Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

SE NARUIE COMPLETURILE DE 3 ICCJ – CCR loveste mortal Inalta Curte. Toate completurile de 3 nu au fost alese legal, ci puse cu mana. Mii de procese stau sub spectrul nulitatii. Justitiabilii nu au avut parte de repartizare aleatorie a judecatorilor. CCR a statuat ca modul de alcatuire a completurilor ICCJ trebuie prevazut in lege. Nicaieri in lege nu se stabileste modul de compunere, dar ICCJ si-a facut propriul regulament prin care completurile sunt formate de presedintii de sectii (Documente)

Marţi, 18 decembrie 2018 13:27 | Scris de George TARATA - Bogdan GALCA | pdf | print | email

Dezastrul este pe cale sa cuprinda Inalta Curte de Casatie si Justitie condusa de Cristina Tarcea (foto centru). Dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a consfintit ca in ultimii patru ani Completele de 5 judecatori au functionat nelegal, astfel ca toate deciziile pronuntate de ele sunt nule, aceeasi soarta o pot avea si completurile de 3 judecatori ale ICCJ. Iar asta intrucat la randul lor acestea au fost compuse nelegal, iar justitiabilii nu au avut parte de o repartizare aleatorie a judecatorilor, care sunt pusi cu mana de presedintii de sectii. CCR a stabilit ca modul de alcatuire a completelor de la instanta suprema trebuie prevzaut de lege, or acest lucru nu se intampla. Problema a fost sesizata de avocata Ingird Mocanu (foto stanga), care ridicat deja exceptii de neconstitutionalitate prin care sa se constate nelegalitatea completurilor de 3 judecatori ICCJ.


Obligatia privind existenta in lege a modului de constituire a completelor de judecata de la Inalta Curte este mentionata in Decizia 685 din 7 noiembrie 2018 prin care s-a constatat ca timp de patru ani Completele de 5 judecatori ale ICCJ au fost constituite nelegal. Plecand de la art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei conform caruia Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acestora se stabilesc prin lege organica, CCR face o analiza a modului in care trebuie alcatuire completurile de judecata, nu doar cele de 5, explicand la paragraful 177 din considerente, considerente care sunt obligatorii, faptul prin compunerea Inaltei Curti se intelege nu doar organizarea si compunerea sectiilor, ci si compunerea completurilor de judecata:

“Curtea retine ca instantele judecatoresti, astfel cum sunt reglementate prin Constitutie si Legea nr.304/2004, isi realizeaza functia de infaptuire a justitiei prin intermediul judecatorilor organizati in completuri de judecata. Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina in sine aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie - nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala. Astfel, Curtea constata ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare. Aceasta constructie constitutionala a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instantei judecatoresti, ca fiind norme de procedura de ordine publica. De aceea, incalcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata exprima o exigenta de ordine publica, a carei incalcare atrage nulitatea absoluta a actelor pronuntate de acesta”.

Modul de alcatuire a completurilor de 3 nu exista in lege

La o privire atenta in Legea 304/2004 privind organizarea judiciara observam ca intr-adevar nu exista nicio referire la modul de alcatuire a completurilor de 3 judecatori, desi CCR a stabilit asa cum am vazut ca aceasta procedura trebuie prevazuta de lege. Legea stabileste modul in care se compun completurile de 5 judecatori, dar nu si cele de 3. Exista cateva referiri la celelalte completuri de judecata, altele decat cele de 5, in art. 19 si art. 31 din Legea 304/2004, fara sa se prevada insa modul in care ele sunt alcatuite.

Art. 19 din Legea 304/2004:

“Art. 19. - (1) Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, 2 vicepresedinti, 4 presedinti de sectii si judecatori.

(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii - Sectia I civila, Sectia a II-a civila, Sectia penala, Sectia de contencios administrativ si fiscal si Sectiile Unite, cu competenta proprie.

(2/1) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum si completurile de 5 judecatori.

(3) La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora.

(4) Desemnarea judecatorilor in compunerea completelor competente sa judece recursul in interesul legii, precum si a completelor competente sa solutioneze sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza in functie de specializarea completelor de judecata din care acestia fac parte”.

Art. 31 din Legea 304/2004:

(1) In materie penala, completele de judecata se compun dupa cum urmeaza:

a) in cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 3 judecatori; (...)

(2) In celelalte materii, completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii.

(3) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, numiti, prin tragere la sorti, de catre presedintele sau unul dintre cei 2 vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Asadar, se poate observa ca nu exista nicio mentiune in legatura cu modul de alcatuire a completurilor de judecata. Se precizeaza doar ca la inceputul anului Colegiul de conducere al ICCJ poate infiinta completuri specializate, a doua mentiune fiind legata de numarul de judecatori care vor intra in completurile de judecata, altele decat cele de 5.

Repartizarea aleatorie a judecatorilor nu exista, dreptul la un proces echitabil este incalcat grav

In schimb, modul de alcatuire a completurile de 3 judecatori este stabilit prin Regulamentul de ordine interioara al ICCJ. Nu prin lege asa cum ar fi trebuit, dupa cum a statuat CCR, ci printr-un act administrativ care este inferior legii.

Concret, compunerea completurilor de 3 judecatori este prevazuta la art. 31/1 si 32 din Regulamentul ICCJ, unde se arata urmatoarele:

Art. 31'1

(1) Completele de judecata ale Sectiei penale se compun dupa cum urmeaza:

a) in cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 3 judecatori; (...)

Art. 32

(1) Presedintii de sectii stabilesc judecatorii care compun completele de judecata din cadrul sectiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completelor de judecata din cadrul sectiilor si programeaza sedintele acestora.

(2) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele sau unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin tragere la sorti".

Practic, in momentul de fata alcatuirea completurilor de 3 judecatori se face prin regulament, nu prin lege asa cum ar trebui, si nu printr-o repartizare aleatorie a judecatorilor, ci printr-o distribuire a acestora de catre presedintii de sectie. Se ridica astfel o alta grava problema. Si anume incalcarea dreptului la un proces echitabil.

CCR a statuat in aceeasi Decizie 685/2018, la paragraful 188, ca art. 32 din Legea 304/2004 care stabileste alcatuirea Completurilor de 5 judecatori se face prin tragere la sorti a membrilor reprezinta o garantie a impartialitatii instantei si a dreptului la un proces echitabil:

In considerarea celor de mai sus, textul art.32 din Legea nr.304/2004 reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil. Intre aceste garantii se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit prin lege. Astfel, repartizarea cauzelor in mod aleatoriu, fiind o norma de organizare judiciara cu rang de principiu, a fost instituita prin art.11 si art.53 din Legea nr.304/2004, cu scopul de a conferi o garantie in plus independentei functionale a judecatorului si impartialitatii actului de justitie, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatica [a se vedea si Decizia nr.5103 din 1 noiembrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal]. Prin urmare, si in privinta compunerii aleatorii a completului de judecata, hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - de la momentul aplicarii prevederilor art.32 din Legea nr.304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.255/2013 si Legea nr.207/2018 (respectiv din 1 februarie 2014 pana in prezent) - trebuiau sa fie o expresie a acestei garantii si sa inlature orice posibilitate de a nu fi trasi la sorti toti membrii completului, evitand, astfel, instituirea introducerii 'de drept' a unui judecator cu functie de conducere din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca membru al Completului de 5 judecatori, care, pe aceasta cale, devine si presedinte al Completului. O asemenea obligatie incumba Inaltei Curti de Casatie si Justitie In virtutea loialitatii pe care aceasta trebuia sa o manifeste fata de principiile constitutionale si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului“.

In acest context, avocatul Adrian Toni Neacsu (foto dreapta) a explicat faptul ca legea nu prevede modul de alcatuire a completurilor de 3 judecatori ICCJ, iar lipsa acestei reglementari nu inseamna altceva decat aplicarea principiilor fundamentale, adica a repartizarii aleatorie a judecatorilor si in completurile de 3 judecatori, care sa ofere o garantie pentru un proces echitabil si o instanta obiectiva, asa cum CCR a decis:

Legea nr. 304/2004, in art. 31, nu reglementeaza modul de compunere a completelor de 3 judecatori de la ICCJ. Nu se spune nici ca sunt stabilite prin tragere la sorti nici ca sunt stabilite prin decizii administrative ale colegiului de conducere. Regulamentul ICCJ spune ceva, dar fiind act juridic inferior, nu trebuie luat in considerare.

Astfel fiind, ramane intrebarea: daca completele de 5 sunt stabilite prin tragere la sorti, cele de 3 de ce ar trebui stabilite altfel? Argumentul ca legea nu prevede nu este suficient, acolo unde legea nu reglementeaza trebuie aplicate principiile fundamentale, iar dupa Decizia nr. 685/2018 a CCR unul din acestea este asigurarea repartizarii aleatorii a judecatorilor care formeaza completul de judecata.

Acelasi lucru spune si un alt principiu constitutional, egalitatea in fata legii si egalitatea in fata justitiei. Daca pentru demnitari compunerea completelor se trage la sorti, pentru cetateni obisnuiti compunerea trebuie realizata la fel.

Dar poate cel mai clar o spune chiar Curtea Constitutionala (par. 188): 'O asemenea obligatie incumba Inaltei Curti de Casatie si Justitie in virtutea loialitatii pe care aceasta trebuia sa o manifeste fata de principiile constitutionale si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului'”.

