22 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CREZUL LUI CORBU – Presedinta ICCJ Corina Corbu: “Ideea statului de drept si a suprematiei legii conduce si la ideea de responsabilitate a celor care infaptuiesc justitia. Ca judecatori trebuie sa fim mereu constienti ca garantia constitutionala care dispune ca 'judecatorii sunt independenti si se supun numai legii' se citeste si se aplica in intregime, nu se trunchiaza la prima ei parte. A doua teza este la fel de importanta”

Scris de: George TARATA | pdf | print

1 July 2024 13:11
Vizualizari: 2813

Judecatorul nu trebuie sa uite in nicio clipa ca are obligatia de a se supune doar legii. Iar aceasta obligatie, mentionata cat se poate de clar in Consitutia Romaniei nu este mai putin importanta decat garantia constitutionala privind independenta judecatorului.


 

Precizarea a fost facuta chiar de catre presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Corina Corbu (foto). Invitata saptamana trecuta la evenimentul organizat de Uniunea Juristilor din Romania (UJR) cu ocazia Zilei Justitiei, Corbu a amintit ca statul de drept inseamna si responsabilitate din partea celor care infaptuiesc actul de justitie. Or doar prin respectarea legii de catre magistrati se poate construi prestigul justitiei, care este de fapt baza independentei Justitiei.

De asemenea, sefa ICCJ a tinut sa sublinieze ca Justitia nu apartine nici judecatorului, nici procurorilor si nici celorlalti profesionisti ai Dreptului, ci apartine societatii. Justitia nu se infaptuieste in abstracto, ci are in vedere cetateanul si drepturile sale”, a explicat Corina Corbu.


Prezentam discursul presedintei ICCJ Corina Corbu:


“Domnule presedinte al Uniunii Juristilor din Romania,

Stimati invitati,


In primul rand as dori sa va multumesc pentru traditia pe care ati creat-o, de a sarbatori in fiecare an Ziua Justitiei printr-un eveniment de inalta tinuta stiintifica, dar care constituie si un prilej pentru a fi laolalta, reprezentanti ai diferitelor profesii juridice. Aceste schimburi de idei si de experienta profesionala nu fac decat sa intareasca coeziunea sistemului judiciar in sens larg si sa faciliteze gasirea celor mai bune solutii la problemele cu care se confrunta justitia din Romania.

In al doilea rand, ma onoreaza alegerea domniilor voastre de a acorda astazi o atentie speciala instantei supreme a Romaniei, conferindu-mi aceasta calitate de invitat special, ca reprezentanta a Inaltei Curti.

Si intr-un al treilea rand, as dori sa apreciez tema aleasa pentru conferinta din acest an si sunt sigura ca aceasta problematica a statului de drept, a suprematiei Constitutiei si legii va genera dezbateri de un inalt grad de interes.

Din perspectiva presedintelui de Inalta Curte, dar, in aceeasi masura, din perspectiva judecatorului in general, chestiunea suprematiei legii este una fundamentala. Justitia reala, justitia care se apropie macar de conceptul filosofic de dreptate, nu se poate realiza decat intr-un stat de drept, ea ramanand iluzorie si arbitrara in orice alta forma de organizare politico-sociala. Dar un stat functioneaza ca stat de drept nu doar prin simplul fapt ca are aceasta valoare fundamentala inscrisa in Constitutie sau ca are o legislatie si o structura institutionala adecvate acestei valori, ci si prin importanta pe care statul si societatea o acorda acestei valori in componentele sale cele mai practice, cele legate de viata de zi cu zi a sistemului judiciar si a societatii in general.

Doua idei mi se pare important a fi subliniate din aceasta perspectiva.

Mai intai, consacrand caracterul de stat de drept al Romaniei prin chiar articolul 1 din Constitutie, Statul Roman nu a enuntat o valoare abstracta si nu a facut o declaratie de intentie. Dimpotriva, el si-a asumat astfel in contractul social incheiat cu cetatenii sai o veritabila obligatie juridica, cu caracter concret si efectiv, iar toate institutiile statului sunt datoare sa aduca la indeplinire aceasta obligatie.

Pe de alta parte, avand in vedere experienta mai indepartata si mai apropiata in timp a Romaniei, constituie datoria noastra a tuturor de a ne asigura ca statul de drept nu ramane o simpla formula lingvistica sau, si mai de nedorit, cortina in spatele caruia drepturile si libertatile fundamentale sunt deformate sau neglijate. Statul de drept nu poate fi rezultatul unui proces de tip 'machiavellic', in care 'scopul scuza mijloacele', el semnifica tocmai ca suprematia legii este aplicabila tuturor – si statului si cetatenilor, si celor puternici si celor slabi, si celor bogati si celor lipsiti de mijloace materiale – si ca fiecare pas al acestui proces, fiecare fateta si fiecare garantie sunt importante.

Din aceasta perspectiva, statul de drept trebuie sa fie o stare de fapt, concreta, sa se transpuna intr-un mod de organizare a vietii juridice si sociale care sa valorizeze drepturile si libertatile fundamentale si mai trebuie sa constituie si o stare de spirit, respectiv imprimarea acestei valori in constiinta profesionistilor dreptului, dar si in insasi constiinta sociala.

Romanii spuneau 'dura lex sed lex' pentru a sublinia ca, oricat de indezirabil ar fi rezultatul la care se ajunge prin aplicarea legii, legea trebuie respectata si aplicata. Dar, cel putin pentru mine, semnificatia acestei sintagme este mult mai larga. Astfel, cred ca ea inseamna in egala masura si ca avem datoria de a cunoaste si a aplica legea si atunci cand acest lucru nu este tocmai facil. Inseamna, spre exemplu, efortul de zi cu zi al judecatorilor din Romania de a-si indeplini datoria profesionala si sociala in conditii de supraincarcare, de sedii necorespunzatoare si, nu de putine ori, de critica publica uneori nejustificata. Inseamna, pe de alta parte, obligatia de a aplica legea intr-un proces penal cu ascultarea argumentelor tuturor celor implicati, cu loialitate, respectand egalitatea de arme si respectarea tuturor garantiilor procesuale; este fara indoiala mai putin facil, dar orice alta abordare nu inseamna stat de drept. Si in sfarsit, pentru mine, respectivul adagiu mai inseamna ca fiecare cauza trebuie tratata cu atentie, cu profesionalism, cu inalta competenta si, de ce nu, cu dedicatie.

Cu alte cuvinte, ideea statului de drept si a suprematiei legii conduce si la ideea de responsabilitate a celor care infaptuiesc justitia. Ca judecatori trebuie sa fim mereu constienti de faptul ca garantia constitutionala care dispune ca 'judecatorii sunt independenti si se supun numai legii' se citeste si se aplica in intregime, nu se trunchiaza la prima ei parte. A doua teza este la fel de importanta cu prima si trebuie sa luam intotdeauna in considerare asta. Mai trebuie sa luam in considerare si ca justitia nu se infaptuieste oricum, ci conform obligatiei noastre generale de diligenta profesionala – modul de desfasurare a judecatii este important, termenele sunt importante, atitudinea profesionala este importanta s.a.m.d. Respectarea legii presupune atingerea tuturor acestor jaloane profesionale, astfel se construieste prestigiul justitiei. Iar prestigiul justitiei si al institutiilor sale este de fapt baza sociala care asigura caracterul efectiv al independentei acesteia. Si asta pentru ca justitia trebuie sa reprezinte in primul rand puterea adevarului, puterea ratiunii, puterea argumentului stiintific, iar nu puterea sabiei.

Fara indoiala ca in constructia statului de drept nu apare ca actor doar judecatorul, desi sper ca ma veti ierta ca am prezentat astazi preponderent perspectiva acestuia, pentru ca imi este cea mai familiara. Ma bucur ca purtam aceasta discutie sub patronajul Uniunii Juristilor din Romania pentru ca, pentru asigurarea caracterului efectiv al statului de drept, rolul tuturor profesionistilor dreptului este esential. Pe de alta parte, sa participam la acest proces de constructie si consolidare nu este doar o posibilitate care ni se confera tuturor, nu este nici macar un drept, ci este o obligatie a noastra, a tuturor, in primul rand in calitate de cetateni ai Romaniei. Pentru ca justitia nu apartine judecatorului, nu apartine procurorilor, avocatilor, consilierilor juridici, nu apartine profesorilor universitari, justitia apartine societatii, cetatenilor si are potentialul de a afecta semnificativ calitatea vietii acestora.

Desi majoritatea celor care nu sunt profesionisti ai dreptului nu sunt uneori constienti de asta, legea se afla permanent in viata lor guvernand fiecare actiune care are potential juridic – de la cumparaturile pe care le face un om obisnuit la un supermarket, la chestiunile de familie, la chestiunile legate de exercitarea profesiei si de relatiile de munca, de educatia copiilor s.a.m.d. Tuturor acestora avem obligatia comuna sa le asiguram egalitatea in fata legii, sa ii protejam de abuz sau de discriminare si sa le protejam drepturile fundamentale. Aceasta caracteristica a justitiei, de a constitui mecanismul care asigura functionarea echitabila si democratica a modelului nostru social reprezinta pana la urma finalitatea practica a unui stat de drept – justitia nu se infaptuieste in abstracto, ci are in vedere cetateanul si drepturile sale.

Revenind la tema conferintei de astazi – 'Statul de drept intre realitate si deziderat' voi incerca un raspuns foarte direct la intrebarea implicita pe care aceasta o contine. Da, statul de drept este in Romania o realitate, dar, asa cum se intampla de altfel pretutindeni in lumea democratica, este o realitate dinamica, o realitate care se cladeste sau se consolideaza zi dupa zi. Este o munca continua, este chiar o lupta continua. Pentru ca, asa cum aminteam la inceput, statul de drept nu devine o realitate obiectiva, efectiva, prin simpla consacrarea constitutionala a lui, ci este rezultatul unui proces de cooperare, de invatare institutionala si de asumare din partea tuturor. El nu este o casuta pe care o putem bifa cu satisfactie, dupa care o punem intr-un sertar ca sa ne putem ocupa de altceva, ci este o realitate care se apara in fiecare zi. si nu se apara prin declaratii, prin campanii sau prin angajamente ci se apara, pur si simplu, facandu-ne cu totii datoria cu integritate, profesionalism, buna-credinta si loialitate.

In final, as dori sa ma intorc la motivul care a prilejuit intalnirea noastra de astazi, respectiv Ziua Justitiei, care urmeaza a fi aniversata in cateva zile. Si, cu aceasta ocazie, v-as invita pe toti cei aici prezenti sa ii onoram cum se cuvine pe cei care astazi lipsesc, respectiv toti colegii nostri, din toate profesiile juridice care in anul care a trecut si-au indeplinit atributiile cu competenta si profesionalism, au invins sau au gestionat dificultatile profesionale si au facut ca sistemul judiciar romanesc in sens larg sa ramana functional si sa-si indeplineasca misiunea sociala. Pe toti acesti oameni nevazuti sau esentiali ii salut in mod special astazi si le adresez cele mai bune ganduri de reusita pentru viitor.

Va multumesc tuturor pentru atentia acordata”.

Comentarii

# DODI date 1 July 2024 14:09 +36

A uitat să vorbească despre acoperiții din magistratură care pun mai presus de lege ordinele primite de la Noua securitate. A făcut asta pentru că ”ordinele se execută, nu se discută”. Ceea ce ea știe cel mai bine.

# maxtor date 1 July 2024 23:54 +89

sa se ia de desht cu Daniletz si sa le tzina copilashilor prin scoli lectii d-astea.

# santinela date 2 July 2024 06:47 +67

Cat timp in institutia condusa de dvs s-a format o adevarata "sectie Nufarul" de spalare a unor nenorociti ca Portocala,Onea, judecatori si parchetari cu grave abateri disciplinare, si tolerati asa ceva, cuvintele frumoase spuse de la pupitru dau numai din coada,fiind goale si fade !

# Cogito, ergo sum date 2 July 2024 11:23 0

"Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii". Corect, cat si in continuare latura practica a infaptuirii justitiei.Corect,in ceeea ce priveste guvernarea justitiei care se rasfrange asupra cetateanului si vietii sale. Dar cu umila supusenie, intreb: CARE CETATEAN? Viziunea proiectiva a Justitiei este corect in opinia mea daca este infaptuita de Judecatorii independenti si supusi doar legii. Dar, "Adhuc sub iudice lis est". Pana de curand, sub inaltele patronaje a alesilor, am beneficiat de "abyssus abyssum invocat". In acest context principiul care ne-a asigurat supravietuirea a fost si inca este "A bove ante, ab asino retro, a stulto undique caveto".Viitorul JUSTITIEI ESTE pentru cei pe care ii slujeste si care ii da ratiunea existentei."NIHIL SINE DEO" PT JUSTITIA ROMANA, suprematia LEGII in Romania. Suntem latini. Cultura, perceptele valabile de mii de ani sunt "destinul" noastru nu numai cultural ci si material. Va******la si peschesul ne-au "calauzit" in "democratie"!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.07.2024 – Procurorul care vrea sa infunde AUR nu se lasa

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva