4 martie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CSM A TACUT IN FATA ORORILOR – AMR si AJADO acuza pasivitatea CSM cand numerosi magistrati au fost terfeliti de DNA pentru solutiile adoptate, situatie repetata in procesul avocatului Robert Rosu: „Acest tip de proceduri straine unei justitii democratice a inceput sub pretextul luptei anticoruptie si in aplauzele unei parti a mass-media, societatii civile, ambasadelor, organismelor europene, cu ignorarea elementelor fundamentale ale unei justitii independente pe care tocmai acestea le promovau”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

22 decembrie 2020 19:27
Vizualizari: 5548

Atat fostul, cat si actualul Consiliu Superior al Magistraturii au dat si dau dovada de o scandaloasa pasivitate in fata abuzurilor comise de catre Directia Nationala Anticoruptie impotriva a nenumarati judecatori si procurori, pur si simplu pentru rationamentul juridic al solutiilor adoptate de catre acestia.



Acuzatia a fost lansata marti, 22 decembrie 2020, de catre Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) – ONG-uri conduse de catre judecatoarele Andreea Ciuca (foto dreapta), respectiv Florica Roman (foto stanga).

Cele doua asociatii profesionale si-au exprimat revolta din cauza ca in dosarul Ferma Baneasa DNA Brasov a umilit doi judecatori, obtinand de la ei declaratii in care acestia isi renegau propriile hotarari (click aici pentru a citi). In ciuda acestei monstruozitati, CSM continua sa taca, doar doua judecatoare – Evelina Oprina si Gabriela Baltag – exprimandu-si oroarea fata de masacrul judiciar comis in cauza Ferma Baneasa, inclusiv impotriva avocatului Robert Rosu pentru simpla „vina” a acestuia de a-si fi exercitat profesia de avocat (click aici pentru a citi).

Revenind la AMR si AJADO, trebuie sa spunem ca ONG-urile judecatoarelor Ciuca si Roman amintesc ca pasivitatea CSM nu este o noutate, nici precedentul Consiliu (cel din legislatura 2010-2016) nereactionand corespunzator cand DNA si-a permis in 2014 sa terfeleasca nenumarati judecatori pentru achitarile pronuntate in dosare ale parchetului anticoruptie. Totul in aplauzele unei parti a presei, a politicienilor si a ambasadelor, care se excitau la spectacolul catuselor, puncteaza AMR si AJADO.

In aceste conditii, daca starea de lucruri va persista, independenta justitiei din Romani va ajunge o simpla vorba goala, subliniaza Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului.

ONG-urile amintesc si binecunoscutul caz al gastii de la DNA Oradea (in frunte cu Ciprian Man si Cristian Ardelean), care discuta despre „linistirea” unor judecatori din judetul Bihor – printre care se numara insasi sefa AJADO, Florica Roman. Asociatiile incheie, solicitandu-i Consiliului Superior al Magistraturii sa analizeze felul in care DNA a afectat de-a lungul timpului independenta judecatorilor.


Iata comunicatul AMR-AJADO:


Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) solicita public Consiliului Superior al Magistraturii sa clarifice, o data pentru totdeauna, care sunt garantiile efective ale secretului deliberarii si ale verificarii legalitatii hotararilor judecatoresti numai prin caile de atac prevazute de lege – temelii ale independentei judecatorilor si justitiei intr-un stat de drept

Dezbaterile fervente din aceste zile, in spatiul public, legate de modul in care functioneaza justitia, au scos la iveala probleme de capatai pentru independenta justitiei, ridicate de mai multe ori de asociatiile noastre, dar netransate de CSM, cu privire la secretul deliberarii si la 'verificarea' legalitatii unei hotarari judecatoresti in afara cailor de atac prevazute de lege:

- Care sunt garantiile pentru secretul deliberarii?

- Pastrarea secretului deliberarii este un drept al cetateanului, pe care judecatorul are obligatia sa-l respecte, sau un drept al judecatorului la care acesta poate renunta?

- Secretul deliberarii tine de independenta justitiei sau este un element facultativ intr-un sistem judiciar democratic?

- Audierea ca martor a unui judecator in legatura cu legalitatea hotararii pe care a pronuntat-o respecta exigentele statutului judecatorilor si al procurorilor, prin raportare la standardele europene ale independentei justitiei?

Inainte de toate, AMR si AJADO reamintesc opiniei publice cazul procurorilor de la DNA Oradea care complotau in vederea anchetarii unor judecatori ce solutionau cauze penale la Curtea de Apel Oradea, pentru a baga frica in ceilalti, asa cum rezulta dintr-o inregistrare confirmata de acestia ca fiind autentica. Astfel cum am aratat in comunicatul de presa pe aceasta tema, din continutul discutiilor transparea faptul ca procurorii DNA Oradea, folosindu-se de autoritatea publica cu care au fost investiti, actionand intr-un mod planificat si concertat, au deschis dosare penale judecatorilor din zona cu scopul timorarii acestora, pentru a obtine solutii care sa le fie favorabile. De asemenea, am subliniat ca scopul declarat al acestor procurori DNA, de a 'linisti' judecatorii si de a ii face sa le fie frica, este o incalcare samavolnica si concreta a independentei acestora, de o gravitate fara precedent, cu efectul vadit al incalcarii drepturilor omului si dispretuirii dreptului persoanelor la un proces echitabil si la o judecata dreapta.

Anchetele penale au fost, asadar, denaturate uneori complet, devenind mijloace de presiune asupra judecatorilor.

Cum au inceput derapajele si presiunile asupra judecatorilor

In primul rand, subliniem ca o hotarare judecatoreasca ce este urmarea unei infractiuni savarsite de judecator in legatura cu pricina poate fi revizuita in conditiile legii. Tocmai de aceea, legiuitorul a prevazut expres cai extraordinare de atac, o asemenea hotarare putand fi desfiintata chiar si atunci cand constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, examinarea faptelor facandu-se de catre instanta civila, in calea de atac a revizuirii. Aceste rigori procedurale au fost impuse pentru ca o hotarare data ca urmare a unor fapte penale savarsite de judecatori - chiar in ipoteza in care nu mai poate fi antrenata raspunderea penala a acestora - sa poata fi lipsita de efecte juridice si, in acelasi timp, pentru ca anchetele penale sa nu poata deveni pretext pentru actiuni fara temei, cu scopul lipsirii de efecte juridice a unei hotarari judecatoresti definitive.

Pe de alta parte, anchetarea si audierea judecatorilor, de catre procurori, strict cu privire la legalitatea si temeinicia hotararilor judecatoresti pe care le-au pronuntat, prin discutarea in cadrul procedurilor penale a aspectelor vizand tocmai legalitatea si temeinicia acestora, este un atac grav la stabilitatea actului de judecata si la independenta justitiei.

Acest tip de proceduri straine unei justitii democratice a inceput in urma cu cativa ani, sub pretextul luptei anticoruptie si in aplauzele unei parti a mass-media, societatii civile, ambasadelor si organismelor europene, cu ignorarea elementelor fundamentale ale unei justitii independente pe care tocmai acestea le promovau si sustineau.

Cand un procuror devine o suprainstanta care apreciaza ca o hotarare judecatoreasca definitiva este nelegala si construieste un dosar penal pornind de la aceasta premisa, iar Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constitutional al independentei justitiei, tace, inseamna ca suntem la limita ce marcheaza sfarsitul statului de drept si al democratiei.

Daca judecatorul nu este liber, niciun cetatean nu este liber, iar incalcarea independentei judecatorilor trebuie blamata pentru ca pune in pericol grav drepturile si libertatile cetatenesti.

Rumoarea si indignarea care aucuprins in ultimele zile opinia publica sunt o ocazie de a le reaminti romanilor cat de important este ca judecatorul care le solutioneaza cauzele, procurorul care ii ancheteaza si avocatul care ii apara sa se supuna doar legii si sa fie feriti de orice presiuni. Fiecare dintre cei trei actori este esential in actul de justitie, iar fara oricare dintre acestia nu putem vorbi despre justitie democratica.

In acelasi timp, acum este prilejul de a reaminti cand, de unde si de la cine a inceput totul, mai exact cum lupta anticoruptie, care este necesara, in mod indiscutabil, in orice societate, s-a transformat dintr-un proces penal, ce trebuie sa se supuna neconditionat doar rigorilor legii, intr-un spectacol mediatic, in tacerea fostului Consiliu Superior al Magistraturii, care s-a derobat de obligatiile constitutionale ce ii apartineau.

Asadar, reamititm opiniei publice doua momente, cu efecte grave, in care justitia a inceput sa derapeze sub aspectele aratate, iar vechiul CSM, in loc sa-si indeplineasca obligatiile, a ascuns si, apoi, a justificat aceste derapaje, devenind sustinator si, prin urmare, partas al acestora.

1. In Raportul de activitate al DNA pe anul 2014 a fost inclusa o anexa in care erau analizate hotararile judecatoresti definitive de achitare din anul respectiv, aducadu-se critici cu privire la legalitatea si temeinicia acestora. Niciunul dintre procurorii ce au dispus trimiterea in judecata nu a fost criticat pentru solutiile de achitare, ci, in toate cazurile, au fost acuzati judecatorii ca au pronuntat hotarari de achitare, care, in opinia DNA, erau 'nelegale si netemeinice'.

La data respectiva, asociatiile profesionale AMR si UNJR au reactionat, acuzand argumentat ca se incalca independenta justitiei si solicitand CSM sa ia pozitie.

Singura masura dispusa de fostul CSM impotriva unui derapaj atat de grav al DNA de la regulile si principiile unui stat de drept a fost ca s-a dispus eliminarea anexei respective de pe site-ul DNA, fara nicio alta cercetare si fara a se lua alte masuri.

Pe scurt, la un atac atat de grav al DNA la independenta judecatorilor si a justitiei, CSM a raspuns prin ascunderea problemei, pe ideea ca daca nu vorbim despre ceva, acel ceva nu exista. Deci CSM si-a ignorat rolul constitutional de garant al independentei justitiei.

2. In anul 2014, peste 50 de judecatori de la Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Bihor au adresat CSM intrebari clare si simple: pot procurorii sa ii ancheteze pe judecatori cu privire la deliberare, la hotararea pronuntata? Cum sunt aparate secretul deliberarii si independenta judecatorilor, daca procurorii ii pot ancheta cu privire la pronuntarea solutiilor, adica a hotararilor?

Ca urmare a acestor intrebari, CSM a adoptat Hotararea Plenului nr. 846bis/2014, ce constituie proba evidenta a complicitatii fostului CSM la incalcarea independentei judecatorilor si a justitiei. In loc sa raspunda clar, concis si complet la intrebarile indreptatite puse de judecatori, CSM a adoptat o hotarare alambicata, plina de truisme puerile si de contorsionari logice emise cu pretiozitate. Adica o hotarare ce a permis cercetarea in continuare a judecatorilor si procurorilor pentru solutiile pe care le pronunta, calificarea unor hotarari judecatoresti definitive ca fiind rezultatul unui abuz in serviciu in care parti vatamate sunt instantele si parchetele la care acestia functioneaza!

Ambele momente mai inainte evocate aveau un potential enorm de a lamuri, o data pentru totdeauna, limitele exercitarii profesiilor de judecator, respectiv procuror, de a delimita clar si neechivoc competentele diferite ale celor doua profesii, in acord cu dispozitiile legale, si de a stavili abuzurile DNA comise impotriva judecatorilor si procurorilor, dar, mai ales, impotriva statului de drept, impotriva drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Ambele momente au fost ratate de catre fostul CSM, care a abdicat de la rolul sau constitutional intrucat nu numai ca a acceptat cercetarea magistratilor pentru solutile pe care le pronunta, dar chiar a promovat-o prin hotararea plenului, anterior mentionata.

Simpla existenta a posibilitatii, chiar teoretice, pentru un magistrat de a fi audiat, anchetat si trimis in judecata pentru solutiile date este de natura a pune presiuni enorme asupra fiecarui judecator si procuror si, ca urmare, hotararea pronuntata nu va fi doar in baza legii si a constiintei sale, ci si sub spectrul posibilitatii de a-si periclita cariera, viata privata, libertatea. Or, o astfel de hotarare nu poate indeplini exigentele de calitate cerute magistratilor de lege si societate.

In consecinta, astfel cum am facut si pana acum, solicitam Consiliului Superior al Magistraturii sa rediscute aceste chestiuni, in scopul apararii independentei judecatorilor si a procurorilor care isi exercita functiile cu buna-credinta, cu respectarea legii.

Vom continua sa expunem public orice derapaje care pun in pericol independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor si vom lupta pentru eliminarea oricaror presiuni, directe sau indirecte, din exterior si interior, asupra judecatorilor si procurorilor in exercitarea functiilor ce le revin.

Demersurile noastre sunt indreptatite si necesare nu numai prin prisma legislatiei nationale, ci si prin raportare concreta la documentele internationale. Cu titlu de exemplu, readucem in atentie Avizul nr. 3(2002) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, potrivit caruia puterile incredintate judecatorilor nu sunt supuse doar legilor interne, ca expresie a vointei natiunii, ci si principiilor dreptului si justitiei internationale, asa cum sunt recunoscute in societatile democratice moderne; fiecare judecator trebuie sa faca totul pentru a sustine independenta juridica, atat la nivel institutional, cat si individual; judecatorul nu trebuie sa lucreze sub amenintarea unei pedepse pecuniare, cu atat mai putin a uneia cu inchisoarea, a carei prezenta poate, chiar subconstient, sa ii afecteze judecata; corectarea erorilor judiciare (fie ca tin de jurisdictie, fond sau procedura) trebuie sa se realizeze printr-un sistem corespunzator de cai de atac”.

Comentarii

# Teodor date 22 decembrie 2020 19:47 +39

De ce nu acționati pentru trimiterea procurorilor acolo unde le este locul? Adica in afara magistraturii.

# Ioana M. date 22 decembrie 2020 22:37 +22

Ei...d aia desfiinteaza SIIJ , ca sa ramana DNA ...

# Raymond date 22 decembrie 2020 23:05 +1

In my legal society I as a lawyer stand on the bar table next to the prosecutor on the lateral side of the table. He is at the same level as I am and we submit our arguments equally. The Judge stands above us and does his job by judging our argumants and the evidence.

# Raport despre ”IVSTITIA” date 23 decembrie 2020 03:52 +3

(by Edelweiss – Zicălaș de Truisme irevocabile) :roll: Prolog: „IUSTITIA EST CONSTANS ET PERPETUA VOLUNTAS IUS SUUM CUIQUE TRIBUENS” :-? Așadar, dând dovadă de maximă concizie a expunerii, putem spune că am ajuns la un moment de răscruce. Sau, un moment de cruce, cum, cu inspirație, precizam acum câteva zile. De ce momentul dec. 20-20 este o veritabilă „milestones” ce marchează începuturi și sfârșituri [vezi nota *] I. Pentru că noțiuni teoretice, de tipul „independența judelui” au ajuns simple construcții lexicale lipsite de orice fundament faptic. FORME LEXICALE FĂRĂ PIC DE CONȚINUT, aidoma unor căcați înghețați, sălășluitori în mijlocul unui drumeag abandonat. Care este „INDEPENDENȚA” faptică a magistratului român, atât de des clamată în tot felul de bolboroseli declarative?

# Raport despre ”IVSTITIA” date 23 decembrie 2020 03:53 +5

Păi, nu e alta decât cea reliefată în mod irevocabil de speța „Băneasa”: independența judelui se întinde până la hotarul la care un procuror DNA psihopat, nevropat și sociopat, ce uzurpă rolul magistratului și întinează definitiv noblețea robei, își permite să se constituie ca AL TREILEA sau AL PATRULEA PALIER JURISDICȚIONAL. Nimeni și nici un argument nu mai pot tăgădui faptul că în Kolonia Penitenciară, Experimentală, Kafkiană și Orwelliană Rröemenika, sunt 2 paliere jurisdicționale în dreptul penal – fond, apel, iar în dreptul civil sunt vreo 3: fond, apel, recurs. Acestea sunt palierele în care se poate behăi cu tâmpelnic entuziasm festivist despre căcatul acela de INDEPENDENȚĂ A MAGISTRATULUI. Dincolo de acestea intervine palierul suplimentar al Systemului ocult, alcătuit din juzi dezaxați cu sumedenie de stele pe epoleții camuflați sub robă, alcătuit din Sociopați irecuperabili ce au transformat Ministerul Public într-un uriaș și nediagnosticat Ospiciu.

# Raport despre ”IVSTITIA” date 23 decembrie 2020 03:54 +5

Iar îndărătul acestor a acestor fantoșe psiho-paranoide, a acestor marionete obsesiv-compulsive aflându-se trăgătorii de sfori din Pădure, la rândul lor jucați în ațe, funii și odgoane de Stăpânii Sforilor de peste Ocean (CIA / FBI/ NSA). Cum se manifestă al treilea (al patrulea) palier jurisdicțional? Păi, ca să nu fie nici un fel de discuție, putem lua exemplul recent: orice hotărâre a unei instanțe românești, a unui jude INAMOVIBIL (ha, ha, ha!) și INDEPENDENT ( ha, ha, ha, ha, ha, ha!) devine un fel de kurpapir în momentul în care un prepus al Ocultei Văcarilor trimite vreun dobitoc de procuror cu rang de judecătorie, cocoțat prin interviu în DNA și care răstoarnă efectiv toate silogismele juridice și toate consecințele juridice ale respectivelor hotărâri. Hotărâri pronunțate, repet, de judecători români INDEPENDENȚI ( ha, ha, ha, ha, ha, ha!).

# Raport despre ”IVSTITIA” date 23 decembrie 2020 03:55 +4

Ha, ha, ha, ha, ha, ha! – „independența” asta a magistratului român a fost golită de conținut, a fost demantelată de orice semnificație, ea devenind, de acum înainte și ÎN VECII VECILOR, AMIN!, doar o expresie amuzantă, din categoria celor mai insultătoare peiorative: koorvă, bulanjiu, magistrat independent, centuristă, motherfucker, cocksucker etc. etc. Pentru conformitate: „Hotărârea este UN ABUZ, acțiunea în constatare fiind inadmisibilă la acel moment…”(spune un psihopat DNA la fila 140 a rechizitoriului dosarului „Ferma Băneasa”) II. După aceste evenimente atât de șocante, care mai este profilul moral, comportamental, care este eticismul atât de slăvit al magistratului român? Spuneam Io* acum ceva vreme câteva atribute adjectivale definitorii și exhaustive în ceea ce privește Secta Sociopaților cu Robe : - Calic vocațional - Parvenit - Arivist - Harpagon - Poltron - Paranoic - Ipocrit.

# Raport despre ”IVSTITIA” date 23 decembrie 2020 03:56 +4

Nu m-a crezut nimeni asupra justeții celor afirmate, crezând că încă mai sunt mânat de imbolduri vindicative. (inutil de afirmat contrariul, faptul că experiențele trecute și timpul scurs de atunci m-au adus în postura extrem de onorantă a dobândirii înțelepciunii post-traumatice.) Spuneam că cea mai cabotină și poltronă specie profesională este Secta Geambașilor Adevărului Mistificat și Telalilor Dreptății Siluite. Așadar, hai să vedem azi ce spune o pereche de Iepurași cu robă: judecăcător cojocaru adrian „Hotărârea pe care am dat-o o consider astăzi ca fiind una CRITICABILĂ, acțiunea ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă…” „E posibil să fie criticabilă sub anumite aspecte, de pildă că am uitat să indic temeiul de drept.” (întrebat fiind de ce se dezice de hotărârea pronunțată, iepurele cu robă afirmă șocant) „PE FAPTUL CĂ SUNT ȘI EU OM ȘI ANII AU TRECUT ȘI AM ȘI EU O VÂRSTĂ.”

# Raport despre ”IVSTITIA” date 23 decembrie 2020 03:56 +4

judecăcător ispas marius „motivarea nu este cea mai reușită dar eram la începutul carierei mele de judecător și aveam multe dosare pe rol.” În loc de concluzie: pe mine nu mă crede nimeni când afirm ceva deși lucrurile sunt de o claritate și de o limpezime de cleștar. Începând cu decembrie 20-20, 2 lucruri rămân DEFINITVE ȘI IREVOCABILE: I. independența magistratului e doar o vrăjeală ieftină, numai bună de împănat comunicatele oficiale ale ÎCCJ, CSM, Comisie de la Florența sau de ornat MCV-ul Stăpânilor de la Briusel. Însă, după terfelirea publică de netăgăduit a conceptului de „INDEPENDENȚĂ”, cei din structurile de conducere a Sectei Sociopaților cu Robe ar face bine să se gândească de 2 ori înainte de mai menționa public această blasfemie oribilă. S-ar putea să se trezească la porți cu gloate de Cetățeni înfuriați de tupeul și neobrăzarea folosirii acestei expresii decăzută definitiv în haznaua infamiei.

# Raport despre ”IVSTITIA” date 23 decembrie 2020 03:58 +4

(ce independență, măi ticăloșilor, când vine un pu_lete de procuroraș de la PJ Pătârlagele, uns mare Caid la DNA și desființează Hotărâri definitive și irevocabile, pronunțate „ÎN CIVL”. NU vă e rușine obrazului?) II. profilul moral al magistratului român nu este nicidecum unul elitist, astfel cum s-ar deduce din multitudinea studiilor parcurse și a examenelor grele susținute. Nu este nici un profil care să răspundă așteptărilor idolatrice și respectuoase ale simplilor cetățeni. Magistratul român este doar un jalnic și nedemn bastard al lui Ghiță Pristanda: „Famelie mare, renumeraţie mică, după buget, coane Ionică.” :sad: Asta e! AND NOTHING ELSE MATTERS ----- nota*: „Now this is not the end. It is not even the beginning of the end. But it is, perhaps, the end of the beginning.” - Winston Churchill

# Neamul lui Bicilis date 23 decembrie 2020 09:11 +28

Clar, cel putin o parte din CSM reprezinta o putreziciune a securismului ce domina prin tortionarism. Dupa cativa ani, in urma acestui scandal, se trezesc ca panarama asta de dosar "Baneasa" este o aberatie. Autoritatea bunului judecat, devine batatura patrupedelor din procuratura. Dosarul nu are nicio forma de legalitate, ci doar opresiune. Din experienta mea cu acest CSM, aceasta institutie, ca si IJ, are menirea de a incuraja judecatorii si procurorii atunci cand comit abuzuri, dar ii si protejeaza. Dupa ce reclam zecile de abuzuri infaptuite de judecator in camera preliminara, CSM si IJ, imi spun, fara nici-un fel de jena, ca nu este asa. Iar dupa aceea, judecatorul incurajat de aceata decizie, are tupeul sa re-falsifice datele informatice, sa ascunda probe, sa imi falsifice declaratiile, adica sa continue abuzul. Atata timp ca vrajeala CSM nu se regaseste in a actul de justitie, efectul Pitesti zburda prin instante. Securism Ordinar!

# NM date 23 decembrie 2020 16:23 +1

In afara de cele doamne din justitie mai sunt cativa magistrati de onoare si inalta pregatire profesionala, dar ce faceti cu restul magistratilor care uni ii numesc si lichele si pleava din justitie. Eu personal nu am nimic cu salariile lor ca sunt mai mari ca ale noastre, nu asi avea nimic cu pensiile lor speciale, eu am ceva cu ei ca nu lucreaza in mod cinstit si corect, iar pentru asta nu merita atatea favoruri. Ce faceti domnilor magistrati cu acoperiti , cu securisti care acceptati cu buna stinta sa va fie colegi, de ce acceptati una ca asta, cum ramane domnilor magistrati cu sentinte, arestari si dosare la comanda, au platit cei ce au dispus arestari la comanda? Mai mult in civil nu spuneti nimic, stiti dvs. Cum judeca uni haiduci judecatori la unele instante cum ar fi jud.Cornetu si Buftea?, aici sunt adevarati haiduci se pronunta cum vor muschi lor si cum vrea executoru pentru ca inpart prada intre ei, despre asta sa vorbiti domnilor magistrati cum trebuie sa scapati de ei

# incoruptibilul date 24 decembrie 2020 09:51 0

Ca profan care deschide și el niște legi, am două întrebări pentru specialiști: 1.Care este textul de lege din care rezultă că hotărârea civilă avea autoritate de lucru judecat pentru organul de urmărire penală(DNA)? Din art.28, alin.2 C.p.p.trag concluzia că hotărârea dată în latura civilă, nu avea. Pentru alte hotărâri civile decât cea din latura civilă eu nu identific vreun text care să le consacre autoritatea de lucru judecat în penal.2 Dacă judecătorul nu poate fi luat la întrebări în legătură cu o hotărâre dată, înainte ca aceasta să fie desființată în condițiile legii, cum poate fi aplicat art.509, alin.1, pct.3 și 4 C.p.c., care spune că mai întâi este condamnat sau sancționat judecătorul și numai după aceea se desființează hotărârea. Mulțumesc. Aștept numai răspunsuri decente.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 3.03.2021 – Werner iar s-a tras in poza cu Corbu. Lui Citu & co. le crapa capul dupa solutia din dosarul 10 august

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva