4 martie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ADUNATI-L PE STELICA DE PE JOS – Ministrul Justitiei Stelian Ion a fost bagat in perfuzii in sedinta in care Plenul CSM a avizat negativ desfiintarea SIIJ. Gabriela Baltag: „Ce am gresit noi sa v-avem pe dvs ministru? Am nimerit din rau in mai rau”. Evelina Oprina: „'Asa-zisele abuzuri' au fost confirmate in instanta prin achitari definitive pe 'fapta nu exista'”. Lia Savonea: „N-ati inteles nimic, fiindca bateati la tobe”. Victor Alistar: „Daca un student mi-ar fi spus asta, l-as fi picat”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

14 februarie 2021 15:01
Vizualizari: 6544

Ministrul Justitiei Stelian Ion (foto 1) a incasat o umilinta epocala joi, 11 februarie 2021. Iar romanii au putut sa vada intregul spectacol in direct, pe parcursul a aproape sase ore, cat a durat sedinta Plenului CSM soldata cu aviz negativ pentru proiectul de lege prin care „DJ Stelica” incearca sa forteze desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.



Atat judecatoarele CSM Gabriela Baltag (foto 5), Evelina Oprina (foto 6), Lia Savonea (foto 4) si Simona Marcu (foto 3), cat si presedinta ICCJ Corina Corbu (foto 2) si, de asemenea, reprezentantul societatii civile Victor Alistar (foto 7) l-au tocat marunt pe Stelian Ion, demontandu-i punct cu punct argumentele din expunerea de motive ale proiectului de lege.

Dincolo de partea tehnica a contraargumentelor oferite de catre cei sase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (pe care le veti citi pe larg mai jos), tinem sa remarcam felul in care ministrul USR-ist al justitiei a fost pur si simplu jucat in picioare, CSM-istii demonstrandu-i atat reaua-vointa, cat si nestiinta de carte.


Dezosat si perpelit la foc marunt


In primul rand, sefa Inaltei Curti Corina Corbu i-a explicat lui Stelian Ion faptul ca eliminarea SIIJ nu va face altceva decat sa distruga garantiile de independenta pentru judecatori si procurori, ceea ce va scadea drastic calitatea actului de justitie. Tot ea l-a invitat pe „DJ Stelica” sa-si prezinte argumentele de desfiintare a sectiei speciale unor judecatori si procurori care au cazut victime ale DNA, apoi au fost achitati definitiv.

Aceeasi idee a fost evidentiata de catre judecatoarea Simona Marcu, aceasta dezavuand in plus un scandalos punct de vedere exprimat in aceeasi sedinta de Plen de catre celebrul procuror #rezistent Claudiu Sandu, fost sef al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, cunoscut drept „Monstrul procuraturii” dupa ce a marturisit nonsalant ca a tinut un om 5 luni in arest preventiv, pentru ca la final sa claseze dosarul.

Prima care l-a rupt pe genunchi propriu-zis pe „DJ Stelica”, evitand ocolisurile, a fost judecatoarea Lia Savonea. Aceasta i-a atras atentia politicianului asupra habarnismului de care da dovada, precum si asupra comportamentului de mahala pe care l-a afisat in 2017 si 2018 in comisia parlamentara unde se dezbateau legile justitiei.

Mai mult: Savonea i-a pus in fata lui Stelian Ion un exemplu concret de abuz marca DNA (mai precis, DNA Ploiesti): fostul sef al PCA Ploiesti, procurorul Liviu Tudose, defilat in catuse si aruncat in arest timp de patru luni intr-un dosar fabricat de catre Mircea Negulescu „Portocala”, pentru ca la final Tudose sa fie achitat definitiv pe „fapta nu exista”.

La randul ei, judecatoarea Gabriela Baltag l-a acuzat verde-n fata pe Stelian Ion ca urmareste sa subordoneze justitia prin desfiintarea SIIJ si chiar i-a sugerat ca acum, in calitate de ministru al Justitiei, este un blestem pentru intregul sistem judiciar. Mai mult: Baltag i-a reprosat lui Ion ca nu a suflat un cuvant despre colaborarea dintre Directia Nationala Anticoruptie si Serviciul Roman de Informatii.

Totodata, judecatoarea Evelina Oprina i-a enumerat lui Stelian Ion abuzurile descoperite de catre insasi Inspectia Judiciara atat la DNA Central, cat si la toate structurile teritoriale ale parchetului, consemnate in istoricul raport pe care noi, Lumea Justitiei, l-am prezentat in serialul „Magistratura sub cizma DNA”. De asemenea, Oprina i-a reprosat adjunctului SIIJ Nicolae Marin ca nu misca un deget ca sa-i ia apararea sectiei speciale in fata tavalugului pus in miscare de catre regimul PNL-uSR:

Nu in ultimul rand, reprezentantul societatii civile Victor Alistar a pus accent pe partea tehnica a problemei, desfiintand pas cu pas argumentele lui Stelian Ion pentru nimicirea SIIJ. In acelasi context, Alistar l-a avertizat pe „DJ Stelica” de faptul ca aceste argumente sunt de-a dreptul urechiste si ca nu ar fi ezitat sa-l pice daca i-ar fi fost student si ar fi venit la examen cu astfel de explicatii.


Va lasam sa cititi singuri felul in care cei sase membri CSM au sters pe jos cu ministrul Justitiei:


Corina Corbu: As fi vrut astazi sa-mi exprim un punct de vedere mult mai profund pe fondul proiectului de lege supus avizarii. Insa, ascultand cu mare atentie toate discutiile pe care le-am purtat astazi, mi-am format convingerea ca pe subiectul SIIJ nu ne vom concilia niciodata. Nici noi, membrii CSM, si nici magistratii. Vom ramane pe doua pozitii antagonice – n-am niciun dubiu.

Unii dintre noi sustin ca inainte de infiintarea SIIJ totul a fost perfect, n-avem nimic de imbunatatit, n-avem nimic de remediat. Si, din pacate, domnule ministru, v-am ascultat cu mare atentie astazi. A facut referire domnul procuror [Cristian] Ban la cei 10 magistrati achitati. Si vreau sa va intreb: ce le veti spune dumneavoastra astazi, in calitate de ministru al Justitiei? Ca au trait simple experiente personale? Ca fac parte din... ce ati spus dumneavoastra? Din 'asa-zisele abuzuri'? Sunt foarte curioasa ce le veti raspunde.

Pe de alta parte, sunt altii dintre noi care considera ca, odata cu infiintarea SIIJ, totul a devenit perfect. Iar rezultatul este ca problemele reale, care parca sunt trase la indigo (cu sustinerea atat a celor care opteaza pentru mentinerea SIIJ, cat si a celor care opteaza pentru desfiintarea SIIJ)... Singura deosebire este ca unii se refera la SIIJ, iar altii la DNA. Mi-ar fi placut, domnule ministru, sa avem cu totii puterea astazi de a fi onesti si de a spune: 'Am avut probleme si inainte, avem probleme si astazi'. Nu: din pacate, unii sustinem o linie, altii sustinem cealalta linie. Deci nu vom ajunge niciodata la ceea ce spuneati dumneavoastra: discutii constructive samd.

As vrea sa va reamintesc tuturor ca noi, judecatorii sau procurorii, nu suntem si nu ar trebui sa consideram ca personajele-cheie atunci cand vorbim despre sistemul judiciar. Ar trebui tot timpul ca in centrul sistemului judiciar si in centrul preocuparilor noastre sa fie beneficiarul actului de justitie. Dar nu doar declarativ, domnule ministru, ci trebuie sa fie chestiuni efective si lucruri care sa se vada in fiecare zi in salile de sedinta.

Situatia din salile de sedinta e o alta chestiune, pe care sper sa o discutam. Si s-o discutam si pe ea la fel de deschis.

Pe de alta parte, orice modificare a organizarii judiciare (fie ca este vorba de instante sau de parchete) ar trebui sa aiba, pana la urma, o singura calitate – si anume: de a fi folositoare tot cetateanului. Pentru ca el este beneficiarul actului de justitie, el plateste taxe si impozite sa aiba acces la un act de justitie de calitate.

Si ce ar trebui sa avem in vedere: ca sa-i fie respectat dreptul la un proces echitabil – asta o clamam cu totii, dar nu facem nimic. Si, pe aceasta linie, as vrea sa subliniez pana la urma dreptul de acces al oricarui cetatean la un judecator independent si care sa-i solutioneze cauza – indiferent de ce natura ar fi – intr-un mod corect.

Pe de alta parte, cel putin in ceea ce ma priveste, consider ca important nu este daca infractiunile savarsite de persoanele care au calitatea de judecator sau procuror sunt de competenta unei sectii sau a unei directii a Parchetului General. Nu asta este important pentru mine. Pentru mine e important ca acest sistem de angajare a raspunderii penale a unui magistrat (fie el judecator sau procuror) sa fie astfel construit, incat sa permita, pe de o parte, sanctionarea celor vinovati. Nimeni nu spune sa nu fie sanctionati. Dar, in acelasi timp, sa evite represiunea penala a persoanelor nevinovate.

Pana aici, suntem pe aceeasi linie. Eu, cel putin, cred ca pe aceasta linie rolul judecatorului este esential. Mi-as fi dorit sa spun ca si rolul procurorului este esential. Da, este esential si rolul procurorului, pentru ca raul care se face de la momentul inceperii urmaririi penale si pana la momentul obtinerii unei hotarari definitive s-ar putea sa nu mai fie reparat. Deci mi-as dori sa traiesc intr-o tara in care garantie a drepturilor fundamentale sa fie si procurorul, si judecatorul. Din pacate, nu traiesc intr-o astfel de tara.

Independenta judecatorului, domnule ministru, nu presupune in niciun caz impunitate. Toti dorim judecatori independenti. Oare nu avem nevoie de garantii pentru aceasta independenta? Ce facem pentru asta?

Abuzul intr-un stat de drept nu poate fi tolerat. (Si as vrea sa fiti de acord cu mine, in calitate de ministru al Justitiei.) Si nici nu poate fi redus la 'simple experiente personale'. Un simplu abuz care se intampla intr-o unitate de parchet sau intr-o instanta de judecata demonstreaza incapacitatea statului de a-si organiza sistemul judiciar de asa natura, incat sa raspunda exigentelor unui stat democratic. Unul singur; nu avem nevoie de sute de abuzuri ca sa spunem: 'Avem o problema'. Un singur destin distrus ar trebui sa antreneze raspunderea statului.

Prin urmare, nu voi da dovada de responsabilitate astazi (cum spunea unul dintre colegii nostri) si nu voi aviza pozitiv proiectul de lege. Cel putin din trei motive. El nu vine sa raspunda, in opinia mea, niciunei probleme de fond legate de aceste chestiuni – fie ca este vorba de functionarea SIIJ, fie ca este vorba de perioada in care competenta era partajata intre DNA si parchetele obisnuite. Nu instituie nicio garantie pentru asigurarea independentei si mai ales a aparentei de independenta a judecatorului, care trebuie sa stim ca este esentiala pentru ca partile sa aiba convingerea (nu impresia) ca justitia se realizeaza exclusiv in sala de judecata si ca procesul va avea exclusiv finalitatea impusa de probele administrate.

Solutia legislativa propusa astazi (si o spun cu regret) nu face decat sa inlocuiasca un format institutional cu altul, fara a stimula insa un progres real, pe care ni-l dorim cu totii – atat sub aspectul eficientei, cat si al imaginii sistemului judiciar. Or, eu cred ca nu putem ramane in acest cerc vicios, in care periodic modificam formatele institutionale, fara sa punem nimic altceva, si nu facem destul pentru adevaratele probleme care ne-au adus pe toti in aceasta situatie.

Iertati-mi exprimarea, dar sentimentul meu este ca ceea ce ne propuneti astazi nu este decat schimbarea unei placute de pe o usa. O luam de pe o usa si o mutam pe alta. Lucru pe care insa nu cred ca ar trebui sa-l facem cu atat de multa usurinta si nu cred ca ar trebui sa uitam atat de repede anumite lucruri, care s-au produs si care au facut parte din trecutul nu tocmai indepartat. (...)


Simona Marcu: Incep prin a multumi tuturor colegilor de la asociatiile profesionale care s-au implicat in aceasta procedura, care si-au rapit din timpul lor si au inteles sa exprime un punct de vedere documentat. Fie ca sunt de acord cu cele spuse, fie ca nu sunt de acord, mi se pare decent sa le multumesc tuturor acestor colegi.

As dori insa sa punctez o situatie care, dupa parerea mea, intrece orice inchipuire. Si anume: discursul unui coleg procuror (n.r. Claudiu Sandu, fost sef al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov). Nu stiu cine este si sper sa fie de la un parchet de pe langa o judecatorie, adica sa fie mai la inceputurile carierei, sa aiba justificarea debutului in profesie pentru lucrurile pe care le-a spus, care mie imi amintesc de un discurs din anii '50. Adica protocoalele erau bune, SIIJ este o monstruozitate, sa desfiintam SIIJ ca sa se redea independenta magistratilor responsabili... Sincer va marturisesc ca ma depaseste aceasta abordare si sper din toata inima ca acest profil de procuror sa nu ajunga niciodata, dar niciodata sa ancheteze vreun judecator.

Si acum sa trec la subiectul pe care il desfiintam. Ma pregatisem sa am o abordare tehnica: pe expunerea de motive, pe proiectul propriu-zis, insa discutiile care s-au purtat pana acum ma determina sa-mi centrez discursul pe o alta abordare – si anume: pe abordarea potrivit careia (asa cum a spus doamna presedinta a Inaltei Curti) in centrul ideii de justitie este cetateanul. Pentru a avea o justitie corecta, avem nevoie de un judecator independent. Or, pentru a avea un judecator independent, avem nevoie de garantii de independenta. Pentru ca un judecator nu poate fi independent daca trebuie sa dea socoteala procurorilor DNA cu privire la solutiile pe care le-a pronuntat (ramase intre timp definitive), sa trimita dosare aflate in procedura de judecata administrativ la DNA, sa fie citat ca martor inainte de momente strategice...

Deci toate aceste aspecte altereaza categoric independenta unui judecator si avem nevoie de garantii. Aceste garantii nu sunt in niciun caz superimunitati (cum le numeste domnul ministru al Justitiei), iar aceasta suprapunere a notiunii de 'garantie' cu aceea de 'imunitate' mie imi este cunoscuta. Daca va amintiti, in plangerea prealabila a DNA la hotararea noastra 225 din 2019 (n.r. privind aprobarea raportului Inspectiei Judiciare pe care Luju l-a prezentat in serialul „Magistratura sub cizma DNA”), acolo DNA sustinea ca, de fapt, noi vrem imunitati pentru judecatori, neintelegand de fapt exact miezul, substanta demersului nostru – si anume: ca pentru a avea un judecator independent, acesta trebuie sa fie ferit de orice fel de ingerinta. In primul rand, de o ingerinta politica mijlocita. Pentru ca daca se intorc cauzele la DNA, sa nu uitam: procurorul-sef al DNA este in continuare numit politic, pe cand intreaga structura a SIIJ, in frunte cu conducerea, este numita de Plenul CSM – organ, potrivit Constitutiei, apolitic. Si, prin urmare, trebuie sa ne concentram toate eforturile pentru a atinge acest deziderat al judecatorului independent.

Cred ca este momentul sa aduc in dezbatere publica ideea unei legi a puterii judecatoresti. Cred ca trebuie sa ducem principiul separarii carierelor pe o noua treapta – si anume: aceea a separarii totale. Chiar daca colegii nostri procurori considera ca n-au nevoie de niciun fel de garantie... Desi, din cate cunoastem – si astept sa confirme colegii nostri procurori – 68% dintre procurorii intrebati de Sectia de procurori daca doresc sau nu garantii au raspuns afirmativ. Dar daca Sectia pentru procurori si procurorii din parchetele din tara noastra sunt de acord cu proiectul de lege si doresc, fara niciun fel de garantie, sa fie anchetati in continuare de DNA, noi, judecatorii, trebuie sa ne tinem pe pozitii si sa ne luptam pentru independenta noastra, pentru ca de fapt ne luptam pentru cetateanul din Romania, care vrea ca judecatorul lui sa nu raspunda niciunui fel de comandamente, sa pronunte hotararea asa cum zice Constitutia (doar in baza legii), iar pentru asta cred ca cel mai bun instrument pe care ni-l poate da puterea legiuitoare este o separare completa – si anume: legea puterii judecatoresti.


Lia Savonea: E destul de greu sa vorbesti dupa doamna judecator Simona Marcu si dupa doamna presedinte al Inaltei Curti (doamna Corbu), pentru ca au atins in profunzime cam toate aspectele la care as fi vrut si eu sa ma refer. Incerc sa nu ma repet, incerc sa le iau intr-o ordine in care...

Am notat, dupa cum am vorbit in primul rand domnul ministru, care a spus ca n-a stiut motivele pentru care s-a infiintat SIIJ, ca nu le-a inteles, desi a fost membru in Comisia juridica si in comisia speciala (n.r. Comisia Iordache). Eu il cred pe domnul ministru ca nu a inteles nimic de acolo, pentru ca batea la tobe. Si, din pacate, stilul acesta militant l-a adus si dupa ce a fost ministru, uitand sa lase tobele in afara sediului Ministerului Justitiei.

Dintre motivele pentru care critica si spune ca SIIJ este o greseala este faptul ca nu ar face suficiente rechizitorii impotriva judecatorilor si a procurorilor. Ei bine, pe mine aceasta idee cu productia de rechizitorii ma sperie, sincer. Pe de o parte, nu pot sa nu remarc ca este si o contradictie majora intre ceea ce spune ministrul Justitiei. Pe de o parte, spune ca sectia nu se justifica pentru ca nu e asa o cazuistica de coruptie in magistratura. Pe de alta parte insa, vine si spune ca sunt doar doua rechizitorii intr-un an si chestiunea asta nu este satisfacatoare.

Mai spune domnul ministru ca nu a inteles niciodata de ce s-au retras caile de atac de catre seful SIIJ, la epoca la care a retras doua sau trei rechizitorii. Pai, nu stiu: a citit motivele pe care le-a scris procurorul-sef al SIIJ acolo? Pentru ca eu cred ca acolo se arata niste motive, domnul ministru. Ma gandesc si eu: fiind vorba de solutii de achitare in prima instanta, in care sa fi fost implicati magistrati si sa avem exercitata o cale de atac doar de forma, in conditiile in care procurorul care a facut acel dosar este cercetat si dovedit pentru represiune nedreapta, este dovedit ca a ticluit probe impotriva colegului lui, procuror de la Ploiesti (n.r. Savonea face aluzie la fostul procuror Mircea Negulescu in dosarul cu care a incercat sa-l execute pe fostul sef al PCA Ploiesti Liviu Tudose), dumneavoastra, ca ministru, ca jurist, gasiti ca este in regula sa lase asa o cale de atac? Ma gandesc – e o chestiune de natura logica. Sa continue nejustificat o cale de atac, daca elementele erau clare si deja erau evidente si pentru un telespectator ca acea ancheta nu fusese in regula, ca acea ancheta fusese o rusine pentru o justitie in secolul XXI, in care noi traim? Imi pun si eu doar niste probleme de natura retorica.

Apoi, tot domnul ministru spune ca sunt probleme cu nespecializarea sau specializarea procurorilor care ar trebui sa faca anchetele la SIIJ. Ei bine, domnule ministru, ma intreb si va intreb: ce specializare au procurorii selectati la DNA care provin de la parchete de pe langa judecatorii sau parchete de pe langa tribunale si care sunt dusi la DNA sa cerceteze fapte de coruptie, in baza Legii 78/2000, fara ca pana in acel moment, altfel decat de natura teoretica, sa se fi intalnit cu vreo infractiune care se instrumenteaza la DNA? Va intreb si as vrea totusi sa-mi raspundeti. Pentru ca sloganuri si un sir nesfarsit de inexactitati auzim in ultima vreme continuu, fara intrerupere. In mod special de la dumneavoastra.

La fel ca si colegele mele, domnule ministru, eu spun ca ati venit in fata Consiliului Superior al Magistraturii cu un proiect de lege inacceptabil. Este inacceptabil, pentru ca justitia are nevoie de solutii care sa intareasca independenta judecatorilor, si nu sa o slabeasca, asa cum urmareste acest proiect. Daca ministrul Justitiei din Romania se face ca nu stie cum a fost cu anchetarea judecatorilor, in mod special... Desi si procurorii au facut obiectul unor astfel de anchete, pe care pe alocuri pot sa le numesc abuzive... Deci daca ministrul Justitiei din Romania se face ca n-a auzit, n-a vazut, n-a citit despre astfel de anchete, atunci voi propune Sectiei pentru judecatori sa-i facem un inventar al acestor nereguli cu care, poate, ministrul Justitiei ar fi trebuit sa inceapa. Si nu in modul acesta pompieristic, domnule ministru. Ati venit la minister si in prima zi de mandat ati aruncat cu un proiect de lege de desfiintare a SIIJ. Gestionarea problemelor din justitie se face cu mare cumpanire. Eu cred ca ar fi fost de datoria ministrului Justitiei sa vada care sunt problemele din justitie, sa le inteleaga, sa vada daca judecatorii au resurse suficiente, au sedii, daca justitiabilii sunt sau nu multumiti de actul de justitie. Si daca nu sunt multumiti, de ce nu sunt multumiti? Oare din cauza SIIJ sunt nemultumiti? Sau pentru ca procesele dureaza prea mult, pentru ca judecatorii sunt supraincarcati?

Si in toata aceasta ecuatie, Ministerul Justitiei are intreaga responsabilitate, pentru ca este ordonator de credite. Nu mai delegati responsabilitatea spre CSM, pentru ca nu avem nicio competenta, domnule ministru! Eu cred ca cu aceste chestiuni ar fi trebuit sa incepeti dialogul, nu sa sfidati Consiliul! Cred ca este timpul sa iesiti cumva din conditia de fan si sa va recuperati, daca puteti, obiectivitatea. (...)


Gabriela Baltag: Domnule ministru, v-ati asumat acest proiect, sunteti staruitor in el. Perseverent, as spune. Aceasta perseverenta as fi vrut s-o vad ca un element de bun-augur pentru sistemul judiciar. Din pacate, perseverenta dumneavoastra este o perseverenta politica si trebuie sa spunem ca mai mult ca niciodata, prin aceste demersuri repetate (cu care ati anuntat ca nu va veti opri aici, ci veti face si alte propuneri), dumneavoastra, alaturi de clasa politica care v-a acordat toata increderea, parerea mea (si nu numai a mea, ci a multora dintre noi) este ca nu doriti decat sa subordonati justitia.

Asta este realitatea si trebuie sa spunem deschis ca niciodata lumea politica nu si-a afirmat mai mult decat acum dorinta de a pune talpa, de a pune bocancul subordonarii pe justitie. Eu as fi crezut ca staruinta dumneavoastra va starni o reactie inversunata a corpului de magistrati. Probabil ca sunt reactii multe, mocnite, in instante si parchete, pentru ca nimeni nu are puterea ca in fiecare zi sa vina si sa spuna ca tot ce faceti dumneavoastra este gresit.

Ati trimis, la sfarsit de an (cumva fericit ca nu terminati anul fara un lucru extraordinar de bun), acest proiect de act normativ – un alt proiect de lichidare a SIIJ. E un proiect promovat de dumneavoastra, responsabilitatea principala este a dumneavoastra. Ati facut o nota de fundamentare nesincera, domnule ministru. Un judecator v-ar spune ca ati luat numai ce v-a convenit dumneavoastra. De exemplu, ati vorbit de o decizie a Curtii Constitutionale pe niste chestiuni pe care le-am lamurit – cele referitoare la controlul ierarhic –, dar nu ati vorbit ce mai spune acea decizie a CCR, care spune multe lucruri bune. Pe acelea nu le-ati amintit. Dar ati trecut alte aspecte ca si deficiente si au fost invocate prin nota de fundamentare – fara sa spuneti ca ele au fost cumva atinse. N-ati vorbit si de alte decizii ale CCR. Pentru ca asa este corect: sa prezentati toate aspectele.

Vorbiti despre SIIJ si prezentati aceasta sectie ca fiind suma tuturor rautatilor din justitie. Dar despre DNA n-ati scos niciun sunet – n-am vazut absolut nimic prezentat in nota dumneavoastra de fundamentare. Cum sa inteleg acest aspect? Ca sunteti abia la inceput de cariera in minister? Dar eu cred ca dumneavoastra aveti o cariera juridica importanta in spate. Sunteti in primul rand avocat si acest lucru va duce spre cetatean, in primul rand. Si daca va duceti spre cetatean, va duceti nu numai din perspectiva de om politic. Am vazut ca angajamentele conteaza numai in perioada electorala. Eu cred ca important este ce aveti dumneavoastra in avans: faptul ca sunteti avocat, ca aveti o responsabilitate in fata societatii din aceasta perspectiva, in primul rand. Eu cred ca de aceea ati si fost ales in fruntea Ministerului de Justitie.

Nu ati vorbit deloc despre miile de dosare care au infundat dulapurile DNA in anii din urma, cu sprijinul direct si generos al serviciilor de informatii, care au dus pana la refuz campul tactic peste tot. Nu ati spus nici de atrocitatile DNA asupra destinelor magistratilor, ale cetatenilor... Nu ati spus nimic. N-am regasit in nota dumneavoastra de fundamentare niciun cuvant in acest sens. Spuneti doar atat: ca s-ar putea ca o categorie de cetateni, care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala – respectiv procurorii din cadrul SIIJ. Domnule ministru, sunteti avocat. Cu ani in urma, am auzit alti politicieni care spuneau ca judecatorii se judeca intre ei. Pai, dumneavoastra sunteti primul care trebuie sa spuna ca, fireste, nu exista instante sau parchete exceptionale pentru noi. Deci si noi trebuie sa fim anchetati de colegii nostri, ca nu exista in lege nicio prevedere care ii excepteaza pe colegii procurori de la SIIJ de vreo raspundere sau de vreo ancheta. Cum sa scrieti asa ceva in nota de fundamentare?! Este rusinos si eu va astept ca dupa ce veti primi un vot de la CSM, sa iesiti public si sa va recunoasteti greselile – care nu sunt putine; sunt foarte multe.

Dumneavoastra ati mai auzit multe din aceste argumente si in alte intalniri ale noastre pe diferite probleme: si pe problema plangerii DNA impotriva Hotararii 225. N-am vazut niciun cuvant despre aceasta hotarare in nota dumneavoastra de fundamentare. Ne spuneti cumva ca o hotarare este gresita. Eu as fi fost curioasa sa vad ca ati fi putut sa scrieti asa ceva.

Ma intreb nu numai retoric. Va intreb: oare ce am gresit noi sa va avem pe dumneavoastra, domnule ministru, in fruntea ministerului? Din rau in mai rau – asa am nimerit. Mi-ati dovedit ca aveti multe chestiuni de invatat. Suntem disponibili sa va explicam ce nu pricepeti, dar nu se poate sa veniti si sa hartuiti un sistem si o societate cu astfel de proiecte permanent. Nu este posibil, domnule ministru. V-am spus la inceputul discutiilor noastre ca avem deja propunerea care vizeaza SIIJ in cele trei legi ale justitiei, pe care dumneavoastra le prezentati ca fiind o revolutionare, ca ele vor repara... Nu stiu ce vor repara sau vor indrepta. In acelasi timp, in spatiul public ati facut afirmatii de genul ca legile justitiei au fost modificate pentru a scapa penalii. Domnule ministru, legile justitiei sunt legi dedicate magistratilor. Sper ca nu-i asimilati notiunii de 'penal'. Mie in niciun caz nu imi place aceasta notiune, dar sper ca nu la asta v-ati referit. A fost o greseala pe care o s-o corectati atunci cand veti primi avizul de la CSM.

Am obiceiul sa citesc si ce faceti dumneavoastra. Am gasit un comunicat de presa din luna ianuarie, in care vorbiti dumneavoastra ca pana la sfarsitul lui februarie Guvernul isi va asuma desfiintarea SIIJ. Sa inteleg ca prin ordonanta de urgenta? Si sa inteleg ca dumneavoastra nesocotiti vointa poporului exprimata in referendumul din 2019 (n.r. privind interzicerea legiferarii prin ordonante de urgenta in domeniul justitiei)? Sa inteleg ca se intampla acest lucru?

Justitia nu a fost si nu va fi niciodata obiect sau subiect de tranzactie politica. Asta trebuie sa intelegeti si dumneavoastra, si cei care v-au trimis si va garanteaza in aceasta functie. Asa incat este bine sa intelegeti mesajul simplu si probabil foarte dur: ca trebuie sa luati mana de pe noi si sa luati mana de pe SIIJ. SIIJ-ul este singura garantie pentru magistrati. Singura! Nu exista alta garantie. Asa ca, daca vreti binele acestui popor, va rugam sa ne lasati in pace. Asta este cel mai important. Sau sa veniti alaturi de noi si sa facem atat cat mai putem construi in anii acestia care ne-au mai ramas pana la final de mandat. (...)


