Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat marți, 26 mai 2026, împotriva proiectului noii Legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (pe scurt: Legea salarizării unitare), prin care guvernul Bolojan urmărește să taie salariile judecătorilor și procurorilor. 

Proiectul a fost pus în dezbatere publică luni de către Ministerul Muncii, condus de Dragoș Pîslaru (foto), membru al REPER, partid care nu a reușit să intre în Parlament în alegerile din 2024.

În esență, inițiativa legislativă va face ca salariul brut al judecătorilor și procurorilor să scadă cu 16%, prin înghețarea lor până când vor ajunge la nivelul prevăzut în noua griă.

În replică, CSM avertizează că acest proiect va aduce, implicit, și tăierea pensiilor pentru magistrați – ceea ce va face neatractive profesiile de judecători și procurori, în condițiile în care tinerii care vor intra în sistem după intrarea în vigoare a legii vor avea veniturile mult diminuate față de colegii lor cu o mai mare vechime.

De asemenea, oricât pare de absurd, noua lege va diminua drepturile salariale și în cazul promovării la o instanță, respectiv la un parchet de nivel superior.

Toate acestea vor genera un nou val de plecări din magistratură și vor face sistemul judiciar neatractiv pentru viitoarele generații, atrage atenția Consiliul.

Iată comunicatul CSM:

„Poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în raport de care Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă publică următoarele:

Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcționarea justiției

Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.

Proiectul de lege conține soluții normative absurde

Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv «diferenţa salarială tranzitorie» ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate.

Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora.

Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte.

Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar

Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.

Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”.

* Citiți aici întregul proiect de lege