29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

BINOMUL RENASTE SUB PREDOIU – Ministrul Justitiei pregateste reintroducerea SRI in dosarele penale. Proiectul de modificare a Codului de procedura penala va da dreptul utilizarii interceptarilor realizate de SRI inclusiv in cauze care nu privesc infractiuni de siguranta nationala. Catalin Predoiu ocoleste Decizia CCR 55/2020 si ignora CSM, care a somat: “Limitarea infractiunilor in legatura cu care sa fie permisa aceasta masura exceptionala exclusiv la infractiunile contra securitatii nationale”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

3 June 2022 14:15
Vizualizari: 4383

Proiectul actualului ministru al Justitiei Catalin Predoiu (foto) de modificare a Codului de procedura penala contine cel putin doua prevederi scandaloase. Prima – pe care Lumea Justitiei v-a prezentat-o deja – se refera la nedreptatirea unor arestati achitati definitiv, cu incalcarea Deciziei CCR 136/2021 (click aici pentru a citi). A doua este cel putin la fel de grava si vizeaza reintroducerea Serviciului Roman de Informatii in dosarele penale care nu privesc infractiuni impotriva sigurantei nationale. Ambele amendamente la CPP au fost scrise de catre fostul ministru al Justitiei Stelian Ion si preluate de Predoiu fara nicio modificare.



Planul celor doi ministri ai Justitiei de a baga SRI la loc in dosarele penale are in vedere introducerea articolului 139/1 din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut:


Inregistrarile obtinute din activitati specifice culegerii de informatii

(1) Inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii privitoare la pregatirea ori savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2) si au fost respectate prevederile legale care reglementeaza obtinerea acestor inregistrari.

(2) Legalitatea incheierii prin care s-au autorizat activitatile respective, a mandatului emis in baza acesteia, a modului de punere in executare a autorizarii, precum si a inregistrarilor rezultate se verifica in procedura de camera preliminara de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta”.


SRI va deveni stapan pe mai bine de jumatate din Codul penal


Problema este ca art. 139 alin. 2 CPP vizeaza nu doar infractiuni de competenta DIICOT (trafic de persoane si de droguri, terorism, confectionarea de explozibili etc.), ci si de competenta DNA (fapte de coruptie si asimilate celor de coruptie – deci inclusiv abuzul si neglijenta in serviciu) si chiar infractiuni de competenta parchetelor obisnuite: evaziune fiscala, falsificare de bani, precum si „alte infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare”. Altfel spus: SRI va putea face interceptari in dosare vizand o plaja extrem de larga de infractiuni (mai mult de jumatate din totalul celor sanctionate de Codul penal). Deci va fi vorba despre un Binom generalizat SRI-parchete, nu doar despre binecunoscutul Binom SRI-DNA.


Redam textul art. 139 alin. 2 Cod procedura penala:


Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, infractiunilor la regimul privind substantele dopante, de efectuare de operatiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infractiunilor privind nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, de trafic si exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, in cazul infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate in mod ilegal, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.


Predoiu ignora somatia CSM


La 31 martie 2022 – deci cand ministru al Justitiei era acelasi Catalin Predoiu –, Comisia nr. 1 comuna a Consiliului Superior al Magistraturii (denumita „Legislatie si cooperare interinstitutionala”) a emis un punct de vedere fata de initiativa de schimbare a Codului de procedura penala. Mai exact, comisia a criticat pasajul de introducere a art. 139/1, gandit sa ocoleasca Decizia nr. 55/2020, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca „dispozitiile art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nu privesc inregistrarile rezultate ca urmare a efectuarii activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991” privind securitatea nationala a Romaniei. Pe scurt: CCR a stabilit ca procurorii nu vor mai putea folosi ca mijloace de proba inregistrarile facute pe mandate de siguranta nationala (MSN) in dosare care nu privesc infractiuni de siguranta nationala. Motivul: inculpatii nu au posibilitatea sa conteste probele rezultate in urma interceptarilor realizate de SRI in baza MSN-urilor (click aici pentru a citi). Or, prin modificarile propuse si criticate de CSM, Ministerul Justitiei urmareste sa reintroduca Serviciul Roman de Informatii in dosarele penale, cu incalcarea Deciziei CCR 55/2020.

Comisia nr. 1 din Consiliu i-a amintit Ministerului Justitiei pasajele din Decizia CCR nr. 55/2020 care spun ca SRI nu are ce cauta in dosare care nu vizeaza infractiuni de siguranta nationala si – mai mult – ca verificarea legalitatii interceptarilor pe mandate de siguranta nationala sa fie de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nu a judecatorului de camera preliminara de la instanta competenta sa judece fondul dosarului. Motivul este simplu: cata vreme un MSN este emis doar de catre judecatori ICCJ, legalitatea lui trebuie verificata tot de catre un magistrat de la Inalta Curte.


Prezentam minuta Comisiei nr. 1 comune din Consiliul Superior al Magistraturii:


Cu majoritate, Comisia si-a insusit punctul de vedere al DLDC si a decis transmiterea unui raspuns in acest sens catre Ministerul Justitiei, cu observatiile formulate in Comisie.

In ceea ce priveste inregistrarile obtinute din activitati specifice culegerii de informatii, in unanimitate s-a apreciat ca procedura de verificare a legalitatii acestor inregistrari ar trebui sa fie in competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar nu in competenta judecatorului de camera preliminara de la instanta de fond, fata de considerentele expuse in Decizia CCR nr. 55/2020.

Referitor la categoriile de infractiuni cu privire la care aceste inregistrari pot fi folosite ca mijloace de proba, opinia majoritara a fost in sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv in sensul asigurarii unui echilibru necesar intre scopul urmarit prin activitatile intreprinse in domeniul securitatii nationale si principiile fundamentale ale procesului penal. In concret, s-a apreciat ca ar trebui analizata limitarea infractiunilor in legatura cu care sa fie permisa aceasta masura exceptionala exclusiv la infractiunile contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale si la cele de terorism.

A fost exprimata si opinia minoritara in sensul insusirii propunerii formulate de Ministerul Justitiei, in sensul acordarii valorii de mijloc de proba acestor inregistrari pentru toate infractiunile prevazute actualmente la art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala, iar in subsidiar stabilirea categoriei de infractiuni vizate sa se faca si prin raportare la art. 2 din Legea nr. 39/2003, nu doar prin includerea infractiunilor contra securitatii nationale sau de terorism.

In ceea ce priveste propunerile referitoare la folosirea in procesul penal a probelor ce constituie informatii clasificate, in opinia majoritara s-a apreciat ca procedura propusa de Ministerul Justitiei, potrivit careia reprezinta o garantie suficienta asigurarea accesului partilor si al persoanei vatamate la acestea printr-un avocat din oficiu care detine ORNISS, nu respecta exigentele impuse de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in jurisprudenta sa. In masura in care declasificarea nu este posibila, o astfel de modalitate de acces ar putea fi luata in considerare ca o optiune doar in cauzele ce vizeaza infractiuni de gravitate foarte ridicata (infractiunile contra sigurantei nationale si de terorism), infractiuni in privinta carora exista un interes public deosebit in tragerea la raspundere a persoanelor responsabile. Aplicabilitatea generala propusa prin proiectul transmis creeaza premisele restrangerii dreptului la un proces echitabil al inculpatului in cauze in care nu exista un interes public exceptional, fiind asadar create premisele unor condamnari ulterioare de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

In opinia minoritara, s-a apreciat ca este justificata acordarea accesului aparatorilor partilor si al persoanei vatamate la informatiile clasificate, conditionat de detinerea autorizatiei de acces prevazute de lege, sau desemnarea unor aparatori din oficiu care sa detina asemenea autorizatii, indiferent de natura infractiunii”.


CSM nu s-a grabit cu avizul


Inainte de a trece mai departe, remarcam faptul ca CSM s-a multumit sa formuleze un simplu punct de vedere la nivel de comisie, iar nu sa introduca proiectul lui Stelian Ion in Plen, pentru formularea avizului necesar in circuitul legislativ.


Predoiu motiveaza sub orice critica


Incheiem, prezentandu-va aberanta motivare a lui Catalin Predoiu (preluata cu copy-paste de la Stelian Ion), prin care ministrul Justitiei, cu mult tupeu, citeaza Decizia CCR nr. 55/2020 (inclusiv pasajul mentionat mai sus, vizand MSN-urile), dar nu da nicio explicatie cu privire la caracterul abuziv al mandatelor de siguranta nationala – pe care, practic, le introduce inclusiv pentru infractiuni comune.


Redam fragmentele din motivarea privind introducerea art. 139/1 CPP:


Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala si ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 517 din data de 17 iunie 2020

Admite exceptia de neconstitutionalitate (...) si constata ca dispozitiile art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nu privesc inregistrarile rezultate ca urmare a efectuarii activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991.

Curtea retine (par. 55-56) ca:

'55. (...) reglementarea posibilitatii conferirii calitatii de mijloc de proba inregistrarilor ce rezulta din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului nu este insotita de un ansamblu de norme care sa permita contestarea legalitatii acestora in conditii de efectivitate. Prin simpla reglementare a posibilitatii conferirii calitatii de mijloc de proba acestor inregistrari, fara crearea cadrului adecvat care sa confere posibilitatea contestarii legalitatii acestora, legiuitorul a legiferat fara a respecta cerintele de claritate si previzibilitate.

56. Or, lipsa de claritate si previzibilitate a cadrului normativ incident in materia contestarii legalitatii inregistrarilor - mijloc de proba - ce rezulta din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, folosite in procesul penal, determina, in fapt, realizarea unui control formal si lipsit de efectivitate, cu consecinta incalcarii drepturilor si a libertatilor fundamentale prevazute de Constitutie. Or, conferirea calitatii de mijloc de proba in procesul penal anumitor elemente este intrinsec legata de crearea cadrului adecvat care sa confere posibilitatea contestarii legalitatii acestora.” De asemenea, Curtea constata (par. 58) ca „normele legale care privesc procesul penal trebuie sa fie clare, precise si previzibile, ceea ce presupune, printre altele, si obligatia legiuitorului de a reglementa un cadru normativ coerent in care normele edictate sa se completeze si sa se dezvolte reciproc intr-un mod armonios, fara a crea antinomii intre actul normativ care constituie sediul general al materiei si cele care reglementeaza aspecte particulare sau speciale ale acesteia. Prin urmare, aceste din urma acte normative trebuie sa se coroboreze cu Codul de procedura penala, sa se integreze in mod organic in conceptia de ansamblu a acestuia si sa detalieze prevederile procedural penale'. (...)

Vazand Decizia Curtii Constitutionale nr. 55/2020, se propune dupa articolul 139 introducerea unui nou articol, art. 1391, cu urmatorul cuprins (pct. 17 al art. I din proiect):

'(1) Inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii privitoare la pregatirea ori savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala si au fost respectate prevederile legale care reglementeaza obtinerea acestor inregistrari.

(2) Legalitatea incheierii prin care s-au autorizat activitatile respective, a mandatului emis in baza acesteia, a modului de punere in executare a autorizarii, precum si a inregistrarilor rezultate se verifica in procedura de camera preliminara de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta' (pct. 15 al art. I din proiect).

In ceea ce priveste competenta judecatorului de camera preliminara de a verifica legalitatea datelor rezultate din masurile de supraveghere tehnica si utilizate si in alte cauze decat cele in care acestea au fost dispuse, Curtea Constitutionala, in Decizia nr. 372/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 142 alin. (5) din Codul de procedura penala si ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019, a retinut urmatoarele:

'40. (…) folosirea datelor rezultate din masurile de supraveghere tehnica pot fi folosite si in alte cauze decat cele in care acestea au fost dispuse, doar daca aceste cauze privesc pregatirea ori savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala. Curtea Constitutionala a statuat ca reglementarea, prin dispozitia art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala, a infractiunilor pentru care poate fi dispusa masura supravegherii tehnice reprezinta una dintre garantiile minime pe care legea trebuie sa le prevada pentru a fi in concordanta cu dispozitiile art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (…) Astfel, Curtea a constatat ca precizarea, in cuprinsul textului criticat, a naturii cauzei in care pot fi folosite datele rezultate din masurile de supraveghere tehnica dispuse in alta cauza, precum si limitarea folosirii acestora la acele cauze, care privesc infractiunile prevazute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala, reprezinta o transpunere la nivel legislativ a garantiei anterior mentionate. (…)

44. Curtea a retinut ca in cadrul procedurii de camera preliminara se pot formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea sesizarii instantei, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala. In cadrul procedurii de camera preliminara, in masura in care se formuleaza cereri si exceptii referitoare la nelegalitatea probelor obtinute prin procedeul supravegherii tehnice, judecatorul investit cu solutionarea cauzei va putea verifica indeplinirea tuturor conditiilor legale relative la procedura supravegherii tehnice.

45. Astfel, Curtea a constatat ca folosirea, potrivit art. 142 alin. (5) din Codul de procedura penala, a datelor rezultate din masurile de supraveghere tehnica nu impiedica judecatorul de camera preliminara, din cauza in care acestea sunt transferate, sa verifice legalitatea dispunerii/autorizarii masurii si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, atat in urma formularii unor cereri si exceptii de catre inculpat, cat si din oficiu. Or, constatarea nelegalitatii mijlocului de proba si/sau a procedeului probatoriu determina nelegalitatea probei, cu consecinta excluderii ei din procesul penal'”.


* Cititi aici proiectul si expunerea de motive ale lui Catalin Predoiu privind modificarea CPP

* Cititi aici proiectul si expunerea de motive ale lui Stelian Ion privind modificarea CPP

* Cititi aici punctul de vedere al Comisiei nr. 1 CSM

* Cititi aici Decizia CCR 55/2020 privind MSN-urile

 

sursa foto: Epochtimes Romania

Comentarii

# G date 3 June 2022 14:39 +157

E momentul potrivit, nu ? Pleaca Dorneanu care si stia si avea si curaj si altii tot foarte buni, pleaca si ei si cu cei ramasi vor putea face ce vor.

# Dragos barna date 3 June 2022 17:43 +143

Alo PeSeDe, alo dl Marcel Ciolacu, mai existati? Va mai ocupati de politica de guvernare, oare?

# santinela date 4 June 2022 06:45 +157

Alooooo,peneleeeee,cit mai tineti nulitatea asta in functie ? Nu este destul ca a distrus o data codurile mai vreti sa o faca si acum ?

# GRECU date 4 June 2022 16:42 +14

PSD ȘI PNL mai bolnavi la cap decît perdoiu. Vreți justiție corectă în Romania cu securiști și trădători de neam și țară la conducere? Ăștia sunt fii lui Lucifer,stăpînul iadului!

# ANA MARIA BOT date 4 June 2022 19:33 +1

PREDOIU E UN MINISTRU MAI SLAB DECAT CREDEAM...NE INTOARCEM LA COMUNISM... ARE INITIATIVE FOARTE NEINSPIRATE...

# x date 6 June 2022 09:43 0

Domnu Predoiu - o marioneta legata cu sfori

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva