Senatorul PSD Robert Cazanciuc (foto dreapta) – fost ministru al Justiției – i-a trimis miercuri, 18 martie 2026, o interpelare premierului Ilie Bolojan (foto stânga), cerându-i să urgenteze finalizarea Cartierului Justiției din București – un proiect menit să reunească toate sediile de instanţe şi parchete din Bucureşti, dar şi Ministerul Justiţiei, CSM, INM, SNG etc. Acest proiect imobiliar trenează de peste un deceniu (mai exact, din 2013), în ciuda angajamentelor internaționale pe care și le-a luat România.

Necesitatea terminării Cartierului Justiţiei este una bănească, din două puncte de vedere. În primul rând, explică Robert Cazanciuc, starea actuală a instanțelor și a parchetelor (cu sedii dărăpănate, în care dosarele sunt aduse din arhive insalubre cu cărucioare de supermarket) creează o imagine jalnică a justiției române, descurajând astfel investitorii. Iar subiectul este cu atât mai sensibil, cu cât România se află în plin proces de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În al doilea rând, din 2013 până astăzi, statul român a cheltuit pe chiriile sediilor de instanțe și parchete mai mult decât ar fi cheltuit dacă ar fi ridicat acele clădiri de la zero, mai arată Cazanciuc.

Nu în ultimul rând, ex-ministrul Justiției îi amintește lui Bolojan că în orașul pe care l-a condus (Oradea) a găsit fonduri pentru restaurarea Palatului de Justiție. Deci la fel cum Ilie Bolojan a putut rezolva problema în Oradea, o poate rezolva și în București, punctează senatorul PSD.

În fine, Cazanciuc subliniază că există deja Cartiere ale Justiției în Londra și Paris, iar în Madrid un asemenea proiect se află în construcție.

Redăm întreaga interpelare a lui Robert Cazanciuc către Ilie Bolojan:

„Obiectul interpelării: Continuarea finanțării proiectului ‘Cartierul Justiției’ din București

Stimate domnule prim-ministru,

Preocupat, asemeni dumneavoastră, de îndeplinirea funcțiilor statului, precum și de respectarea promisiunilor pe care le-am făcut în fața cetățenilor români, atunci când le-am solicitat votul pentru a fi ales în Senatul României, vreau să vă supun atenției riscul major al neîndeplinirii unui angajament pe care vi l-ați asumat în Programul de guvernare, și a cărui abandonare va aduce pe umerii contribuabilului român o cheltuială mult mai mare decât cea necesară continuării finanțării proiectului intitulat ‘Cartierul Justiției’.

Domnule prim-ministru, dumneavoastră veți decide dacă Guvernul pe care îl conduceți va fi singurul care a blocat acest proiect și tot singurul care va pune România în situația jenantă în plan internațional de a-i fi fost reziliat un Acord ca urmare a neîndeplinirii angajamentelor asumate pentru ‘Cartierul Justiției’.

Este lăudabilă preocuparea dumneavoastră de a sprijini aderarea României la OCDE și de a crește astfel atractivitatea țării noastre pentru investiții care să genereze prosperitate și venituri la buget. Trebuie totuși să nu pierdeți din vedere că o justiție real funcțională este unul dintre criteriile avute în vedere de cei care vor să investească pe o anumită piață. Va fi dificil să-i convingem pe investitori să-și riște resursele într-o țară în a cărei capitală procesele durează ani de zile, justiția se înfăptuiește în sedii care stau să cadă, iar dosarele pline de mucegai sunt aduse în mod solemn în sala de judecată, din arhive insalubre, cu ajutorul unor cărucioare împrumutate de la un supermarket. Această realitate, pe care dumneavoastră aveți puterea să o schimbați, va cântări în decizia de a investi în România, și nu doar în îndeplinirea formală a unor criterii de aderare.

Înainte de a vă expune câteva considerente despre importanța unui asemenea proiect și consecințele grave ale nerealizării lui la termen, din cauza lipsei de sprijin financiar din partea Guvernului, aș vrea să vă aduc la cunoștință cifre, și nu oameni, cunoscută fiind intransigența dumneavoastră față de toți cei care nu contribuie la cheltuirea cât mai judicioasă a fondurilor publice.

O asemenea situație, căreia dumneavoastră îi puteți pune capăt prin decizii care să arate deopotrivă viziune și responsabilitate, o reprezintă cheltuirea a 40 de milioane de lei anual pentru închirierea unor clădiri în care se desfășoară serviciul public numit ‘justiție’ în București.

Alocarea pentru ‘Cartierul Justiției’ a unei sume echivalente cu milioanele de lei cheltuite anual pentru chirii ar permite deblocarea proiectului, eliminând în același timp o sursă constantă de risipă bugetară.

Spun: ‘viziune’, pentru că un prim-ministru este obligat să se gândească întotdeauna la soluții pe termen lung și, din această perspectivă, veți fi de acord cu mine că un stat responsabil construiește clădiri publice necesare și adecvate funcțiilor pe care le are de îndeplinit în domeniul sănătății, armatei, justiției etc., și nu le închiriază la costuri financiare uriașe.

Cheltuirea anuală a unor sume considerabile pentru plata chiriilor pentru imobilele în care se desfășoară în prezent activitatea judiciară, fără să existe un orizont în care statul să construiască propriile clădiri, ne-a adus în situația absurdă de a fi plătit, în timp, mult peste valoarea unor clădiri închiriate, privând astfel bugetul de sume importante ce puteau fi utilizate, de exemplu, pentru educație.

În fiecare an în care proiectul nu este finanțat, sumele necesare realizării acestuia cresc – atât din cauza inflației, cât și din cauza evoluției generale a costurilor cu materialele de construcții și forța de muncă.

Rămânând în acest registru contabil, reiterez ideea că suma necesară deblocării acestui proiect și respectării angajamentului luat față de cei care ne-au transferat încrederea și puterea este echivalentă cu plata chiriilor sediilor pentru justiție din București pentru un an de zile.

Cu speranța că până acum ați considerat utilă lectura acestui document, m-aș referi în continuare la o altă funcție importantă a statului român, respectiv aceea de a veghea la respectarea legii, pentru a menține ordinea socială și pentru a putea pretinde astfel fiecărui cetățean să respecte legea.

În accepțiune constituțională, programul de guvernare pe care dumneavoastră l-ați prezentat în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, și prin care v-ați angajat să continuați demersurile pentru realizarea ‘Cartierului Justiției’, a căpătat valoare de lege din momentul în care ați primit un vot de învestitură din partea Parlamentului, respectarea sa devenind astfel obligatorie pentru Guvern.

‘Cartierul Justiției’ reprezintă un proiect de investiții de mare anvergură și complexitate, ce se întinde pe o suprafață de aproximativ 5 ha, considerat primul proiect național post-decembrist de regenerare urbană, care are ca finalitate crearea condițiilor optime de infrastructură pentru desfășurarea activității a 23 instituții propuse spre a fi incluse în ‘Cartierul Justiției’. La acestea se adaugă și alte 4 instituții specifice organizării profesiei de avocat.

Aproximativ 6.000 de persoane angajate în cadrul celor 23 de instituții judiciare vor interacționa zilnic cu aproximativ 10.000 de justițiabili într-o construcție unitară deosebit de complexă din punct de vedere ingineresc și arhitectural.

‘Cartierul Justiției’ nu este un capriciu românesc, ci o practică europeană care funcționează deja la Londra, Paris, un proiect similar fiind în lucru în prezent la Madrid.

Conceptul reunirii tuturor instanțelor într-un singur ansamblu nu vă este, cu siguranță, străin, Banca Mondială fiind cea care, tot printr-un Acord de împrumut, a finanțat restaurarea Palatului de Justiție din Oradea, superba clădire istorică fiind astăzi prezentă în toate materialele de prezentare ale orașului pe care l-ați condus în calitate de primar. Investiția finalizată în anul 2015, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, reprezintă, de asemenea, jumătate din suma necesară deblocării proiectului din București.

Pentru a nu considera solicitarea ca fiind neadecvată, acum, când țara se confruntă cu multe provocări, aș dori să vă informez că toate Guvernele au sprijinit acest proiect încă de la lansarea lui, la 20 august 2013, indiferent de provocările curente cărora au trebuit să le facă față, aprobând memorandumuri, hotărâri de guvern sau proiecte de lege care să facă posibilă realizarea Cartierului.

În perioada 2014-2019, demersurile au fost preponderent juridice și administrative, necesare ca precondiții ale accesării finanțării.

Începând cu ianuarie 2020, a fost accesată de către Ministerul Justiției prima sursă de finanțare acordată proiectului din partea Băncii Mondiale, care a constat într-un Acord de împrumut de pregătire a proiectării arhitecturale și urbanistice, în valoare de 2,5 mil. USD, ratificat de Parlament prin Legea nr. 261 din 30 decembrie 2019 și valabil până în noiembrie 2025.

În ianuarie 2024, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 2/2024 pentru ratificarea unui nou Acord de împrumut (Proiect privind consolidarea bazelor pentru îmbunătățirea furnizării serviciilor judiciare) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 iulie 2023, pentru a asigura inclusiv proiectarea detaliată a ‘Cartierului Justiției’.

Durata de execuție a lucrărilor este de 5 ani, la care se adaugă 2 ani de proiectare detaliată, în condițiile în care finanțarea anuală va fi ritmică, suficientă și nu vor apărea probleme neprevăzute în execuție, astfel finalizarea ‘Cartierului Justiției’ fiind estimată pentru anul 2033.

Efectele pozitive urmărite prin demersul investițional sunt multiple și de naturi diferite:

1. Accesul la justiție va fi înlesnit semnificativ în București, deoarece toți cetățenii, justițiabilii, avocații sau alte persoane interesate vor utiliza un punct unic de acces pentru serviciile judiciare oferite de cele 23 de instituții;
2. Poluarea generată de traficul auto zilnic între aceste instituții va fi eliminată complet, spre deosebire de momentul actual, în care cele 23 de instituții sunt localizate la 16 adrese poștale / sedii diferite din toate sectoarele;
3. Managementul integrat al sistemului judiciar va fi facilitat, fără costuri suplimentare de transport și comunicare, iar administrarea generală pe termen lung va fi mai ușor de gestionat pentru o construcție integrată: utilități comune, sisteme de securitate și protecție comune, parcări comune etc;
4. Din perspectivă urbanistică, zona propusă pentru realizarea proiectului este în prezent un teren abandonat și degradat, chiar în centrul capitalei. De aceea, ‘Cartierul Justiției’ va reprezenta un motor investițional pentru regenerarea urbană a zonei semicentrale, dând posibilitatea viitoarelor proiecte gestionate de Primăria Municipiului București să se dezvolte zonal / adiacent Cartierului;
5. Se va soluționa situația juridică a întregii zone, situație de o complexitate deosebită, care trenează de peste 35 de ani de la căderea regimului comunist.

Domnule prim-ministru,

Reprezint, alături de colegii mei deputați și senatori, între altele, voința întregii națiuni de a vedea că serviciul public al justiției se bucură din partea Guvernului de respect și de o atenție legitimă pentru înzestrarea sa cu un edificiu, amplasat în inima capitalei, capabil să asigure solemnitatea, demnitatea și celeritatea ședințelor de judecată, componente importante ale încrederii în actul de justiție într-un stat de drept. În situația în care Guvernul pe care îl conduceți nu își respectă promisiunile pe care și le-a asumat la început de mandat, încrederea cetățenilor va fi erodată în actul de guvernare și, pe termen lung, în stat, ca atare.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să dispuneți de urgență luarea măsurilor necesare asigurării continuării finanțării proiectului ‘Cartierul Justiției’ și includerea acestuia ca prioritate în politica bugetară a Guvernului pe care îl conduceți.

În așteptarea unei soluționări favorabile și responsabile a celor prezentate, vă asigur de înalta mea considerație.

Solicit răspuns scris”.