Evelina Oprina: Absolut toate motivele prezentate in expunerea de motive a proiectului de lege pe care-l avem acum in fata pe langa faptul ca sunt neconvingatoare, pe langa faptul ca nu angreneaza in niciun fel premisele care au stat la baza infiintarii SIIJ, pe langa faptul ca nu aduc in discutie argumentele retinute de Plenul CSM in Hotararea 225/2019, prin care s-a adoptat raportul Inspectiei Judiciare, sunt si motive care cel mult ar putea sa stea la baza unor ajustari legislative, in ipoteza in care s-ar considera ca ele sunt necesare.

Principalul motiv este nefunctionalitatea SIIJ. Nefunctionalitatea SIIJ este amestecata – intr-un melanj nefericit, dar deliberat, insidios – cu oportunitatea. Nu mai vorbesc de oportunitate, fiindca s-a spus foarte mult aici si nu vreau sa reiau. Este nedrept (ca sa nu folosim un termen mai dur) sa invocam propria noastra culpa, a unora dintre noi, care invocam aspecte legate de nefunctionalitate in sustinerea blocajului in care se afirma ca se afla SIIJ.

De asemenea, nu am vazut nici din partea actualului procuror-sef adjunct al SIIJ (n.r. Nicolae Marin) vreun demers care sa sustina functionarea SIIJ, desi cred ca ii statea in atributii.

Al doilea motiv vizeaza o reglementare atipica (se spune in expunerea de motive) cu privire la numirea adjunctilor si ofiterilor de politie. Mie mi se pare cel putin ridicol acest motiv. In niciun caz nu tine de esenta functionarii SIIJ. Daca sunt probleme din acest punct de vedere, evident ca ele pot fi discutate si ajustate. Si nu cred ca s-ar opune cineva unei astfel de modificari care ar fi in folosul functionarii Sectiei.

Al treilea motiv vizeaza incalcarea principiului separarii carierelor. Aici lucrurile ar trebui sa fie spuse foarte clar si raspicat. Unu: principiul separarii carierelor nu este principiu constitutional. O spune Curtea Constitutionala in paragraful 84 din Decizia 566 din 2020. Nefiind principiu constitutional, juridic nu putem sa invocam faptul ca se incalca vreun drept de natura constitutionala. Si, prin urmare, chiar CCR a spus ca el poate suferi derogari in anumite cazuri justificate. Deci chiar daca am lua in considerare ca se incalca principiul separarii carierelor, o astfel de reglementare este pe deplin justificata, pentru ca problema este cumva ca, in comisiile acelea de desemnare a procurorilor din cadrul SIIJ predomina numarul de judecatori. Adica este cumva prea multa independenta in desemnarea acestor functii? Ma intreb retoric.

Un alt motiv este cel vizand imunitatea penala pentru procurorii care functioneaza in cadrul SIIJ. Iarasi mi se pare ca ne cramponam de un motiv doar ca sa adunam opinii acolo in sensul desfiintarii. In realitate, chiar daca ar fi o problema, evident ca pot fi gasite parghii. Nu vreau sa fac trimitere la prevederile din materie civila, unde legiuitorul procesual a gasit mecanisme pentru a evita anumite conflicte de interese in solutionarea cauzelor vizandu-i pe magistrati sau initiate de ei. Deci si acesta este un subiect care se poate rezolva printr-o anumita modificare legislativa.

In fine, ultimul motiv este cel vizand definirea notiunii de 'procuror ierarhic superior'. Este o chestiune pe care a transat-o Curtea Constitutionala, prin decizia pe care am amintit-o deja, si legiuitorul nu are altceva de facut decat sa puna in acord legislatia cu decizia CCR.

Deci acestea sunt premisele de la care se pleaca in desfiintarea SIIJ. Daca e sa ne pronuntam strict pe ele, ca niste juristi, asa cum suntem, acestea sunt motivele. Daca vi se pare ca ele sunt sustenabile, atunci nu avem decat sa votam in consecinta. Eu una insa cred ca sunt complet nesustenabile si voi vota negativ – categoric.

Am spus ca nu s-a incercat absolut deloc, in dezbaterile si din acesti ani, si cele din urma cu foarte mult timp... Se evita si nimeni nu incearca sa inlature premisa pe care s-a asezat SIIJ in momentul in care ea a aparut. Poate ca este trist sau este de nedorit ca am ajuns in tara noastra sa avem o astfel de structura de parchet. Dar ce sa vedem: traim intr-o tara in care lucrurile sunt cu totul altfel si s-au derulat intr-o modalitate pe care nu am mai regasit-o in toate celelalte state-membre ale Uniunii Europene.

La ce se doreste a ne intoarce? Acest proiect de lege nu prevede niciun fel de asigurari ca nu se va mai putea intampla in viitor ceea ce s-a intamplat pana nu demult. Si am sa fac o scurta trecere in revista, pentru ca pe larg am vorbit mult cand s-a discutat despre adoptarea raportului Inspectiei Judiciare si plangerea Directiei Nationale Anticoruptie (n.r. respingerea plangerii DNA). Daca cineva ca domnul ministru ne poate da asigurari tehnice, pe lege, ca ele nu se mai pot intampla, cred ca putem sa fim deschisi. Dar pana acum nu au fost aduse.

Respectiv (citez din practicile procurorilor DNA): incalcarea unor norme de procedura, in sensul ca lipseau ordonantele de incepere a urmaririlor penale in rem. Lipseau cu desavarsire motivele care sa stea la baza prelungirii mandatului de supraveghere tehnica. Dosarele au fost tinute ani intregi in nelucrare. (Poate ca si aceasta este o cauza pentru care SIIJ actualmente se confrunta cu un stoc de 6.000 de dosare.) Judecatori supravegheati simultan pe mai multe mandate. Judecatori supravegheati cu mult peste durata de timp prevazuta de lege. Dosare inregistrate la structura centrala a DNA pentru o zi, doar pentru a se obtine mandate de inregistrare pe magistrati si trimiterea in aceeasi zi la aceeasi structura de parchet, pentru continuarea anchetei. Necomunicarea solutiilor de clasare catre magistratii vizati. Preluarea unor cauze penale de catre DNA – Structura centrala in raport de modul de solutionare de catre judecatori a unor cereri de prelungire a masurilor de supraveghere tehnica vizand alti magistrati. Emitere de ordonante de delegare in alb. Solicitare de la instante de dosare in timp ce acestea se aflau pe rolul instantelor de judecata. Efectuarea de acte specifice activitatii de urmarire penala de catre ofiterii serviciilor secrete samd. Acestea sunt practicile pe care noi le avem la indemana si la care se presupune ca trebuie sa ne intoarcem.

Si mai vorbea domnul ministru aproape cinic despre 'asa-zisele abuzuri'. Pai, sa ne amintim, domnule ministru, ca 'asa-zisele abuzuri' au fost confirmate in instanta in nenumarate randuri, prin solutii de achitare definitive, pe varianta 'fapta nu exista'. Oare cum stam cu 'asa-zisele abuzuri'?

Din punctul meu de vedere, avizul astazi va fi in mod categoric la acest moment unul negativ. Imi doresc ca SIIJ sa fie lasat sa functioneze la capacitate maxima, cu resursele maxime, pentru a vedea in ce masura el raspunde necesitatilor pentru care a fost infiintat. Si abia apoi sa discutam de eventuale modificari, ajustari sau chiar desfiintari. (...)


Victor Alistar: Este o ocazie ca acele perspective si inexactitati care s-au prezentat in spatiul public sa poata sa fie precizate la acest moment. Si plec de la ideea ca independenta justitiei, a judecatorului, nu este un beneficiu personal, ci este o garantie personala in beneficiul justitiabilului. O garantie ca se afla in fata unei instante impartiale, obiective, care nu este supusa niciunui fel de presiuni, de orice natura, atunci cand isi indeplineste atributiile de serviciu.

Cu privire la acest lucru: setup-ul actual al SIIJ e de natura sa creeze doua parghii de garantii. O garantie ca ar exista controlul judiciar pe care o are judecatorul (fie ca vorbim de judecatorul de drepturi si libertati, cel de camera preliminara sau chiar judecatorul investit cu solutionarea fondului). Pe langa controlul judiciar, apare si controlul administrativ. Pentru ca noi am observat situatii in care au fost magistrati suspendati din functie, lasati fara salarii o perioada lunga de timp, dupa care s-a dat clasare, nu s-a facut trimitere in judecata. Numai amenintarea, numai spectrul unei asemenea situatii este de natura a afecta pana la urma independenta instantelor. Si daca ne uitam la acest lucru, putem sa vedem de asemenea ca modul de numire si de revocare a procurorului-sef, a celui adjunct si a procurorilor de executie din SIIJ este realizat printr-un mecanism care asigura preponderenta judecatorilor (pentru ca in Constitutie vedem independenta judecatorului si stabilitatea procurorului) in ceea ce priveste modul in care o structura judiciara care i-ar putea presa functioneaza. Adica acele practici administrative. Hotararea noastra 225 a aratat nenumarate asemenea situatii. Este la indemana acestei parghii de control pe actualul setup pe care l-a creat SIIJ de a rezolva acest risc, al hartuirii de natura administrativa, pana se ajunge la filtrul 2 – si anume: controlul judecatorului asupra dosarului din cauzele penale. E bine sa se clarifice: proiectul pe care-l avem acum nu pune in niciun fel la loc vreun instrument de acest gen.

S-a mai spus de asemenea ca ar putea sa fie o problema legata de faptul ca la SIIJ unii beneficiaza de imunitate de jurisdictie. Eu va spun ca si cadru didactic: daca aveam un student in fata mea care ar fi spus o asemenea chestiune, l-as fi picat la examen. Imunitatea de jurisdictie se defineste altfel (slava Domnului – avem dictionare juridice pe aceasta chestiune). Nici gand de asa ceva. Exista posibilitatea de a se repartiza la un alt magistrat. Exista alte mecanisme pe care sistemul nostru de drept le are.

O alta chestiune a fost legata de faptul ca SIIJ merge cu procurori de judiciar in fata instantei. Este foarte bine asa, tocmai ca procurorul care pledeaza in fata judecatorului sa nu aiba competenta de a face urmarire penala impotriva membrilor completului. Pana la momentul in care cauza se solutioneaza, reprezinta un factor de presiune. Am avut asemenea exemple. Este in interesul justitiabilului sa stie ca judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu sta cu spectrul amenintarii deasupra capului. Pentru ca repet: independenta este o necesitate pentru ca justitia sa fie functionala.

Un alt lucru care s-a spus a fost acela ca s-ar incalca prin SIIJ principiul separarii carierelor. Trebuie sa facem o ierarhizara intre principiile care guverneaza organizarea judiciara intr-un stat democratic. Principiul independentei justitiei primieaza intotdeauna. Explicatia pentru care, de pilda, preponderent judecatorii sunt cei care ar putea sa sanctioneze conduita administrativa derapanta a organului judiciar care investigheaza magistratii este evidenta de la sine.

Exista, de asemenea, in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, principiul neregresiunii in materia organizarii judiciare. Or, proiectul pe care il avem astazi pe ordinea de zi nu raspunde sub nicio forma acestei obligatii de aliniere. Orice modificare in organizarea judiciara trebuie sa fie temeinic justificata, trebuie sa aiba studii si analize de impact serios realizate – lucru care nu s-a facut, raporta cel putin la Hotararea 225 a CSM. Justificarea ca poate altii au facut-o mai bine sau mai rau sau n-au facut-o sau au facut rau sau au facut bine... De aceea, putem si noi sa initiem un proiect de act normativ fara studiu de impact? Este absolut inacceptabil. De aceea, cred ca pe aceasta chestiune lucrurile sunt transate.

S-a mai discutat despre consultarea si opinia colegilor magistrati din sistem. Sigur: este important, pentru ca independenta si aparenta de independenta sunt chestiuni de perceptie. Daca te simti sau nu cu sabia lui Damocles deasupra capului. Ei bine, si aceste consultari faimoase au fost facute in mod succesiv, extragandu-se de fiecare data ce anume a convenit, in functie de cine a facut consultarile – ca sa nu pun totul pe umerii ministrului de Justitie, care este in mandat de putin timp. Aceste consultari insa au relevat urmatorul lucru: ca majoritatea judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la curtile de apel (adica acolo unde se da solutia finala) a fost pentru pastrarea mecanismului existent si pentru pastrarea garantiilor castigate dupa practicile consemnate de Hotararea 225/2019 a CSM.

De asemenea, s-a mai spus despre riscul de politizare. Ce risc de politizare sa fie, cand din comisia de numire a conducerii SIIJ fac parte in mod exclusiv membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care au atributia (conform articolului 133 din Constitutie) sa apere independenta justitiei si doar acei membri care sunt alesi de catre colegii lor. Adica judecatorii si procurorii din cadrul CSM. Nu membrii societatii civile, nu membrii de drept. In conditiile in care acelea sunt numirile, orice paliativ ca ascultam de parerea sectiei cutare sau a Plenului este irelevant in context, dat fiind ca, oricum, daca ei nu propun, n-au ce parere sa-si dea. Si oricum: si asa, ar fi consultativa – cel putin la momentul la care exista legea acum. Or, proiectul pe care il avem pe masa nu analizeaza holistic problema si elementele care presupun implicatii. Merge doar cu o mutare de placuta. Mutarea de placuta, in conditiile actuale, inseamna in general ca conducerea marilor parchete este facuta cu o preponderenta a factorului politic. Si atunci riscam sa spunem ca exista risc de politizare a justitiei prin setup-ul actual? Proiectul de act normativ nu raspunde la aceasta chestiune.

O alta idee este aceea ca nu au fost anchetate fapte de coruptie privind magistrati. La punctul 6 pe ordinea de zi, am avut un raport in care se arata ca au fost 38 de cauze solutionate anul acesta care au avut ca obiect de incriminare art. 13/2 din Legea 78/2000 privind descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Solutiile au fost cele care s-au degajat din analiza cauzei respective.

Deci in anul 2020 am avut 38 de dosare cu acest obiect. Trebuie sa ne uitam la obiectul care s-a trimis in judecata, pentru ca acolo se discuta mai multe fapte. Pe langa represiune nedreapta, sunt si aspecte retinute de Legea 78/2000. Deci sunt o serie intreaga de elemente incorect precizate.

S-a spus pe buna dreptate ca e nevoie de principiul specializarii. Noi n-am ocupat posturile – cu cine sa facem specializare? Fostul serviciu (n.r. Serviciul de combatere a coruptiei din justitie, ce functiona in cadrul DNA inainte de infiintarea SIIJ), care era facut in afara unui cadru de lege organica (prin ordin), avea un numar de 5 procurori. La SIIJ, avem 8 posturi vacante. De unde stim ca nu am fi putut sa mergem si acolo pe o zona de specializare? Candidatii care vin de la parchete de pe langa curti de apel si care erau specializati pe omoruri, accidente auto etc. sa ramana cu acele specializari. Cei care erau cu aspecte de crima organizata sa ramana pe zona aceea. Cei care sunt pe coruptie sa ramana pe coruptie... Deci noi nu am ocupat posturile si invocam ca nu e specializare? Cum sa faci specializare in sapte oameni?

S-a mai spus pe buna dreptate in expunerea de motive ca nu exista capacitate si s-a invocat si chestiunea legata de structurile teritoriale. Ce ne opreste sa ambitionam SIIJ pentru ca ea sa functioneze? Pentru ca da: cetatenii percep ca in justitie sunt si situatii de incalcare a legii in exercitarea atributiilor de serviciu. Si da: cred ca trebuie sa existe o sectie puternica, utilata cu tot ce are nevoie, pentru a verifica si a da un raspuns oamenilor cu privire la sesizarile pe care le fac. Insa chestiunea aceasta trebuie sa fie strict legata de garantiile de independenta, care sunt un beneficiu pentru cetatean; nu sunt un spor personal la statutul magistratului. Este o obligatie pentru un magistrat sa-si apere independenta si o garantie pentru justitiabil.

In momentul in care s-a discutat despre legile justitiei (care iata ca acum se cauta a fi reparate), a existat o confuzie foarte grava intre dorinta de a elimina mecanisme de raspundere si instrumentul creat ca atare. La momentul acela, s-au pus in discutie prelungirea vechimilor pentru promovare, chestiunea cu raspunderea materiala a magistratului, chestiunea cu mecanismul de raspundere pentru abuz de putere in exercitarea atributiilor judiciare. Si aici a fost o reactie generala de 'nu'. Dar in niciun caz nu putem sa punem egal intre acel rezultat, acea perceptie a categoriei profesionale, si mecanismul care sa se intoarca la ce a fost. Pentru ca este o discutie care nu rezolva pe fond problema. De aceea, din punctul meu de vedere, avizul pe care o sa-l dau o sa fie categoric unul negativ, pentru ca legiuitorul nu a fundamentat corect. Raman coerent cu opinia exprimata: ca s-a adoptat Hotararea 102/2020, care la punctul III facea critica cu privire la justificarea proiectului de act normativ – justificare care iata ca nu este un autoplagiat, pentru ca este un proiect identic, cu mici ajustari.

Ca atare, din acest punct de vedere, votul va fi negativ. Nu incerc sa conving pe unii dintre colegi sa-si schimbe opinia pe care o au. Probabil ca polarizarea este atat de mare, incat nu mai avem taria sa ne aplecam pe solutii de fond si de durata. Insa trebuie spus ca modul in care va functiona SIIJ si nevoia ca SIIJ sa functioneze sunt in interesul societatii. Daca se muta inapoi la status quo ante este in detrimentul societatii, care se va confrunta cu ceea ce se intampla pe vremuri.

Pozitia mea nu este aceea de a nu raspunde magistratii; ba dimpotriva, dar in conditii de securitate juridica si de evitare a hartuirilor administrative. Imaginati-va situatii in care, intr-un litigiu civil, una dintre parti este la Doi si un Sfert sau are o ruda foarte apropiata la Doi si un Sfert. Iacata ce s-ar putea intampla mai departe, pe instrumentarile date, daca nu exista un control administrativ al modului in care structura judiciara valorifica sau nu valorifica. Si am avut o serie intreaga de exemple de acest gen. Tocmai pentru a crea pentru unii magistrati o lesa mai lunga, iar pentru altii o lesa mai scurta. Este inacceptabil.

Proiectul de act normativ nu rezolva problemele, ba dimpotriva: incalca principiul non-regresiunii, statuat de CJUE, si este de asemenea de natura a afecta beneficiul cetateanului de a avea o justitie independenta. Si, da, vreau sa rezolvam problema legata de capacitatea SIIJ, ca sa aiba capacitatea sa verifice tot ce spun oamenii.

Comentarii

# nae din dealul feleacului date 14 februarie 2021 16:15 +5

Da,si ce?Ciinii latra,caravana(Pnu-USR-Plus-UDMR)trece!Distinsele personaje,daca sunt in stare(noi sustinem)sa formuleze actiune in instanta.Daca nu ,sa ne cheme la protest in frunte cu Domniile Lor si cred ca vor avea sustinatori.Altfel e asa cum am inceput.

# escu date 14 februarie 2021 16:16 +10

Cu tot avizul negativ DJ Stelică merge mai departe, ignorând recomandările CSM, dorind să desființeze SIIJ, invocând lipsa de eficacitate, dar ignorând motivele care au dus la acest lucru, printre care amintesc: boicotarea permanentă a activității secției, refuzul, constant, al lui Johannis de a numi un procuror șef, el care trebuie să fie garantul bunei funcționări a stricturilor statului, permanentele critici și acțiuni de a pune piedici bunei funcționări a secției etc. Ca să ne amintim și cum Stelică, în comisia parlamentară de specialitate în timpul ce se dezbăteau acte normative privind justiția, punea muzică sabotând lucrările acesteia.

# Ioana M. date 14 februarie 2021 16:25 +12

Vai unde am ajuns ! Ar trebui modificata legea si ministrii justitiei sa fie propusi din randurile prof.de drept sau fosti magistrati/ avocati cu expertiza.Deci, o functie nepolitica. Vine neica nimeni, nici nu stie cum il cheama, sa restructureze justitia !

# Lorenzo de Medici date 14 februarie 2021 16:27 +15

Stelian Ion ! Prezent ! Stai jos, nota 4 loaza ce ești ! Va dați seama cine sta pe locul pe care, la 1989, Ceaușescu îl pusese pe prof. univ. dr. Constantin Stătescu, unul dintre cei mai de seamă civiliști ai României (între altele i-a fost mentor prof. dr. Corneliu Bârsan, fost decan al Facultății de Drept a UB, fost judecător CEDO, la randu-i mare civilist, abuzat alături de soția sa, judecătoarea Bârsan de la ICCJ, de către infamul DNA). E ca și cum ai spune ca pe locurile unde au stat cândva Nicolae Iorga și Mihail Pherekide stă, spre exemplu, Anca Paliu. Cât de jos am ajuns că popor, de ne lăsăm așa călcați în picioare de Nesimțitul național de la Cotroceni, Plăvanul Joiannus.

# Ion date 14 februarie 2021 16:49 +6

Si ce daca a încă sat o umilinta Stelian Ion ,in CSM? El își continuă planul ,to do list de la statul mafiot! De ce nu iese lumea in strada pentru terfelirea justiției de către un politruc la comanda statului paralel mafiot??? Dormiti linistiti ! Statul Paralel Mafiot are grijă de voi! Un popor de idioți pentru care unii români si-au dat viata si-au dat libertatea !

# Mihaela date 14 februarie 2021 17:07 +9

Mă întreb cum s-a simțit S.I. asaltat fiind, de atâtea somități ? Oricum asaltul constă în opiniile pertinente ale unor magistrați și nu în muzică dată la maximum în boxe ( în loc de argumente ).

# Gilu date 14 februarie 2021 19:12 +2

Numai argumente de bun simt!Numai de ar fi înțelese de cine trebuie! Dar de unde nu e,nici Dumnezeu nu cere...Au dreptate cei 11:si eu cred ca o lege a puterii judecătorești,fara amestecul "des culs terreux " adicătelea politicieni beshinisti,salamo-sasesti,ciolosisti,catzulisti,dirijati din exterior,judecata sa aparțină exclusiv judecătorilor și nicidecum unor spurcati manipulatori,care vor să facă politica Romaniei cu mâna prinsă în menghina a unor judecători...

# Om din Romania ? date 14 februarie 2021 23:56 +3

Atitudini echilibrate ale judecatorilor in frunte cu Presedintele CSM. O pozitie onesta a dl procuror Olaru dar si a societatii civile. O atitudine de copil suparacios a dl ministru . JUSTITIA va ramane doar ceea ce PARE. Probele sunt doar pt profesionistii onesti (procurori sau judecatori)....dar interesele obscure sunt urisase...nu pentru justitie ci pentru controlul pecuniar... care da bine daca se spune POLITIC. O avocata aparent onesta imi spunea ca din ‘90 totul a fost doar un joc murdar in legatura cu responsabilitatea REALA a procurorilor. Niciodata nu va exista in Romania.Procurorii au fost folositi pentru a distruge adversari politici, dand bine la popor...dar in realitate sunt folositi pt teme economice ce servesc diverselor mafii. PACAT DL MINISTRU...continuati fara sa va dati probabil seama in promovarea mafiei... eliminand SIIJ. Pacat de oamenii onesti ce vor cade in continuare prada asa zisei JUSTITII romanesti, ce este doar o mocirla fardata pt Bruxelles.

# Om in Romania ? date 15 februarie 2021 00:26 +2

Pt Ioana M. Ceea ce spuneti este un punct de vedere pe care-l respect dar nu neaparat valabil din punctul meu de vedere pentru un ministru al Justitiei. Oare nu stiti de ce sunt capabili marii profesori ? Credeti ca pusi intr-o functie politica vor duce Justitia spre adevarata balanta ? Uitati-va la marii profesori...ca sa nu-i numesc...unde au orientat justitia ??? ( ca unul dintre ei a fost)... au vrut sa ramana in spate fiind doar papusarii acesteia. Un Ministru al Justitiei trebuie sa fie o persoana echilibrata, fara umori, scheleti sau influente iar legile justitiei sa fie clare si nu imbibate cu interpretari ce servesc panaramelor pline de arginti din justitie. Nu conteaza ca i se spune hastag sau rosu. Etichetele nu-mi apartin. CALITATEA OMULUI CONTEAZA...pt a fi MINISTRU.

# Ivermectina date 15 februarie 2021 04:21 -1

Luju, ce se intampla cu aprobarea ivermectinei, ati abandonat??? https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3765018 Peru: reducerea numarului de cazuri datorita ivermectinei https://www.jpost.com/israel-news/antiparasitic-drug-reduces-covid-19-infection-exclusive-658949 Israel: in 6 zile te vindeci datorita ivermectinei https://twitter.com/Covid19Crusher Macedonia: reducera numarului de cazuri datorita ivermectinei

# BARBATEI date 15 februarie 2021 07:47 +4

LA GUNOI CU EL! LA TOMBEROANELE CLOCOTINDEI ARMAND!!! CU TOTI usr-istii!!! :lol:

# santinela date 15 februarie 2021 07:53 +5

Si ce daca specimenul a iesit jumulit din sedinta CSM,el nu are obraz,nici caracter sa se simta umilit,asa cum a fost defapt, si va persevera ( a nu in prostie,fiindca este deja)in incercarea de desfiintare a sectiei. Vedem la vot ce va iesi ,dar cred ca totusi UDMR-ul (care s-a pronuntat in trecut impotriva desfiintarii) va da dovada de caracter ( de la PNL-isti nu ma astept la asa ceva )si vor vota impotriva !

# VIKY date 15 februarie 2021 10:39 +2

@ivermectina...Romanii nu trebuie tratati, trebuie vaccinati. Asta este agenda Hitleristului, si peste asta nu se trece... Acesti nazisti de USR+PNL au avut in programul de guvernare desfintarea Sectiei Speciale, marirea pensiilor, salariilor, alocatiilor. Fiind intrebat Catu de ce au promis si nu se tin de cuvant cu pensiile, salariile...a raspuns: "Asta a fost in campania electorala". Deci din campania electorala trebuie implementat doar un punct: desfiintarea sectiei, ca doar asa a spus acesta neterminata creatura (stelica), ca trebuie sa respecte programul de guvernare.

# DESFIINTARE SIIJ date 15 februarie 2021 12:32 -2

Pentru lămurirea adevăratelor motive pentru care U.S.R. și P.N.L. doresc desființarea SIIJ, recomand citirea, în paralel, a dispozițiilor Secţiunii a 2-a referitoare la DNA și pe cele ale Secţiunii a 2^1-a referitoare la SIIJ (îndeosebi art. 88^1 alin. (4), art. 88^3 alin. (1), art. 88^4 alin. (1) și art. 88^5 alin. (1) și alin. (11) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

# Lechi date 15 februarie 2021 13:04 +1

Salut ! Stelica, ai o sansa unica , sa demisionezi, da repede, ca sa iesi intreg din beleaua on cate te-ai bagat. Da , te poti reabilita, daca vii cu un proiect de consolidare si eficientizare a SIIJ. Ce te mana in lupta asta? Ai schelete in dulap ? Sper sa nu ai, da daca ai , fii sigur ca mirosul lor va fi detectat

# ?????? date 15 februarie 2021 13:19 0

@ Sezon de ouă sub cloști, ? Ăștia vor să desființeze SIIJ promovată de Tăriceanu, ?

# Lorenzo de Medici date 15 februarie 2021 16:58 0

#DESFIINȚARE SIIJ. Frățioare sau surioaro damblagit(ă)/rablagit(ă)/cu #rezist în suflet, mai sibilinic de atât puteai să fii ? Nu mă îndoiesc că ai reușit să pătrunzi tainele, străvezii de altfel, ale motivațiilor conjurației trădătoare de neam și țară, care dorește anihilarea unui mecanism juridic de asigurare a indpendenței juzilor, pe cât de inovativ, pe atât de avansat în concept și eficacitate, dacă n-ar fi securistoizi(de) ca tine, care-i pun bețe în roate permanent, dar acest lucru nu te califică să contrazici CCR, care, nu o dată, ci de vreo 3-4 ori, a consfințit constituționalitatea (legalitatea) ansamblului instituțional de reglementare al SIIJ. Apoi, cu tupeu, vii să-mi propui drept criteriu de referință actul normativ (culmea ordonanță de urgență, nu LEGE ca la SIIJ) al leprozeriei DNA. Păi, băi nulitate, când o trece și OUG 43/2002, cu ce dreaku modificări vrei tu, prin ciurul CCR, atunci să-ți mai aud sâsâitul. Până atunci, ciocu mic și joc de glezne, panaramo !

# DESFIINTARE SIIJ date 16 februarie 2021 13:45 0

#Lorenzo de Medici. Nu ai înțeles bine. Te rog să recitești postarea cu mai multă atenție.

# Lorenzo de Medici date 16 februarie 2021 16:59 +1

#DESFIINȚARE SIIJ. Ai dreptate ! MEA CULPA ! Dar, invoc circumstanța atenuantă a numelui ales pentru postare. Dacă intitulai postarea gen ANTIDESFIINȚARE SIIJ, se lega mai bine cu conținutul, un pic cam eliptic trebuie să recunoști. Oricum, mă bucur că am greșit și că suntem mai mulți cu mintea la noi în țara asta. Și, oricum, un plus ție și un minus mie. Trebuie să recunoaștem atunci când greșim, că altfel devenim...useriști...Doamne ferește !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 3.03.2021 – Werner iar s-a tras in poza cu Corbu. Lui Citu & co. le crapa capul dupa solutia din dosarul 10 august

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva