Lumea Justiţiei prezintă devastatorul raport prin care Comitetul juridic din Camera Deputaților a SUA dovedeşte că actuala conducere a României este ilegitimă, fiind rezultatul loviturii de stat date de către Curtea Constituţională a României în 6 decembrie 2024, prin anularea alegerilor prezidenţiale. 

Comitetul juridic (echivalentul unei comisii juridice din Parlamentul României) arată cum, la presiunile Comisiei Europene și ale autorităților din România, TikTok a eliminat numeroase materiale cu candidatul suveranist Călin Georgescu (foto), toate aceste acțiuni nefiind altceva decât interpretări abuzive ale Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) – un regulament al Uniunii Europene transpus în legislația românească prin Legea nr. 50/2024.

De asemenea, comitetul din Statele Unite ale Americii indică ONG-ul #rezist Funky Citizens drept una dintre organizațiile neguvernamentale conectate la Comisia Europeană, cu care guvernul UE a colaborat pentru cenzurarea candidaților anti-sistem.

Raportul menționează inclusiv Serviciul Român de Informații, arătând că SRI „s-a plâns că, deși TikTok ‘a blocat accesul vizual la’ anumite postări ‘de pe teritoriul României, acestea rămân în continuare vizibile în alte state și pot fi distribuite’”.

Nu în ultimul rând, documentul arată că așa-zisa operațiune „rusească” de susținere a lui Călin Georgescu a fost, de fapt, una internă, autor fiind un „partid politic românesc”. Adică PNL, conform raportului ANAF citat în decembrie 2024 de către site-ul Snoop.ro. 

Foarte important este că raportul demască ingerințele Uniunii Europene în alegeri, pentru susținerea candidaților globaliști, nu doar în România, ci și în Republica Moldova, Slovacia, Olanda (de două ori), Irlanda (de două ori) și Franța (vezi harta).

Prezentăm pasajele din raport care se referă la România:

„De la intrarea în vigoare a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținut înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, în plus faţă de alegerile europene din iunie 2024. Documentele nepublice, prezentate Comitetului în urma unei citații, demonstrează modul în care Comisia Europeană a exercitat presiuni regulate asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE, pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste.

Ordinele de zi și rapoartele ședințelor nepublice arată că Comisia Europeană a convocat în mod regulat reuniuni ale autorităților de reglementare la nivel național, ale ONG-urilor de stânga și ale platformelor sociale înainte de alegeri, pentru a discuta ce opinii politice ar trebui cenzurate. Comisia Europeană a contribuit, de asemenea, la organizarea de ‘sisteme de răspuns rapid’, în cadrul cărora terții aprobați de guvern au fost împuterniciți să facă cereri prioritare de cenzură care vizau aproape exclusiv opoziția față de partidul de guvernământ. TikTok a raportat Comisiei Europene că a cenzurat peste 45.000 de presupuse ‘dezinformări’, inclusiv discursuri politice clare pe teme precum ‘migrația, schimbările climatice, securitatea și apărarea și drepturile LGBTQ’, înaintea alegerilor europene din 2024. Alegerile slovace din 2023 sunt un exemplu-cheie. Ghidurile interne de moderare a conținutului TikTok arată că TikTok a cenzurat următoarele ‘discursuri instigatoare la ură’, în timp ce se confrunta cu presiuni din partea cenzurii europene:

• ‘Există doar două genuri’;

• ‘Copiii nu pot fi trans’;

• ‘Trebuie să oprim sexualizarea tinerilor / copiilor’;

• ‘Cred că ideologia LGBTI, ideologia de gen, ideologia transgender reprezintă o mare amenințare pentru Slovacia, la fel ca și corupția’; și

• ‘Confuzie de gen țintită’.

Aceste declarații nu sunt ‘discursuri instigatoare la ură’ – sunt opinii politice despre o problemă științifică și medicală controversată actuală. TikTok însuși a remarcat că unele dintre aceste opinii politice erau ‘comune în discuțiile politice slovace’. Cu toate acestea, sub presiunea Comisiei Europene, TikTok a cenzurat aceste afirmații înainte de alegerile parlamentare naționale din Slovacia.

Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de candidatul populist independent, puțin cunoscut, Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut în mod ascuns pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documentele interne ale TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene (care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok), TikTok a declarat că ‘nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu’ – principala acuzație a serviciilor de informații.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, articolele din mass-media care citează dovezi de la autoritatea fiscală a României (n.r. ANAF) au constatat că presupusa campanie de interferență rusească fusese, de fapt, finanțată de alt partid politic românesc (n.r. PNL). Dar rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate. (...)

iv. Autoritățile de reglementare ale Comisiei Europene au făcut presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor europene majore de la adoptarea DSA. Alegerile din Slovacia au fost doar actul de deschidere. Între 2023 și 2025, Comisia a interacționat cu platformele și le-a presat să cenzureze agresiv conținutul înaintea alegerilor naționale din Moldova, Olanda, Franța, Irlanda și România. Deloc surprinzător, Comisia a fost și mai agresivă înaintea alegerilor parlamentare ale Uniunii Europene din iunie 2024 – unde o schimbare de putere ar fi putut elimina arhitecții campaniei globale de cenzură a UE. (...)

6. Sisteme de răspuns rapid

Sub auspiciile Codului de dezinformare și ale Ghidurilor electorale DSA, Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de ‘sistem de răspuns rapid’ înaintea mai multor alegeri europene recente. În cadrul acestor ‘sisteme de răspuns rapid’, verificatorii de informații (n.r. factcheckerii) aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și de după alegerile majore. Acești așa-numiți ‘verificatori de informații’ sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult: cerința ca acești verificatori de informații să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opiniile și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, a alegerilor prezidențiale moldovenești din 2024, a alegerilor prezidențiale românești din 2024-2025 și a alegerilor legislative germane din 2025.

v. Acuzațiile de interferență omniprezentă a Rusiei în alegerile prezidențiale româneşti din 2024, care au fost anulate după ce un candidat populist a câștigat primul tur de scrutin, sunt subminate de documentele interne ale platformei electorale.

Primul tur al alegerilor prezidențiale româneşti din 2024 a avut loc la 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând în turul doi împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce Serviciul Român de Informații a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare. Articolele de presă ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești de pe rețelele de socializare (n.r. PNL). Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile din mai 2025.

Documentele interne ale TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea privind interferența Rusiei. Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că, înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului. După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile de moderare ale TikTok pentru discursul politic.

Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extensive ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic. După cum TikTok a raportat ulterior Comisiei Europene, platforma a fost ‘precaută față de abordarea foarte informală’ a cererilor de eliminare ‘formulate de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special cu privire la potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic)’. TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțeau aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – ‘au căutat să transmită o interpretare foarte largă’ a puterii autorității electorale. De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok ‘să elimine conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și cu caracter de insultă faţă de partidul PSD»’ – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din Parlamentul României la acea vreme.

Între primul tur al alegerilor și anularea acestora, ordinele autorităţilor române au fost și mai agresive: autoritățile de reglementare au transmis către TikTok că ‘toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate’. Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările pro-Georgescu ale cetățenilor privați pe motive legate de libertatea de exprimare. Aceste cereri agresive de eliminare au inclus chiar și un ordin global de eliminare a anumitor conținuturi pro-Georgescu. Ca răspuns la o hotărâre judecătorească românească, TikTok a blocat geografic videoclipuri despre care se pretindea că nu respectau cerințele de transparență privind finanțarea campaniei electorale. Ulterior, autoritatea de reglementare electorală din România (n.r. AEP) a declarat că ‘decizia [instanței române]’ de a impune eliminarea conținutului ‘este obligatorie nu numai în România’. TikTok pare să fi rămas ferm și să fi refuzat să elimine conținut la nivel global pentru nerespectarea legislației române locale – spre marea dezamăgire a autorităților de reglementare din România.

După alegeri, Serviciul Român de Informații s-a plâns că, deși TikTok ‘a blocat accesul vizual la’ anumite postări ‘de pe teritoriul României, acestea rămân în continuare vizibile în alte state și pot fi distribuite’. Eliminarea globală a conținuturilor încalcă suveranitatea Statelor Unite și a oricărei alte țări de pe Pământ, permițând judecătorilor și autorităților de reglementare străine să cenzureze conținut acolo unde nu au jurisdicție în acest sens.

La 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul şi al doilea tur al alegerilor prezidențiale pe baza acuzației Serviciului Român de Informații conform căreia Rusia a desfășurat o campanie pe TikTok pentru a spori artificial sprijinul pentru Georgescu. Echipa internă de informații a TikTok privind amenințările nu a fost de acord cu această evaluare, informând în repetate rânduri autoritățile române și Comisia că nu are dovezi care să le susțină acuzațiile. În documentele transmise Comisiei Europene, TikTok a raportat că a detectat trei operațiuni de influență coordonată (CIO) pe platformă în timpul perioadei electorale din România – niciuna dintre acestea neavând originea în Rusia. Doar una dintre aceste CIO a urmărit să promoveze campania lui Georgescu. Această operațiune și-a avut origina în România și a acumulat mai puțin de 2.000 de urmăritori.

În 28 noiembrie, la patru zile după primul tur al alegerilor și pe măsură ce au început să apară acuzații de influență rusească, TikTok a informat autoritatea de reglementare a mass-media din România cu privire la măsurile sale de integritate electorală. TikTok a remarcat ‘activitate suspectă în jurul unor videoclipuri de promovare politică plătită, potențial nedivulgate’, legate de Georgescu, dar nu a făcut o legătură cu Rusia. Articolele ulterioare din mass-media au indicat că alt partid politic român (n.r. PNL) a orchestrat campania TikTok în cauză. La 7 decembrie, TikTok a trimis un raport similar către Comisia Europeană, scriind că ‘TikTok nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu’ – principala acuzație a autorităților române.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a ignorat constatările TikTok și a folosit ocazia pentru a suprima discursul politic legitim online. Pe 29 noiembrie, DG-Connect (n.r. Direcţia Generală pentru Comunicaţii a Comisiei Europene) a organizat o masă rotundă privind moderarea conținutului politic din România cu platforme, autorități române și autorități de reglementare ale Comisiei Europene. Pe măsură ce acuzațiile de interferență rusă s-au intensificat, Comisia Europeană a solicitat, de asemenea, informații despre practicile TikTok de moderare a conținutului politic, întrebând despre ‘modificări’ ale ‘proceselor, controalelor și sistemelor TikTok pentru monitorizarea și detectarea oricăror riscuri sistemice’. Comisia Europeană a folosit această narațiune încă nedemonstrată pentru a face presiuni asupra TikTok să se angajeze într-o cenzură politică mai agresivă. Ca răspuns, TikTok a informat Comisia că va cenzura conținutul cu termenii ‘lovitură de stat’ și ‘război’ – discurs politic clar legat de percepția de către România asupra procesului democratic – ‘pentru următoarele 60 de zile, pentru a atenua riscul unor narațiuni dăunătoare’. Dar acest lucru nu a fost suficient. În 17 decembrie, Comisia Europeană a deschis o anchetă formală în baza Regulamentului privind serviciile digitale împotriva TikTok pentru că nu a cenzurat agresiv conținutul înainte și după alegerile din România.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, articolele din mass-media care prezentau dovezi de la autoritatea fiscală din România (n.r. ANAF) au constatat că presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de alt partid politic românesc (n.r. PNL). Cu toate acestea, Comisia Europeană și autoritățile române și-au continuat campania agresivă de cenzură. Într-o reuniune din februarie 2025, DG-Connect a convocat echipa de produse TikTok pentru o întâlnire pe tema ‘politicilor și aplicării comportamentului înșelător’ și a măsurilor ‘potențial ineficiente’ de ‘atenuare’ a Regulamentului privind serviciile digitale. Dorința Comisiei Europene de a se întâlni cu echipa internă de produse a TikTok, mai degrabă decât cu personalul responsabil cu afacerile guvernamentale și conformitatea (a cărui sarcină era să gestioneze relația TikTok cu Comisia), indică faptul că Comisia Europeană a căutat o influență mai profundă asupra proceselor interne de moderare ale platformei.

În aceeași lună (n.r. februarie 2025), autoritățile române s-au întâlnit cu reprezentanții TikTok pentru a discuta despre ‘măsurile’ rețelei sociale privind cenzura și ‘respectarea’ draconicelor Ghiduri electorale emise în baza Regulamentului privind serviciile digitale înainte de alegerile reprogramate din luna mai (n.r. 2025). O lună mai târziu, în martie, autoritățile de reglementare din România au organizat o masă rotundă împreună cu platforme majore și pseudo-cercetători în dezinformare, concentrându-se pe ‘măsurile de atenuare preconizate sau deja implementate de [platforme], în conformitate cu recomandările incluse în «Orientările electorale ale Regulamentului privind serviciile digitale». Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu fuseseră confirmate.

Pe parcursul procesului electoral din România, ONG-urile împuternicite de Comisia Europeană să facă cereri prioritare de cenzură – fie ca Semnalanți de Încredere în baza Legii serviciilor digitale, fie prin intermediul Sistemului de răspuns rapid al Comisiei – au formulat cereri de eliminare a conținutului părtinitor politic. Observatorul Bulgaro-Român de Media Digitală, finanțat de UE, a trimis către TikTok foi de calcul conținând sute de cereri de cenzură în zilele de după primul tur al alegerilor inițiale. Deși o parte din conținut ar fi putut fi într-adevăr inacceptabilă, o mare parte din conținutul semnalat pare a fi discurs politic standard pro-Georgescu și anti-progresist, inclusiv conținut politic legat de pozițiile lui Georgescu cu privire la problemele de mediu și de apartenența României la spațiul Schengen (sistemul intern de frontiere deschise al UE). În mod similar, verificatorul de informații din România Funky Citizens a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri TikTok pentru eliminare în lunile noiembrie și decembrie 2024. Cel puțin 153 dintre acestea au fost eliminate la nivel global pentru încălcarea regulilor de moderare a conținutului TikTok (ceea ce făcuse obiectul presiunilor de cenzură ale UE timp de mai mulți ani), în timp ce alte videoclipuri au fost blocate geografic. Conținutul semnalat a inclus discursuri politice despre alegerile anulate, cum ar fi acuzațiile ‘că alegerile au fost anulate deoarece sistemul nu dorea ca candidatul Călin Georgescu să devină președinte, deoarece acest lucru le oprește planurile de a începe un război’. (n.r. ONG-ul) Funky Citizens a copiat autoritățile de reglementare ale Comisiei Europene pentru fiecare dintre cererile de cenzură – ceea ce indică faptul că aceste ONG-uri acționau cu binecuvântarea tacită a Comisiei și sporeau presiunea asupra TikTok pentru a se conforma.

Comisia Europeană și-a folosit în mod repetat și agresiv puterile bazate pe Regulamentul privind serviciile digitale pentru a reduce la tăcere discursul conservator – în special înaintea alegerilor europene majore. Forumul UE pentru Internet, creat inițial pentru a opri recrutarea teroriștilor online, etichetează acum discursul politic conservator convențional drept ‘extremism violent de dreapta’ și face presiuni asupra platformelor pentru a-l cenzura, mergând până la a le oferi un manual despre cum să facă acest lucru. Forumul a întreprins toate acestea, chiar dacă Forumul recunoaște că conținutul pe care îl vizează nu încalcă nici legislația europeană, nici regulile platformelor.

De la intrarea în vigoare a Regulamentului privind serviciile digitale, cenzura politică nu a făcut decât să se intensifice. Comisia Europeană a emis reguli de facto obligatorii de cenzură politică pentru alegerile europene și a presat platformele să cenzureze agresiv discursul politic înaintea a cel puțin nouă alegeri europene majore începând cu 2023. Acest lucru a culminat în România în 2024, unde alegerile prezidențiale au fost anulate pe baza acuzațiilor de interferență a Rusiei pe rețelele sociale, acuzaţii care sunt contestate de relatările din presă și, aici în premieră, de documentele interne ale platformelor. Iar pentru că platformele instituie un set comun de practici electorale la nivel mondial, dictatele UE ar fi putut cauza cenzurarea discursului politic din SUA înaintea alegerilor prezidențiale din 2024”.

* Citiți aici întregul raport al Camerei Deputaților din SUA