* Procurorii Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța au primit termen la Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care cei doi contestă arestul preventiv dispus în 15 mai 2026 de către judecătoarea ICCJ Luminița Criștiu-Ninu.

Vorbim despre dosarul în care procurorul PICCJ Marius Iacob îl acuză pe Ștefan de trafic de influență, iar pe Niță de instigare la abuz în serviciu (click aici pentru a citi).

Revenind: judecătoarele supreme Anca Barbu şi Valerica Voica au fixat termen pentru judecarea contestației pentru ziua de miercuri, 27 mai 2026, în cauza nr. 1000/1/2026. Deci stați pe-aproape!

* După cum probabil ați văzut, medicul veterinar Sebastian Popescu – președintele Partidului Noua Românie și multiplu candidat la alegerile prezidențiale – a fost trimis în judecată pentru o presupusă faptă de corupere sexuală a minorilor. Politicianul a fost prins și denunțat Poliției de către activiștii civici Alexandru „Justițiarul de Berceni” Constandachi (foto) și George Bozieru (vezi video). 

Dar nu cazul în sine ne interesează, ci ceea ce s-a întâmplat cu dosarul format pe rolul Judecătoriei Sectorului 2: a fost băgat la secret cu totul. Efectiv pe Portal Just nu apare nici măcar numărul cauzei. Contactat de G4media, Sebastian Popescu a declarat că nu el a cerut ca dosarul să fie scos de pe portalul instanțelor, ci aceasta este „o consecință a legislației în vigoare”.

Subliniem că nu este prima dată când un dosar privind presupuse fapte de pedofilie este scos cu totul de pe Portal Just. Alte două exemple în acest sens (ambele expuse public de către „Justițiarul de Berceni”) sunt cauza în care este judecat fostul crainic de la Dinamo Nicu Grameni (click aici pentru text și video) și speța în care inculpați sunt doi părinți acuzați că și-ar fi violat propriii copii (click aici pentru text și video). Ambele dosare s-au soldat în primă instanță cu condamnări la închisoare cu executare și așteaptă soluțiile în apel.

Iar acum ajungem la esența problemei: încă din 25 martie 2026, Lumea Justiției a trimis adresă către Consiliul Superior al Magistraturii, semnalând această secretomanie judiciară, astfel ca CSM să trimită o recomandare prin care să le explice judecătorilor că nu este nimic în neregulă să publice pe Portal Just minutele în dosarele cu infracțiuni sexuale în care inculpații sunt majori. Evident: nu discutăm despre cauzele cu inculpați minori și nici despre victime – acestea din urmă fiind totdeauna anonimizate (inclusiv când dosarele cu inculpați majori sunt vizibile pe portal), așa cum este normal.

La 20 aprilie, CSM ne-a trimis un răspuns din care reiese, în esență, că nu există o normă clară care să oblige instanțele la transparență și, deci, fiecare complet procedează după cum crede de cuviință. O situație – evident – revoltătoare, ce permite ca dosarele cu presupuși pedofili să fie ferite de atenția publicului.

Iată răspunsul CSM (vezi facsimil):

„Anonimizarea datelor cu caracter personal în cazul infracţiunilor la viaţa sexuală are un regim juridic determinat de protecţia datelor cu caracter personal în situaţia cauzelor cu impact puternic asupra dreptului la viaţă privată şi luând în considerare faptul că trebuie evitată identificarea indirectă prin coroborarea mai multor date, inclusiv factuale, care pot apărea în mass media în diferite perioade de timp.

O reglementare este cea vizată de Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 600/13.05.2021.

Până la identificarea de către Direcţia Tehnologia Informaţiei din Ministerul Justiţiei a instrumentului tehnic prin care să se anonimizeze numele unei părți din dosar şi până la adoptarea Hotărârii nr. 600/13.05.2021 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anonimizarea persoanelor vătămate, victime ale infracţiunilor prevăzute la art. 2 din hotărârea antereferită, bifa confidențial era aplicată de instanţe la înregistrarea dosarului pentru cauzele penale indicate în Hotărârea Plenului CSM nr. 884/20.08.2013 și Hotărârea Plenului CSM nr. 614/10.06.2015.

De asemenea, în baza Minutei Comisiei nr. 1 Legislație și cooperare interinstituțională a CSM, din data de 15 decembrie 2017, s-a transmis o circulară către instanțe pentru completarea bifei,,confidențial", dacă în urma verificării infracţiunii care face obiectul hotărârii pronunţate sau a altor aspecte care impun protecţia vieții intime a persoanei (de ex. minoritate), se constată că aceasta face parte din categoria celor exceptate de la transmitere şi publicare, în contextul derulării proiectului ROLII de publicare a jurisprudenţei.

Situaţia semnalată privește acele cauze având ca obiect infracțiuni la viaţa sexuală, pentru care soluţia pe scurt anonimizată (minuta) nu a fost publicată de instanţă pe Portalul instanței o dată cu numărul dosarului şi numele inculpatului.

Cu raportare la prevederile art. 5 din Hotărârea nr. 600/13.05.2021 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, introducerea soluţiilor pe scurt în aplicația ECRIS se va realiza numai după anonimizarea numelui persoanei vătămate, soluțiile fiind validate şi salvate de grefierul de şedinţă doar după verificarea faptului că numele persoanei vătămate a fost înlocuit cu text de protejare.

Pe de altă parte, aşa cum se învederează la rubrica Date cu caracter personal de pe Portalul Instanţelor de Judecată, http://portal.just.ro/, portal administrat de Ministerul Justiției, instanțele de judecată dețin proprietatea asupra bazelor de date și a conținutului acestora, astfel că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 referitor la protecția persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, persoanele care nu doresc ca dosarele să fie publice pe portalul instanţelor de judecată pot să se adrese instanței care instrumentează cauza, pentru activarea opțiunii de confidențialitate la introducerea datelor în aplicația ECRIS, pentru ca acestea sa fie eliminate de pe portalul instanţelor, în considerarea art. 21 sau art. 17 din GDPR coroborat cu jurisprudenţa CJUE în cauza C-740/22.

Astfel, orice parte din dosar are posibilitatea de a depune o cerere prin care să solicite aplicarea atributului „confidențial" dosarului, în scopul de a asigura protecţia datelor și confidențialitatea informațiilor din dosar, cerere care se analizează în cocret în funcţie de motivele indicate. Prin această procedură, părțile dispun de un mecanism formal pentru a preveni publicarea detaliilor din dosar, inclusiv în format anonimizat, protejându-şi astfel dreptul la viaţă privată. Acest instrument reprezintă o soluție eficientă în situațiile în care expunerea ar putea afecta negativ părțile implicate, fiind nevoie doar de evaluarea instanței pentru a decide aplicarea măsurii şi pentru a păstra justul echilibrul între transparență și protecţia vieţii private.

Totodată, potrivit Ghidului de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass media, adoptat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 197/2019, sunt exceptate de la comunicarea către mass media copii ale actelor şi soluţiilor din dosare având ca obiect infracţiuni la viaţa sexuală, potrivit art. 30 alin. (6) şi art. 53 din Ghid”.

Notă: Informațiile din această rubrică trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele făcând parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luați-le ca atare!