O amplă reformă trebuie realizată la nivelul teritorial al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). O spune Procurorul General al României Alex Florența (foto), candidat la funcția de adjunct al DIICOT.

Florența a explicat în interviul susținut joi, 26 februarie 2026, la Ministerul Justiției că în momentul de față birourile teritoriale ale DIICOT, deși sunt 26, au o reală problemă, fiind subdimensionate față de nevoile de investigare. În acest context, Alex Florența a explicat că birourile teritoriale ar trebui regândite ca sedii secundare a serviciilor teritoriale ale DIICOT.

De asemenea, Florența consideră că la nivelul DIICOT trebuie să înceapă să atace din ce în ce mai mult infracționalitatea economico-financiară, traficul de persoane și grupurile infracționale organizate.

Nu în ultimul rând, șeful PICCJ a vorbit și despre nevoia ca DIICOT să-și adapteze metodologiile și tehnicile de investigare.

Iată interviul susținut de Procurorul General Alex Florența și câteva dintre declarațiile acestuia:

„Sunt un produs al DIICOT, m-am format acolo ca procuror, acolo am avut cele mai mari satisfacții personale”.

„Structura teritorială a DIICOT a rămas mult învechită, într-o formă de organizare de la începutul DIICOT, fiind împărțită în servicii teritoriale și birouri teritoriale. Ei bine, problema acestor birouri teritoriale este că deși sunt într-un număr foarte mare, 26, deci acoperă aproape două treimi din teritoriu, ele sunt mult subdimensionate față de nevoile de investigare. Aceste birouri funcționează cu doi, maxim trei procurori, multe dintre ele fiind situate în localități și județe cu potențial foarte ridicat, fie localități de graniță (cum e Arad, cum e Caraș-Severin), fie localități cu potențial economic bun (cum e Sibiu). Problema acestor birouri e că atât circulația resursei umane, cât și atragerea unor resurse noi s-au dovedit a fi mai mult decât deficitare. Sunt probleme structurale similare cu cele pe care le înregistrează parchetele de pe lângă judecătorii. Soluția care a fost identificată în ceea ce privește parchetele de pe lângă judecătorii trebuie aplicată în urma unei analize serioase, dar repet calibrată pe specificul DIICOT și în ceea ce privește forma de organizare a acestor birouri teritroriale. Din punctul meu de vedere, dacă vrem o specializare reală și dacă vrem mai ales o acoperire și o atacare a fenomenului infracțional uniform la nivelul întregii țări, aceste birouri teritoriale ar trebui regândite ca sedii secundare a serviciilor teritoriale. Acest lucru ar permite ca toți procurorii din cadrul serviciului teritorial, inclusiv cei din birourile teritoriale actuale să facă parte din serviciul teritorial pe organigramă, toate dosarele de la nivelul celor două sau trei județe arondate respectivului serviciu teritorial să poată fi împărțite în mod echilibrat între toți acești procurori. Mai mult, îți vei permite și acea specializare de care vorbim, care este mai mult decât necesară și care nu poate fi făcută în momentul de față. Este greu să-i ceri unuia dintre cei doi sau trei procurori de la un birou teritorial să se specializeze în toate formele de criminalitate organizată pe care le are de combătut în județul lui. În momentul în care toți vor lucra la acest serviciu teritorial, ca formă de organizare mă refer, vor putea face o specializare reală pentru că vor putea acoperi dosare de pildă de trafic de persoana – dacă se specializează în acest domeniu, dar care să fie răspândite geografic în tot arealul serviciului teritorial respectiv”.

„Din păcate – și nu e vina procurorilor trebuie să o spunem deschis, ci a unei forme de organizare care nu a mai fost adaptată în ultimul timp – dacă ne uităm și privim datele statistice și dintr-un alt unghi, putem constata că infracționalitatea economico-financiară reprezintă în momentul de față cam 1,3% din dosarele DIICOT, traficul de persoane reprezintă doar un 3,2%, dosarele având ca obiect grup infracțional organizat reprezintă 4,2%. Și atunci trebuie să regândim o formă prin care DIICOT trebuie să-și redobândească cpacitățile operaționale de a ataca nu doar traficul de droguri, ci și aceste fenomene care reprezintă un risc la fel de mare, dacă nu și mai mare la adresa securității naționale”.

„DIICOT are cea mai mare nevoie în momentul de față de o adaptare a organizării interne, dar mai ales a metodologiilor și tehnicilor de investigare”.

„În ceea ce privește poliția judiciară, sunt total împotriva trecerii la Ministerul Public. Soluția din punctul meu de vedere este adoptarea unei legi a poliției judiciare, și acest lucru va trebui făcut rapid, care să așeze mult mai bine statutul polițistului judiciar, care să prevadă criterii și obiective clare de selecție a polițistului judiciar în cadrul acestei structuri de poliție”.