Mai mult, in acelasi context, avocata Ingrid Mocanu in exceptiile de neconstitutionalitate si nelegalitate invocate la ICCJ face trimitere la o alta Decizie CCR care consacra faptul ca judecatorii trebuie repartizati aleatoriu in completurile de judecata. Este vorba despre Decizia CCR 633 din 12 octombrie 2018 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, unde la paragraful 262 se retine ca: Optiunea Camerei decizionale de a adopta solutia desemnarii aleatorii a judecatorului care il inlocuieste pe judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat (art.I pct.34) reprezinta o garantie a impartialitatii instantei”.

Dezastrul cuprinde tara

In final, trebuie sa precizam ca alcatuirea completurilor de judecata nu in mod aleatoriu, ci prin desemnarea directa a membrilor acestora este nelegala nu doar in cazul Inaltei Curti, ci si in cazul celorlalte instante. Afirmam aceasta intrucat art. 52 din Legea 304/2004 care se refera la judecatorii, tribunale si curti de apel (articol invocat total aiurea de ICCJ ca sa justifice alcatuirea completurilor de 3 de la instanta suprema) nu prevede o repartizare aleatorie a judecatorilor, care sa ofere garantia unei instante impartiale si a unui proces echitabil, garantii oferite doar prin repartizare aleatorie asa cum CCR a stabilit.

Art. 52 din Legea 304/2004:

(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

(2) Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia”.

Deja problema neconstitutionalitatii acestui articol a fost pusa in discutie, avocatul Adrian Toni Neacsu dezvaluind ca lucreaza la o actiune in acest sens:

“Oare ce-a vrut sa spuna d-na judecator Cristina Tarcea, Presedintele ICCJ si reprezentantul puterii judecatoresti:

'Va reamintesc ca nu sunt numai completuri de 3 ci si de 2 si de 1, iar in masura in care apreciem ca tragere la sorti reprezinta un element echitabil, aceasta tragere trebuie aplicata si asupra completurilor de 1, 2 si 3 judecatori din tara'?

In decizia 685/2018 CCR (pct. 188) spune extrem de limpede ca 'intre garantiile aferente impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil, se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit de lege'.
Deci, categoric, tragerea la sorti a membrilor completului de judecata reprezinta o conditie a caracterului echitabil al procesului, premisa de la care pleca d-na judecator Cristina Tarcea.

Pentru prima oara se vorbeste despre necesitatea caracaterului aleatoriu a compunerii completului de judecata drept garantie fundamentala a impartialitatii instantei.

Or, toate completele de judecata din aceasta tara sunt stabilite prin decizii administrative ale Colegiilor de conducere, iar nicidecum aleatoriu prin tragere la sorti. La inceputul anului colegiile stabilesc, prin decizii proprii, ce persoane fac parte din completele de judecata, doar cauzele fiind ulterior repartizate in sistem informatic aleatoriu.

Revolutia ar fi una imensa (si deranjul administrativ de asemenea), insa nu pot sa nu ma intreb cum va proceda CCR daca in fata sa ar fi adusa problema constituirii completelor de judecata in mod ne-aleatoriu, prin decizii administrative ale conducerilor instantelor.

Tehnic, este vorba despre neconstitutionalitatea virtuala a prevederilor art. 52 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, text care prevede competenta colegiilor de-a stabili compunerea completelor de judecata, evident ne-aleatoriu.

(…)

Zilele trecute vorbeam de neconstitutionalitatea virtuala a art. 52 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, care permite colegiilor de conducere de la instante (celelalte decat iCCJ) sa stabileasca administrativ componenta completelor. Conflictul constitutional este cu principiul dreptului la un proces echitabil, sub aspectul garantiilor impartialitatii obiective a instantei, asa cum a fost dezvoltat de CCR, respectiv cu principiul egalitatii in fata legii (justitiei) - adica nu pot fi acordate mai multe sau mai putine garantii de impartialitate in functie de instanta (ICCJ fata de instantele comune) si competenta completului (Completul de 5 fata de completele obisnuite de la instante).
Astazi un coleg m-a consultat pentru a-i da concursul in redactarea unei exceptii de neconstitutionalitate avand acest obiect.
Asa cum spuneam, avocatii pot dezvolta calitativ legislatia din Romania, in contextul pasivitatii Parlamentului, desi desigur solutia o va da tot justitia, fie ea si constitutionala”.

*Cititi aici exceptia de nelegalitate a compunerii completului de judecata si exceptia de neconventionalitate a disp. art. 19 alin (3) din Legea nr. 304/2004

*Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004

*Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29. alin. (1) lit. a) si f) din Legea nr. 304/2004

Accesari:16633

Comentarii

# injustitie date 18 decembrie 2018 13:37 +15

Avocata Mocanu tocmai ce a scris pe Facebook că o amenință judecătorii de la înalta că o să îi facă nasoale. Mafiojuzii lu pește în Țara lu Garcea ! Și Lăbărel doarme în papuci de doru lu Marieta. :lol:

# cami date 18 decembrie 2018 13:48 +8

Cristina Tarcea este înca în magistratura? CSM ul ce zice?

# faracatuse date 18 decembrie 2018 13:51 +2

Daca este asa, se va ruga toata justitia sa dea amnistia si gratierea. Bine, nu pe fata, in media vor urla ca nu e bine....

# DODI date 18 decembrie 2018 14:01 +6

ICCJ nu putea avea decât chipul conducătorilor ei. Respectiv Coliva stanciu și garcea. Adică dispreț față de lege, aronganță și tupeu. Doar că tot ce e clădit pe nonvaloare nu rezistă adevărului și istoriei. Cu atât mai mult balanței... justiției. Și uite așa pornind de la dosarele făcute la comandă lui Dragnea se demonstrează că aceste ”completuri” doar... ”completau” la lege și executau la comanda SRI. Ele aveau doar rol decorativ de transpunere în fapt a voinței nulităților din capul statului mafiot: bețivul național hăhăilă și cleptomanul național ciolanis.

# poporul date 18 decembrie 2018 14:48 +6

CSM-ul ar trebui de urgenta sa o demita pe doamna Tarcea! aceasta doamna magistrat a incalcat toate drepturile inculpatilor si dadea dosarul la judecatorii pe care ii numea ea,pentru a se da sentinte pe fapte inventate de DNA si SRI.sub comanda lui Tarcea si a SRI-ului,se dadea dosarul la aceiasi judecatori! daca erau revocati nu se aproba! TARCEA mizeria ICCJ-ului.Pacat ca lasam sa ne conduca asemenea specimene! ca si dna de la DNA, ca doar stim cine a fost tatal ei! NU?CSM-ul sa ia act imediat si sa o demita pe Tacea de urgenta!

# Tarcea-parcea , la ghilotina ! date 18 decembrie 2018 16:16 +1

Nu s emai poate continua asa ! Pana cand si refuzul ravasitoarei de a se prezenta in fata justitiei ? Acum si Tradarescu a zis in scris ca nu merge sa "esplice" ca cum se face de ancile ne-au sabotat in ujltimii ani astfel incat ele sa nu aiba nici cea mai mica pierdere doar dobanzi mai mult decat duble fata d ecum au in tariile ma-mii lor de origine .

# Ingrid Mocanu , foarte tare : felicitari ! date 18 decembrie 2018 16:18 +1

Covesi la puscarie , ca si Georgeta si Coldosul ! :eek:

# Edy date 18 decembrie 2018 16:45 +2

Toata justitia s-a facut in mod ilegal si abuziv iar culmea toti astia din justitia ilegala sunt in libertate in superfunctii platiti lunar cu 5000 euro pe putin. Toti infractorii astia din justitie trebuie arestati. Astia bine nu se vor mai face in veci. Sunt niste ESCROCI. PSD ALDE dati odata OUG pe AMNISTIE SI GRATIERE . Lasati parerile escrocilor si tradatorilor de neam si tara. Locul astora e dupa gratii

# aklex date 18 decembrie 2018 20:24 +1

Stiu ca important este esentialul si mesajul transmis de articol dar.....Se spune COMPELTE. Nu stiu de unde a aparut in ultimul an denumirea de COMPLETURI, dar inca dinainte de 1900 se folosea termenul de COMPLETE. Toate lucrarile de specialitate ale marilor profesori de drept folosesc termenul de COMPLETE. Poate ne corectam.

# Alterego date 18 decembrie 2018 22:15 0

Eu zic sa desființăm cu totul justiția. Prea se încalcă drepturile justițiabililor. Care, ce sa vezi, pentru faptul să s-a tras la sorți cu bile și nu cu bețe, sunt toți nevinovați, saracii... S-au obținut probe prin intermediul SRI. Așa și? Infractorul e tot infractor. Până la urmă scopul e că ei sa fie prinși. Ne-am dat dracului apărând principiile procesului echitabil. Dar pe oamenii simpli cine îi mai apară? Pe ăștia care nu avem probleme cu legea, nu furam din bani publici și plătim toate taxele la stat, pe noi ăștia, care în curând vom ieși cu frica din casă de teamă justițiabililor cu procese vezi doamne neechitabile și amnistiați - cu drepturile noastre cum rămâne? Văi de capul nostru, in ce tara am ajuns să trăim!

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Au fost fraudate alegerile europarlamentare si referendumul lui Iohannis?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 24.06.2019 - Cenzura pentru acoperirea abuzului din cazul Sorina

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER