5 iulie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CONCURENTA IN PROFESIILE LIBERALE – Interviu cu presedintele Consiliului Concurentei Bogdan Chiritoiu: “Tot sistemul de reglementare a profesiilor liberale va fi pus in discutie in cadrul negocierilor cu OECD... Atunci cand vom merge in inspectie vom putea sa preluam date din toate formele de stocare, nu doar de pe desktop, ci si din instrumentele mobile... Trebuie gasita o varianta de genul: 'da domne, daca imi dai dovezile astea scapi de amenda, dar nici la puscarie nu te baga parchetul'”

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

16 mai 2022 18:33
Vizualizari: 2678

Dezvaluirea facuta de Lumea Justitiei in editiile anterioare privitoare investigatia desfasurata de Consiliul Concurentei cu privire la monopolul pe care anumiti avocati, cu acordul UNBR, il au pe piata inregistrarilor mobiliare au adus in prim plan activitatea Consiliului si controalele pe care aceasta institutie le desfasoara in prezent. Acesta a fost si punctul de pornire al interviului pe care Lumea Justitiei l-a realizat cu presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoriu (foto), de la care am aflat astfel ca investigatiile declansate au pornit de la indoielile existente asupra "faptului ca relatia contractuala UNBR-avocati respecta conditiile unei relatii de agent, in sensul economico-legal al notiunii de agent".


 

Din acest motiv, este necesara o mai buna reglementare a concurentei in cazul profesiilor liberale, Bogdan Chiritoiu dezvaluind pentru Lumea Justitiei ca in prezent se negociaza cu OECD un sistem privind concurenta pentru profesiile liberale si juridice, astfel incat si in aceste zone sa existe o reglementare "care sa permita mai multa concurenta".


Am aflat totodata care sunt relatiile Consiliului cu instantele, dar si cu avocatii, despre care Chiritoiu afirma ca au incercat de-a lungul vremii in diverse dosare "cai procedurale interesante" pentru a scapa de amenzile aplicate de Consiliul Concurentei.


Pe de alta parte, am adus in discutie si faptul ca de-a lungul timpului institutia a fost criticata si acuzata ba ca vaneaza companiile romanesti, ba ca isi desfasoara activitatea in mod netransparent. Aflam insa de la Bogdan Chiritoiu ca realitatea este cu totul alta, acesta dezvaluindu-ne ca este adesea tras de maneca prin ambasade sau camere de comert pentru ca investigheaza companii straine, majoritatea frantuzesti sau germane, pondere companiilor romanesti, majoritatea IMM-uri, verificate fiind de circa 10-20%, In ce priveste cunatumul amenzilor aplicate de Consiliului Concurentei, ne dezvaluie Bogdan Chiritoiu, in proportie de 97% sunt confirmate de instante, numai anul trecut fiind castigate definitiv in instante dosare care vizau amenzi in cuantum de 36,7 milioane euro.


In cadrul interviului, Bogdan Chiritoiu a vorbit si despre modificarile legislative care sunt in discutie cu Ministerul Justitiei si care stabilesc limita intre penal si sanctiunile aplicate de Consiliu. Concret, potrivit lui Chiritoiu, in prezent se cauta o varianta care sa incurajeze companiile sa vina din proprie initiativa si sa spuna ca au incalcat Legea Concurentei, fara a raspunde penal: "O varianta de genul: da domne, daca imi dai dovezile astea scapi de amenda, dar nici la puscarie nu te baga parchetul. Aici este discutia pe care o avem in prezent la Ministerul Justitiei".


O alta serie de modificari care ar urma sa fie introduse in legislatia nationala se refera la transpunerea Directivei 1/2019 privind oferirea de mijloace autoritatilor de concurenta din statele membre astfel incat sa fie mai eficace in aplicarea legii si privind garantarea functionarii corespunzatoare a pietei interne, care ar urma sa ofere Consiliului Concurentei mai multe "instrumente" in cadrul controalelor efectuate, precum posibilitatea de a "prelua date din toate formele de stocare a datelor, nu doar de pe desktop, ci si din instrumentele mobile".


Intrebat daca variatiile preturilor din facturile la energie pot face obiectul unor verificari ale Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu a punctat ca nu au existat din verificari acestora intelegeri in piata, ci situatii in care fie un furnizor nu a inteles legea si a inteles astfel sa nu o aplice, fie au existat furnizori care au aplicat gresit legea, rezultatul fiind pretul marit al facturilor consumatorilor casnici.


Redam in continuare interviul realizat cu presedintele Consiliului Concurentei Bogdan Chiritoiu:

As dori sa incepem interviul cu subiectul care a ars in ultimele zile si pe care Lumea Justitiei l-a dezvaluit, referitor la monopolul pe care anumiti avocati, cu acordul UNBR, au reusit sa puna monopol pe piata inregistrarilor mobiliare. Va rugam sa ne precizati daca ati reusit sa ajungeti in control la UNBR si totodata cum ati interpretat solutia CAB de a bloca accesul la ridicarea de documente din cadrul Uniunii?

Nu vreau sa dau multe detalii peste ca este o investigatie noua, care este derulare, inceputa pe baza unei sesizari primite din piata. Noi am tot avut pe zona de arhiva mobiliara am avut deja o investigatie in care am spus ca Ministerul Justitiei, agentul de reglementare, nu s-a comportat corect, iar din cate stiu la prima instanta am castigat. De asemenea, avem si un studiu in care am facut mai multe recomandari. Acum ne uitam in aceasta investigatie sa vedem care este natura efectiva a relatiei intre UNBR si cabinetele de avocatura care isi desfasoara activitatea sub egida UNBR. Avem indoieli asupra faptului ca relatia contractuala respecta conditiile unei relatii de agent, in sensul economico-legal al notiunii de agent. Nu este clar riscul pe care il suporta UNBR. Atunci cand esti agent, nu ai niciun risc, esti remunerat pentru activitatea pe care o faci, iar riscul comercial il are cel care te-a delegat.

Noi ne uitam acum la natura relatiei dintre UNBR si cabinetele de avocatura care isi desfasoara activitatea sub egida Uniunii. Unele dintre recomandarile facute in studiu concorda cu cadrul legal, altele nu. Pentru noi se leaga de o poveste mai larga care este legata de profesiile reglementate, care sunt juridice si economice, unele la Ministerul Justitiei, altele in afara Ministerului Justitiei si Ministerului Finantelor.

Aici sunt o serie de probleme de concurenta si vad ca le reliefeaza si raportul facut de OECD, survey-ul lor economic care sta la baza procedurilor de aderare la OECD in momentul de fata. Deci, cred ca tot sistemul de reglementare a profesiilor liberale va fi pus in discutie in cadrul negocierilor cu OECD. Noi am dat de-a lungul timpului sanctiuni, cea mai mare cred ca a fost in zona de contabili, la CECAR, ne-am uitat si la arhiva mobiliara, stiu ca au fost facute analize si pe piata notariala, ne-am uitat la executorii judecatoresti si au mai fost si in afara ministerelor, respectiv la Colegiul Medicilor Veterinari. In decursul timpului am descoperit diverse probleme. Pe unele le-am putut corecta, pe altele nu. Acolo unde era o problema de lege nu putem sa recomandam modificarea legii, iar acum in cadrul negocierilor cu OECD cred ca este o ocazie buna sa introducem mai multa concurenta in aceste zone.


Pentru ca vorbim despre instante, va rugam sa ne precizati care este relatia Consiliului cu instantele?

Respect profund. Daca vorbim despre deciziile pe care le adopta instanta, este evident ca ele ne ghideaza noua activitatea, noi aplicam legea, dar in ultima instanta modul in care intelgem si aplicam noi legea este verificat de instanta. Este adevarat ca sunt rare situatiile in care instanta sa ne infirme solutia. Cred ca intr-un procent de 2-3% instanta desfiinteaza solutiile noastre. Mai frecventa este masura reducerii amenzii aplicate de noi.


Dar ce relatii aveti cu avocatii?

Este o concurenta intre noi si avocati. Ei inoveaza si gasesc un nou unghi de atac asupra deciziilor noastre, noi gasim o noua aparare, ei gasesc un nou atac. Recunosc ca la un moment dat este frustrant si mi-as dori sa discutam pe fondul legii, astfel incat sa se inteleaga ca cine a gresit trebuie sa plateasca si sa invete sa nu mai faca. Pedeapsa trebuie sa fie fiindca fara pedeapsa nu se corecteaza oamenii. Vrei un efect disuasiv si fata de altii, astfel incat sa se vada ca altii au gresit si sa aiba si ei grija sa nu greseasca. Avocatii in acest caz cauta si cai procedurale interesante. Au venit cu o interpretare noua pe termenul de prescriptie. Noi mergeam pe cum se interpreteaza prescriptia in Europa, ei au dat alta interpretare folosind legea nationala. Orice text poate fi interpretat. A trebuit sa apelam la Curtea Europeana de Justitie care ne-a indemnat sa mergem pe practica europeana spunand ca noi ne organizam national, dar modul in care va interpretati normele nu poate sa aiba ca rezultat ca in Romania nu se mai aplica legislatia europeana. Trebuie sa dati efect legislatiei europene, a spus Curtea. Sper ca solutia Curtii va domoli avantul de invocare a prescriptiei in cauzele de concurenta.

Au mai existat avocati care au incercat o smecherie. Au zis, "da, bine, am primit amenda, dar noi folosim ablatiunea", adica ziceau sa plateasca jumatate din minim gratie faptului ca nu contesta amenda. Ablatiunea, cand a fost data de Parlament, se referea la amenzi de circulatie, etc., amenzi mici si simple. Nu are niciun sens in procedurile concurentei pentru ca aici avem amenzi 0,5 si 10% pe paliere de gravitate, circumstante atenuante, agravante. Pai, cu ablatiunea plateai 0,25% si nu mai faceai nicio diferentiere intre fapte mai grave si mai putin grave. A venit insa Inalta Curte care a spus ca nu se aplica ablatiunea in procedurile concurentei.

Avocatii au incercat tot felul de cai pe procedura ca sa ajungem sa nu mai aplicam prevederile Legii Concurentei. Cuvantul final il au instantele care transeaza si uniformizeaza practica in cele din urma.

In acelasi timp, mi-as dorit, fara a suna utopic, sa fim cu toti responsabili. E normal sa apara dezbateri, dar undeva toti, autoritatile publice, marile companii, si avocatii care au multi clienti, constituim aceasta comunitate si avem interesul ca mediul de afaceri sa se desfasoare bine in Romania si pentru asta regulile concurentei trebuie respectate.

Ideal este sa ne concentram ca legea sa fie bine aplicata in Romania si mai putin sa ne consumam energia in tot felul de trucuri procedurale.

Cel mai tare m-a deranjat un caz in care a venit compania, a recunoscut ca a incalcat legea, a fost de acord ca va plati amenda, dupa care s-a dus in instanta si a invocat ablatiunea. Lucrurile acestea mi se par ca depasesc granitele unui comportament corect. Este totusi o corectitudine a raportului si din partea statului si din partea mediului de afaceri si mediului juridic fata de lege si fata de institutiile statului.


Deci, aveti o rata de promovabilitate a actiunilor, daca putem spune asa, de circa 97%.

Da, cam asa... este o rata foarte mare, insa trebuie sa tinem cont ca suntem cu ani in urma in instante. Instantele se pronunta in 2022 pe spete pe care noi le-am decis in urma cinci, sase ani. Noi intre timp am tot produs. Avem in momentul de fata amenzi de circa 300 milioane euro in instanta. Eu sunt increzator ca vom pastra acest procentaj mare de succese. Instanta ne da un feedback. Daca nu interpretezi corect legea, instanta te taxeaza, insa la ani distanta fata de momentul aplicarii sanctiunii. Suntem foarte mandri de procentajul mare de succes pe care il avem in instanta si am vrea sa il pastram. Istoria este buna, dar cu aceasta rezerva, ca instantele ne-au confirmat ca pana acum vreo cinci ani faceam bine. Acum sa vedem daca aceasta rata de succes se mentine. Consiliul este mai aventuros poate in ultimii ani.


In ce sens?

In sensul ca nu mergem numai pe caile foarte batatorite. Adica acum vreo zece ani avem preponderent ceea ce numim noi acorduri verticale, acorduri intre producatori si distribuitor sau distribuitor si vanzator si se bazau pe clauze contractuale. Erau cauze usor de probat. Nu erau toate asa, dar erau destul de multe. Acum nu mai avem cazuri atat de clare. Avem cazuri care se bazeaza pe dovezi circumstantiale, creezi un cumul de probe, combinam diferite elemente de proba ca sa ajungem la o concluzie.

Al doilea lucru unde suntem mai aventurosi se refera la teoria a ce inseamna sa perturbi concurenta, sa ai un comportament negativ. Iar acestea sunt cazurile inovative. Unul dintre cazuri novative este atunci cand compania isi recunoaste vinovatia si primeste o reducere a sanctiunii. Acest tip de cazuri nu prea ajung in instanta, dar avem doua tipuri de cazuri in ce priveste comportamentul abuziv al unei companii mari in care am spus ca abuzatorul a avut neaparat intentia sa castige mai multi bani, dar simplul fapt ca prin modul lui de functionare, prin lipsa unor reguli, prin modul in care s-a organizat, a prejudiciat o companie partenera este un fel de abuz prin neglijenta. Nu-i pasa, nu spun neaparat ca aveau o miza foarte mare, ori ca aveau un castig foarte mare din practicile acelea, dar erau mari, ca lucra cu x sau cu y nu-i pasa, si atunci isi permita sa trateze cu o anumita neglienta subiectul, insa pentru o companie mica este o diferenta de viata sau de moarte. Daca o companie mare nu mai lucreaza cu tine, mori.

In aceste doua cazuri care sunt in instanta inca am stabilit ca acest gen de comportament reprezinta un abuz. Abuzul intotdeauna vizeaza companiile dominante cu peste 40% cota de piata.


Pentru ca ati adus in discutie companiile mici si companiile mari, de-a lungul timpului Consiliul Concurentei a fost vazuta ca institutia care alearga firmele romanesti spre a le sanctiona, si inchide ochii la practicile marilor companii multinationale. Care este realitatea?

Am auzit ca nu ne atingem de cei mari, ca pe aceia ii apara ambasadorii. Este un fel de legenda urbana. Eu cred ca exista perceptia asta fata de statul roman, ca este mai temator cu strainii si mai hapsan cu ai lui, oamenii isi imagineaza ca asa este si la Consiliu, insa toate dovezile arata contrariul. Nu vreau sa se creeze nici impresia ca avem ceva cu straini, dar noi incercam sa prioritizam cazurile mari care produc mai multe pagube in economie, si atunci e normal ca investigam mai mult companiile mari decat companiile mici, care nu au cum sa produca pagube atat de mari.



Care este statistica in ce priveste amenzile aplicate companiilor mari si companiilor mici si ce tip de sanctiuni vizeaza acestea?

Sanctiunile inevitabil ajung la companiile mari. M-am uitat pe anul trecut, peste 90% din sanctiuni au mers catre companiile mari, in alti ani au fost peste 70-80%. As spune ca undeva la 80-90% dintre amenzi merg catre companiile mari. Acum, ceea ce inseamna 10-20% inseamna companiile mici, ori mai degraba IMM-urile care nu sunt nici foarte mici, avand in vedere ca limita unei companii medii este de 250 de oameni angajati si 50 milioane euro. Deci, nu e chiar infima compania. Dar in orice caz, nici pe acelea nu le sanctionam. In general, in Romania, companiile mari sunt straine iar intr-acolo se duc amenzile noastre, spre multinationale frantuzesti, nemtesti. Iar din acest motiv primim intrebari de genul 'ce aveti cu companiile frantuzesti sau nemtesti'. Eu explic de fiecare data ca nu avem nimic cu nimeni, dar acestea sunt companiile multinationale in Romania. Intr-un an pot fi sanctionate mai mult cele frantuzesti, in alt an cele nemtesti, dar asta nu inseamna ca avem noi ca tinta companiile dintr-o tara sau alta. Dar in orice caz, nu companiile mici pentru ca nu ele produc cea mai mare paguba in Romania. Colegii mei au facut o analiza din care a reiesit ca sansa de a fi amendat pentru o companie mare este de 15.000 de ori mai mare decat in cazul unei companii mici.


Cum sta Consiliul Concurentei in cifre? Care este cuantumul amenzilor aplicate si cate dintre acestea sunt ramase definitive?

Va spuneam, de pierdut nu pierdem cazuri. Amenzile pe care le dam sunt in general confirmate de instante, cuantumurile se mai reduc. Pe anul trecut, de exemplu, au ramas definitive 36 milioane euro din 39 milioane euro, iar pe rol mai avem aproximativ 300 milioane euro in instanta. Sunt uneori reduceri, anul trecut vad ca au fost reduceri mai mici. In ce mai mare caz al nostru, 200 milioane euro, au fost reduceri in instanta de 10%, deci vreo 20 milioane euro. Ce vreau sa spun este ca reducerile acestea le-ar putea obtine companiile si prin recunoastere.


Indemnati deci companiile sa recunoasca practicile neconcurentiale!

Intotdeauna le indemn! In acel caz instanta a redus cu 10%, in alte situatii reduce cu 20%, insa aceste reduceri pot fi obtinute si prin recunoastere, nu trebuie sa stai sase ani prin instante.


Au existat situatii in care s-a recomandat de la nivel european sa luati lupa de pe anumite companii straine care activeaza in tara noastra?

Nu, acest tip de intrebari vin de regula din tara, de la camerele lor de comert sau de la ambasade. Primesc intrebari de genul "aveti ceva cu noi"? Spre exemplu, compania Vodafone a venit si a spus ca noi la Consiliu avem trei investigatii la Vodafone Romania, si ca nicaieri nu mai au o astfel de situatie. In fine, am dat o amenda, ei au contestat-o in instanta. Nu am nimicit Vodafone acum... nu spunem ca sunt proaste sau scumpe serviciile de telecomunicatii.

Revenind, intrebarile din acele directii vin, niciodata de la Comisia Europeana. Comisia este ca noi, da amenzi, asta este rolul ei, si ne uitam si la ce amenzi aplica pe cazurile pe care le investigheaza. Comisia trebuie sa valideze cazurile, in general avand cazuri pe companii mari, aceste cazuri au o dimensiune europeana, nu doar nationala. Iar asta pentru ca CE trebuie sa se asigure ca prevederile din tratat sunt aplicate la fel in toata Uniunea Europeana. Nu putem sa avem o piata interna a UE daca regulile difera mult de la o tara la alta. Oricand aplicam tratatul Uniunii si nu doar legea nationala trebuie sa avem verde din partea Comisiei. Au fost foarte rare situatiile in care ne-au cerut explicatii suplimentare, imi vin in minte doua situatii, dar ne-au dat ok-ul in cele din urma, uneori ne sugereaza sa schimbam incadrarea. Este foarte legalista toata discutia. In prezent avem discutii cu cei de la Comisie pe un caz, dar sunt rare situatiile, acestia precizand ca nu au probleme cu cazurile din Romania.


Vorbind despre relatiile internationale, va rugam sa ne spuneti cum este vazut Consiliul Concurentei in Europa si care este in prezent cel mai important proiect la care se lucreaza pentru uniformizarea practicilor in materia concurentei la nivel european?

Pe partea substantiala, pe fond, suntem foarte bine armonizati pentru ca avem Tratatul. Si legile nationale, inclusiv Legea Concurentei din Romania preia exact formularea din Tratat, toate tarile au legi nationale de concurenta care sunt apropiata de Tratat. Deci, pe fond nu sunt probleme. Pe partea de procedura, procedura este in buna masura nationala, iar aici sunt anumite diferente. De aceea s-a venit cu o Directiva 1/2019 pe care si noi trebuie sa o transpunem ideal pana in vara, care trebuie sa asigure si o armonizare la nivel de instrumente. Aici, Romania sta destul de bine, nu sunt multe lucruri care ne lipsesc, nu vor fi mari schimbari prin directia. Dar va fi clar ca atunci cand vom merge in inspectie vom putea sa preluam date din toate formele de stocare a datelor, nu doar de pe desktop, ci si din instrumentele mobile. Am avut situatie cand am primit mandat din partea instantei si pentru telefonul directorului.

Cand vom transpune directiva vom putea face lucrurile acestea mai clare. De asemenea, suntem in discutie cu Ministerul Justitiei pe legatura dintre dimensiunea penala si contraventia administrativa.


Adica vreti sa stabiliti o limita pana la care poate sa vina Consiliul sa sanctioneze si de la care devine infractiune?

Ideea este ca noi putem sa iertam. Un important instrument de investigare pentru noi este asa numita clementa care seamana foarte mult cu imunitatea pe care o da parchetul. Spre exemplu, daca o companie vine din proprie initiativa, fara sa avem noi elemente, si ne spune cum a incalcat legea si ne prezinta dovezi pe baza carora noi sa putem sanctiona coparticipantii la fapta, compania poate sa primeasca imunitate, chiar amenda zero, sau poate sa aiba o reducere de 50% din cuantumul amenzii.

Problema este ca in anumita masura, unele fapte de concurenta pot sa aiba si natura penala. E adevarat ca in Romania nu a intrat nimeni la puscarie pentru incalcarea legii Concurentei, dar teoretic este posibil. Legea prevede amenda penala sau pedeapsa de pana la 3 ani. Nu s-a intamplat niciodata asa ceva si se spune ca in general pentru parchet o pedeapsa de 3 ani nu este atat de atractiva. Teoretic se poate, chiar daca in practica nu s-a intamplat pana acum. Sunt avocati care ne spun ca nu vrea clientul sa vina la clementa pentru ca le e teama ca o sa aiba consecinte penale: compania scapa de amenda, dar directorul intra la puscarie.

Si atunci, trebuie gasita o varianta de genul: da domne, daca imi dai dovezile astea scapi de amenda, dar nici la puscarie nu te baga parchetul. Aici este discutia pe care o avem in prezent la Ministerul Justitiei.

Revenind la intrebare, prin directiva aceasta se creeaza o armonizare si la nivel procedural.

Unde se lucreaza iar la armonizare este partea de sanctiuni, pentru ca sanctiunile sunt nationale, modul in care le calculam. Aici Romania este diferita de majoritatea tarilor din Uniune, insa pentru predictibilate noi aplicam sanctiunea pe toata cifra de afaceri a companiei, in vreme ce in alte state se aplica pe ceea ce Comisia numeste "vanzarile afectate". Spre exemplu, daca exista o companie care vinde si masini si scaune, dar care a incalcat legea numai pe partea de masini, in alte tari s-ar uita la vanzarile de masini si ar da un procent din acea parte, cu obligatia ca amenda sa reprezinta mai putin de 10% din cifra de afaceri totala. Noi facem un pic altfel, noi aplicam amenda pe toata cifra de afaceri, dar reducem apoi cuantumul amenzii in functie de cat de mult reprezinta masinile din totalul cifrei de afaceri. Pana la urma, rezultat este tot pe acolo, din simularile facute de Comisie reiesind ca amenzile noastre sunt similare cu cele aplicate in alte state membre care au alta metodologie de calcul. Deci, daca metodele sunt diferite, rezultatul pana la urma este acelasi. Eu sunt destul de multumit de sistemul nostru de sanctionare. Daca nu vine Comisia cu niste propuneri minunate nu vad temei sa ne schimbam abordarea. Am tot rafinat sistemul de sanctionare. L-am adaptat acum pentru situatia cand amendam companii care nu au prezenta fizica in Romania. Asta s-a intamplat anul trecut la companiile producatoare de imunoglobuline care nu aveau o forma legala, un SRL in Romania, iar atunci ne-am dus si am amendat firma mama, aplicand o reducere foarte mare pentru acea amenda pentru ca piata din Romania este foarte mica fata de totalul vanzarilor lor. In acelasi timp, pentru o companie mare amenda nu poate fi prea mica. Trebuie sa fie o amenda substantiala ca sa descurajeze o companie de la un astfel de comportament.

Una peste alta, cred ca s-a imbunatatit sistemul nostru de sanctionare, dar inca se lucreaza la Raportul Comisiei pentru ca nicio metodologie nu e perfecta. Daca vine grupul de lucru al statelor membre sub egida Comisie cu recomandari clare vom merge pe ele, daca nu, repet, eu cred ca avem un sistem bun de sanctionare la nivel national.

Cum suntem noi vazuti acum? Destul de bine, nu am avut niciun conflict cu Comisia. Ei au posibilitatea chiar sa ne ia un caz, daca acesta este pe Tratat, si daca lor li se pare ca nu gestionam bine o situatie. Ungariei le-a luat spre exemplu un caz, o concentrare economica, pe care l-a gestionat Comisia. Noi nu avem multe frictiuni cu ei, nu se intampla sa ne spuna ca nu am analizat bine. Mai exista insa o revista de specialitate cu baza la Londra, Global Competition Review, care da stele, pana la 5. Noi suntem undeva la 3, nu este nimeni in Europa de Est mai bine decat noi. Olanda cred ca are 3,5...


Ce instrumente ar avea nevoie Consiliul Concurentei ca sa poata sa asigure un cadru de concurenta loiala si care ii lipsesc astazi din legislatie?

Sunt cateva modificari pe care vrem sa le facem acum prin directiva, nu este nimic gigantic, ci doar finisaje. Lumea in Consiliu se plange pe partea de salarizare. Consiliul a fost vazut ca o institutie cu salarii foarte bune, ceea ce era probabil valabil acum vreo 15 ani, cand era statul disperat ca trebuia inchis capitolul de negociere cu UE. Concurenta era unul dintre cele patru stegulete rosii care blocau aderarea la Uniune si de aceea au crescut atunci salariile. Intre timp s-au erodat castigurile astea, inflatia, au crescut salariile in tara, dar in institutie nu au crescut. Deci partea de salarizare ramane o parte dureroasa. Si partea de resurse la fel, reprezinta o problema. Noi suntem vazuti la un loc cu agentiile de reglementare, ANCOM, ANRE, ASF, BNR, care au autofinantare, ele iau o taxa de la industria lor ceea ce le permit o mai mare autonomie si o mai buna remunerare a personalului. Noi insa suntem institutie bugetara si in buget se aplica regula convoiului, adica un convoi de vase inainteaza in rimul celui mai lent, iar acest lucru este frustrant pentru ca sunt de parere ca institutia noastra fiind mai mica, mai apropiata de UE, de alte state, mai usor imprumutam exemple bune si atunci suntem mai in fata altor institutii in ce priveste cresterea capacitatii administrative. Iar faptul ca nu avem mai multa flexibilitate este frustrant. Iar un ultim raspuns la aceasta intrebare, depinde si ce vrem de la Consiliu, care este la fel ca toate autoritatile de concurenta, o insitutie pro-piata. Piata merge bine, din cand in cand cineva greseste, investighezi cazul si apoi il pocnesti. Desigur, trebuie sa respectam drepturile la aparare, iar aceasta va intarzia lucrurile. A gresit cineva, candva si dupa care vine o sanctiune. Nu toate climatele economice si toate industriile au abordarea asta. Vedem cum acum in UE ne miscam pe zona digitala care este foarte dinamica si ne miscam pe reglementari hexante, nu mai stam sa greseasca cineva si sa il sanctionam cine stie cand, ci incercand sa venim cu masuri inca de la inceput. Este o abordare noua la nivel european. Pe partea de comert online noi trebuie sa asiguram acest Regulament, trebuie sa sa punem in practica Digital Market Act. Se schimba logica, se vine cu regulile inainte.


Cine credeti ca este responsabil de cresterea preturilor pe piata energiei, ca urmare a liberalizarii pretului pe aceasta piata?

Raspunsul cel mai scurt ar fi Putin. Daca o luam insa de la liberalizare, sunt situatii foarte diferite. La gaze a scazut foarte mult pretul la un an de la liberalizare, acum au crescut, e adevarat, dar in contextul razboiului. Efectele nu au o singura cauza. E greu sa gasesti o singura cauza, dar la gaze o importanta cauza este ca Rusia livreaza mai putine gaze, Rusia incearca sa tina pretul mai sus la gaze.


Iar la energie?

Electricitatea era sub piata, deci la liberalizare nu avea cum sa se duca decat in sus. In ce sens era sub piata? Pai, Statul lua cumva cu japca de la Hidroelectrica si de la Nuclearelectrica energia la costul de productie, mai amestecau cu ceva energie scumpa de la carbune, ca trebuia sa tina si carbunele in viata si atunci luam ieftin de la unii si scump de la altii, dar pe ansamblu tot iesea ceva mai ieftin decat a iesit pe piata. Prin liberalizare evident ca s-a dus ceva mai sus. Dar ce vedem noi de anul trecut incoace este ca urmare a cresterii pretului gazului. Carbunele era cea mai scumpa sursa de producere a electricitii. Pretul electricitatii din carbune dadea pretul in piata. Intotdeauna cea mai scumpa sursa va da pretul in piata. Acum suntem in situatia in care carbunele sta in piata, iar gazul da pretul in toata piata de electricitate si asta se datoreaza pregatirii de razboi si a razboiului.



Luati in calcul o ancheta pe acest segment?

Noi avem anchete pe zona de piata de energie, dar aici trebuie sa vedem daca exista cine foarte mare care nu poate fi ocolit, neexistand alternative, ori ne putem uita la intelegeri intre companii concurente. Nu avem asa ceva aici. Criza de asta toamna era data de faptul ca preturile au crescut peste tot, guvernul a venit cu niste masuri de compensare, de sprijin a consumatorilor casnici, ori unii dintre distribuitori nu au reusit sa inteleaga destul de bine aceste reguli ale pietei, sau mai socant pentru mine a fost sa constat ca au existat furnizori care fie nu au calculat bine compensatiile date de guvern, fie au considerat ca legea este atat de neclara incat mai bine nu o aplica, pe principiul ca o corecteaza ei mai incolo. De aceea au trimis milioane de facturi uriase, spunand ca atunci cand se corecteaza legea fac si ei modificarile. Si de aici a iesit scandalul foarte mare. Sa spui ca mai bine nu aplic legea deloc mi s-a parut un comportament socant, dar aici ANRE trebuie sa spuna. Nu a fost intelegere, ci mai degraba cred ca fiecare a facut cum i-a dus capul.


Ce le raspundeti celor care critica vechimea mandatului dvs in fruntea CC?

Nici stabilitatea in sine nu este un lucru minunat, dar in orice caz nici instabilitatea. Vedem o droaie de institutii care nu au stabilitate la varf. Avand stabilitatea nu iti garanteaza ca vei avea o performanta buna, dar te ajuta sa ai o performanta buna. Corect ar fi sa judeci situatia, de la caz la caz, pentru ca suntem intr-o publicatie adresata juristilor, si sa vezi care este varianta cea mai buna. Evident ca nu este bine ca cineva sa stea excesiv de mult, trebuie sa apara oameni noi cu idei bune. Pe de alta parte, nu trebuie nici sa ii schimbi prea des pentru ca ideile bune nu apuca sa fie puse in practica, adaptat la context. Cand ai de numit pe cineva intr-o institutie vezi care este cea mai buna optiune. Legea permite, dar nu obliga. In cazul nostru, legea permite mai multe mandate, dar nu iti da garantia ca vei avea mai multe mandate, trebuie sa te numeasca cineva. Trebuie sa vrei tu si sa vrea si altii. Imi place job-ul asta, este o mare diversitate, nu te plictisesti, este un job frumos si provocator care imi place, deci jumatatea este rezolvata. Apoi este mecanismul asta complicat de numire, trebuie sa conlucreze si Guvernul si Parlamentul si presedintele ca sa fii numit in functia pe care o detin in acest moment. Din variantele care au fost au concluzionat ca sunt cea mai buna. Vom vedea ce va fi in viitor.

Comentarii

# Cetateanul date 16 mai 2022 19:32 +2

Liberale!? Poate doar în privința cuantumurilor. Pentru că dacă ne uită spre epigonii gogului numa profesiune nu iese. Precum în bancul vechi... oricum vrei șă asamblezi bicicleta tot pistol mitraliera iese... sau cu epoleți, de la xaz la necaz.

# ?????? date 16 mai 2022 21:24 0

@ Ce ziceți, ce ziceți, ?, Care concurență, ? Comisionarea tranzacțiilor electronice așa cum procedează sistemul bancar la comisionarea tranzacțiilor, la un nivel care să asigure finanțarea bugetară cu diminuarea circulației masei monetare la un nivel care să susțină funcționarea activităților și piețelor mici , a tranzacțiilor mici îndeosebi a celor reglementate ca neimpozabile, piețe oboare,pe unde încă nu funcționează plățile electonice, ar închide și fiscul și mare parte din Oficiul Concurenței, din activitatea parchetelor , din chestiunile de evaziune fiscală , activitatea contabilă și financiară, din activitatea avocaților și a instanțelor,?

# Gica contra sistemului date 16 mai 2022 22:26 +4

Mai frate, numai în romanistanul bananier un felcer, doctor în economie, de noaptea mintii, poate să-i învețe pe avocați cum sa aplice legea. Se pare ca a luat-o razna omul care la viata lui a făcut orice altceva numai despre meseria lui nu scrie nimic în CV. Ca in orice colonie pe stăpâni ii interesează banii și monopolul. În Ro vatafi pe felie au fost puși Isărescu și Chiritoiu care sunt de neînlocuit. Spune omul ca în energie nu a constatat înțelegeri între firme concurente. Dar firme concurente ai găsit nene? Pentru el emiterea a milioanele de facturi cu preturi astronomice, pe care unii consumatori le-au și plătit, are motive puerile, infantile, adică firmele nu au înțeles legea sau au preferat sa nu o aplice, în interesul consumatorilor, desigur. Iar el probabil a zâmbit înțelegător. Sa mori tu Chiritoiule? Și cohortele de avocați ale acestor firme au fost prosti? sau tu ne iei pe noi de prosti? ori tu mâine ar trebui să-ți scrii demisia? ca să nu te fac prost.

# ?????? date 16 mai 2022 23:31 0

& Deci, e simplu, ? Se comisionează toate tranzacțiile financiare cu un procent calculat la volumul total al tranzacțiilor financiare care să asigure finanțarea bugetară, se poate desființa impozitare, contribuții sau pe partea de venituri salariale se pot încasa din venitul brut virat impozitul și contribuțiile prin codificarea operațiunilor impozabile cu procentul de impunere, contribuție, operațiunile neimpozabile putând și ele fi codificate la realizarea tranzacțiilor, ? Deci, evidențiarea veniturilor și cheltuielilor ar putea fi realizată și în mod automat, eliminând pozibilitatea evaziunii fiscale, ? În privința concurenței se poate acorda un cod fiecăruia dintre agenții economici prin care să poată fi stabilit volumul tranzacțiilor din piață în timp real și să poată fi averizați, blocați la tranzacționare la adepășirea procentelor reglementate despre piața concuranțială și monopol, ?

# maxtor date 17 mai 2022 01:47 0

da domne, daca nu mai exista dovezile astea scapi de amenda, dar nici la puscarie nu te baga parchetul

# Chiri Kartell date 17 mai 2022 08:09 +1

Foarte buna intrebarea dvs legata de relatia dlui Chirita cu avocatii. Poate ne detalia mai mult despre conferintele PRIA unde este lector alaturi de anumiti avocati care isi permit sa plateasca taxe de mii de euro doar ca sa fie la aceeasi masa cu Presedintele Consiliului Concurentei. Adica dai un ban dar stai in fata si le spui clientilor uite ca eu stau la masa, iar pe urma pac Consiliul Concurentei iti reduce amenda. Poate ne spun si cei de la Agentia nationala de integritate daca se poate asa....in alte cazuri vedem confiscari, incompatibilitati. Pana acum tacere ...

# ?????? date 17 mai 2022 10:22 0

& Deci, ideea ar fi că IT-ul ar putea desființa multe dintre activitățile bugetare și dintre specialitățile din învățământul superior,pe lângă evaziunea fiscală, alte inconveniente despre finanțare , tranzacționare, instanțe , apărători, etc., ?

# ?????? date 17 mai 2022 10:27 0

& Chiar și multe dintre spețele de abuz în serviciu ar putea fi evitate prin informatizarea activităților, ? ?

# Gica contra sistemului date 17 mai 2022 19:59 0

Omul da dovada ca are și apucături securistoide. Poate o face parte chiar dintre ei. Nu ii sunt suficiente mijloacele pe care legea I le oferă. Vrea sa caute agentul economic și unde nu pătrunde lumina, adică pe unitățile mobile de memorie. Poate le-o pune și farurile mașinii în ochi, ca in anii 50, sa nu vadă controlatul pe unde mai e cautat. Mai negociază omul cu MJ ca cei care încalcă legea, dar ii dau lui informații sa fie iertați de contravenție sau pedeapsa. Bai, ești prost? cum ar întreba un "clasic" în viata, pai principiul legalității incriminarii faptei și al aplicării pedepsei, ce faci nene cu ele? Cine te crezi? D-zeu, sa ierți tu infractorii sau contravenientii. Omule, cu astfel de idei ești un adevărat pericol social din funcția pe care o ai. Părerea mea! ????????????

# ?????? date 19 mai 2022 22:11 0

@ Bă, economia asta controlată și însușită în mare parte de generali , chestori , protipendada, care produce împrumuturi pentru grade, funcții, salarii și pensii, care de care mai speciale, construită cu academicieni ca Isărescu, Dăianu, Dobrescu, Iancu , Franc și juriști ca Bîrsan, Pop, etc., funcționează de i-ar reda lui Nicolae Ceaușescu statutul de "Geniu al Carpaților", ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 4.07.2022 – Codrut Olaru s-a decis

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva