându-se pe niciun cadru normativ, a adăugat CSM (click aici pentru a citi).

Încheiem, menționând că Tudor Vasile a vrut să se devină judecător în 2022 (când a fost refuzat de către Secția pentru judecători a CSM), apoi în 2023 (când și-a retras cererea). 

Iată postarea procurorului Vasile din grupul de Facebook (vezi facsimil):

„Eu cu ce am greşit?

Mă adresez celor care au luat decizia de a retrage accesul procurorilor de ședință la aplicația ECRIS.

Am o simplă funcție de execuție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și îmi desfăşor activitatea, de mulți ani, ca procuror de şedinţă.

Vă întreb fără patimă, critică sau ironie (deci cu tot respectul și omeneşte): de ce mi-ați îngreunat activitatea în asemenea mod? Pentru ce trebuie să înghit umilința asta?

Știți oare cât de umilitor este să sun mereu colegii grefieri să îmi spună ce dosare mi-au intrat mâine pe serviciu (în cazul meu, contestaţiile pe măsurile preventive intră până la ora 14 și intră multe, vă asigur. Iar la ora 9:00 intru în sală. Când le citesc? Plus că mai sunt și cauze civile – adopții, plasamente – care sunt confidențiale și nu le pot accesa de pe TDS sau portal.just.ro). De luat copilul de la școală probabil nu se mai pune problema.

Mă întreb cum este posibil să se ia o decizie fără un studiu de impact, fără să am o alternativă reală disponibilă, fără un minim training pentru utilizarea aplicației D.E.N. (n.r. Dosarul Electronic Național), care nu e încă funcțională și pentru care nu am nici user și parolă încă.

Știți că îmi desfășor această activitate în interes public, da? Apoi sunt plătit, tot din bani publici, să citesc dosarele atent, pentru că libertatea oamenilor nu e o joacă.

Chiar nu răspunde nimeni pentru asta? Cui trebuie să mă adresez să pot fi lăsat doar să-mi fac treaba liniştit și neîngrădit? Asta e tot ce cer.

Efectiv simt că îmi dau lacrimile de furie amestecată cu umilință, pe care nu știu dacă o merit”.