luju luju luju

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

ARESTAREA E ILEGALA CAND INCULPATUL E ACHITAT – Atentie judecatori si procurori, cine pune catuse unui nevinovat risca sa raspunda! Statul nu mai are nevoie de recunoasterea vinovatiei pentru a initia actiune in regres. Curtea de Apel Craiova: "In conditiile in care s-a luat masura retinerii sau a arestarii, iar persoana a fost achitata, sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 539 NCPP, nefiind necesara o alta hotarare prin care sa se constate caracterul nelegal al arestarii" (Decizia)

Joi, 2 aprilie 2015 19:37 | Scris de Alex PUIU | pdf | print | email

Pana in prezent, Ministerul Finantelor s-a codit sa initieze actiuni in regres direct la instanta civila, motivand, fara acoperire legala, ca ar fi nevoie de o recunoastere a culpei magistratului din partea CSM. Asta in conditiile in care Consiliul Superior al Magistraturii nu are asemenea atributii. O decizie a Curtii de Apel Craiova statueaza ca hotararea definitiva de achitare a unui inculpat (privat de libertate sau nu) este arhisuficienta pentru angajararea raspunderii statului in caz de eroare judiciara a unui magistrat si, implicit, pentru ca statul sa deschida actiune in regres impotriva magistratului care a cauzat un prejudiciu material si/ sau moral. Este vorba despre Decizia civila nr. 700/09.02.2015, a judecatorilor Sorin Pascu si Cristina Raicea de la Sectia a I-a civila a Curtii de Apel Craiova, pronuntata in dosarul nr. 1242/101/2014, avand ca obiect actiunea in pretentii formulata de tanarul Alin Cismaru (foto) din Drobeta Turnu Severin, care a dat statul in judecata pentru abuzul comis impotriva sa de procurorul Constantin Sopalca de la DIICOT-Mehedinti, caz prezentat pe larg de Lumeajustitiei.ro.


Pe scurt, Alin Cismaru a fost retinut pentru 24 de ore, trimis in judecata de doua ori de procurorul DIICOT Constantin Sopalca si declarat nevinovat de toate cele trei jurisdictii, inclusiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in 5 ani de procese. Dupa obtinerea achitarii definitive, tanarul s-a indreptat in civil impotriva statului, castigand atat fondul (Sentinta nr. 56/16.09.2014 a judecatoarei Lucia Barbantan de la Tribunalul Mehedinti), cat si ultima cale de atac (Decizia nr. 700/09.02.2015 a Curtii de Apel Craiova). Uluitor, la 3 zile de la pronuntarea deciziei Curtii de Apel Craiova, prin care abuzul a fost confirmat definitiv si in civil, acelasi anchetator l-a citat ca martor pe Alin Cismaru intr-un nou dosar (detalii aici), pentru ca apoi, cand tanarul a ajuns la sediul DIICOT-Mehedinti, sa ii aduca la cunostinta ca de fapt are calitate de suspect.

Inainte de a prezenta motivarea deciziei CA Craiova, mai precizam ca parchetul a intervenit in procesul civil al lui Alin Cismaru in contradictoriu cu statul roman (Ministerul de Finante). Asa cum reiese din documentele atasate, DIICOT-Mehedinti a depus motive de apel in care critica sentinta judecatoarei Lucia Barbantan, ca fiind nelegala si netemeinica, in timp ce procurorul Constantin Sopalca, fara calitate in proces, a trimis o intampinare, in nume personal, completului de control judiciar. Probabil pentru a fi mai convingatori in fata instantei de apel, atat DIICOT, cat si procurorul Sopalca, au aplicat antet tip-watermark pe documente. Judecatorii Sorin Pascu si Cristina Raicea de la Sectia a I-a civila a Curtii de Apel Craiova nu s-au lasat insa intimidati.

Prezentam motivarea Deciziei nr. 700/09.02.2015 a judecatorilor Sorin Pascu si Cristina Raicea, de la Curtea de Apel Craiova:

"Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare este reglementata principial in art. 52 alin. (3) din Constitutia Romaniei, unde se prevede ca statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Prin decizia 45/1998 a Curtii Constitutionale, s-a decis ca textul art. 504 Cpp este constitutional numai in masura in care nu se limiteaza la ipotezele prevazute de text cazurile in care statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare savarsite in procesul penal. Desi la data respectiva era in vigoare art. 48, in redactarea Constitutiei anterioara revizuirii prin Legea 429/2003, dispozitia este identica celei in vigoare in prezent in materia ce priveste speta.

Aceasta decizie a Curtii Constitutionale, desi este data in aplicarea art. 504 Cpp, este aplicabila si spetei de fata intrucat textul actual ce reglementeaza dreptul la repararea pagubei pentru persoanele care in cuprinsul procesului penal au fost private nelegal de libertate, respectiv art. 539 din Noul Cod de procedura civila (n.r. - Noul Cod de procedura penala), noua reglementare este identica cu cea veche actualul text fiind identic cu cel vechi in ceea ce priveste privarea nelegala de libertate.

Textul constitutional este dezvoltat in Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor; astfel, in cele opt alineate ale art. 96 al acestei legi sunt cuprinse dispozitiile aplicabile raspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare in general, precum si unele reguli care se aplica exclusiv erorilor judiciare cauzate in alte procese decat cele penale.

In ce priveste cazurile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare savarsite in procesele penale, art. 96 alin. (3) din Legea 303/2004 prevede ca sunt stabilite de Codul de procedura penala, respectiv cele ale art. 504-507 Cpp.

Reglementarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale trebuie completata cu art. 3 din Protocolul 7 la CEDO, care stabileste ca atunci cand o condamnare penala definitiva este ulterior anulata, persoana care a suferit o pedeapsa din cauza acestei condamnari este despagubita conform legii ori practicii in vigoare in statul respectiv, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut ii este imputabila in tot sau in parte.

Din examinarea tuturor acestor reglementari rezulta ca raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, in raport cu victima prejudiciata, revine intotdeauna si fata exceptie, direct si nemijlocit, statului, care are obligatia de a repara orice prejudicii suferite de cel care este arestat sau detinut cu incalcarea dispozitiilor legale in materie.

Potrivit art. 539 alin. (1) si (2) din Noul Cod de procedura penala, are dreptul la repararea pagubei suferite persoana care in cursul procesului penal a fost privata nelegal de libertate.

Acest text nu stabileste categoriile de pagube care pot fi reparate pentru condamnarea nelegala, asa incat se aplica principiul general al reparatiei integrale a prejudiciilor, stabilit prin art. 1349 alin. (2) si 1357 alin. (1) din Noul Cod civil, care include atat prejudiciile materiale, cat si cele morale.

Asadar, actiunea promovata de reclamant se inscrie in linia generala a actiunilor ce reclama raspunderea civila delictuala, iar cadrul special al actiunii este dat de dispozitiile art. 539 din Noul Cod de procedura penala, precum si de dispozitiile art. 5 pct. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 3 din Protocolul aditional nr. 7 la aceasta. Obligatia statului de a repara prejudiciile cauzate prin erori judiciare este stabilita si prin art. 52 alin. (3) din Constitutie.

Toate aceste dispozitii legale duc la concluzia ca statul, reprezentat prin Ministerul Finantelor, este obligat sa acopere integral prejudiciul suferit de persoana care a fost retinuta sau arestata, iar ulterior, dupa desfasurarea procedurilor penale specifice, a fost achitata, asa cum este cazul reclamantului, retinut pentru o perioada de 24 de ore, de pe data de 20 mai 2008 ora 18, pe data de 21 mai 2008 ora 18.

Analizand dispozitiile art. 539 din Noul Cod de procedura penala, precum si practica in materie a Curtii Constitutionale, se ajunge la concluzia ca nu doar persoana care a fost condamnata definitiv si, in urma rejudecarii cauzei, a obtinut o hotarare definitiva de achitare are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite. O interpretare restrictiva a dispozitiilor art. 539 din Noul Cod de procedura penala este de natura sa obstructioneze realizarea scopului urmarit de legiuitor prin aceasta norma, acela de a permite repararea prejudiciului cauzat prin erorile judiciare savarsite in procesul penal, atat prin condamnari pe nedrept, cat si prin nelegala privare de libertate din cursul procesului penal, finalizat fie prin incetarea procesului penal, fie prin achitarea inculpatului. Numai astfel legea interna este in concordanta cu prevederile art. 5 par. 5 din Conventia europeana a drepturilor omului, in conformitate cu care trebuie interpretate legile interne, potrivit art. 20 din Constitutie.

In conditiile in care s-a luat masura retinerii sau a arestarii preventive in cursul cercetarii penale sau al procesului penal, iar persoana in cauza a fost achitata prin hotararea instantei penale, sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 539 din Noul Cod de procedura penala, nefiind necesara o alta hotarare judecatoreasca prin care sa se constate caracterul nelegal al arestarii, asa cum se sustine prin recursurile paratilor.

Libertatea individuala constituie un drept fundamental al omului, garantat constitutional prin art. 23 si reglementat de art. 5 din Conventia europeana a drepturilor omului.

In speta, se constata ca au fost respectate dispozitiile codului de procedura penala si cele ale art. 5 CEDO privind luarea masurii arestarii (n.r. - retinerii) preventive a reclamantului, precum si dispozitiile referitoare la prelungirea masurii arestarii preventive, insa, la finalul procesului penal s-a dispus achitarea, ceea ce echivaleaza cu stabilirea caracterului nelegal al privarii de libertate, fiind in acest sens (n.r. - incidente) dispozitiile art. 539 din Noul Cod de procedura penala.

In conditiile in care a fost dispusa achitarea, este inutil si inadmisibil in procesul civil a se analiza daca la luarea masurii preventive a arestarii s-au respectat dispozitiile legale, daca organele de urmarire penala si judecatorul au avut suficiente indicii pentru a considera ca se impune arestarea.

Nu are, de asemenea, relevanta, care a fost motivul pentru care achitarea a fost dispusa, dispozitiile legale nefacand distinctie, ci doar impunand ca masura achitarii sa fi fost dispusa de instanta penala. In aceasta situatie, nu se impune a fi analizata existenta prezumtiei de nevinovatie, temeiurile arestarii, fiind lipsit de importanta motivul ce a dus la achitare.

Cu atat mai mult cu cat in cazul de fata reclamantul a fost achitat definitiv conform dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. (a), rap. la art. 10 lit. (a) Cod procedura penala, constatandu-se ca fapta nu exista in ceea ce il priveste pe reclamantul Cismaru Virgil Alin.

In conditiile in care reclamantul in cursul procesului penal a fost achitat pe motivul ca fapta nu exista, intreaga constructie penala edificata impotriva acestuia a cazut, fiind nula de drept, toate actele de urmarire penala, fiind nelegale inclusiv masurile restrictive sau privative de libertate luate in cursul procesului penal.

Concluzia care se impune este aceea ca reclamantul, retinut pentru o perioada de 24 de ore, apoi achitat, are dreptul la despagubiri morale si materiale pentru privarea sa de libertate.

Prin urmare, sunt nefondate motivele de apel formulate de catre parati, potrivit carora prima instanta a interpretat eronat dispozitiile art. 539 si urm.CPP, intrucat privarea nelegala de libertate a reclamantului nu a fost stabilita prin ordonanta procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea instantei de judecata investita cu judecarea cauzei".

Prezentam dispozitiile Noului Cod de procedura penala incidente in prezenta speta (Cap. VI - Procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cazuri):

Art. 538 – Dreptul la repararea pagubei in caz de eroare judiciara

(1) Persoana care a fost condamnata definitiv, indiferent daca pedeapsa aplicata sau masura educativa privativa de libertate a fost sau nu pusa in executare, are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite in cazul in care, in urma rejudecarii cauzei, dupa anularea sau desfiintarea hotararii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat in lipsa, daca dupa rejudecare s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare.

(3) Persoana prevazuta la alin. (1) si persoana prevazuta la alin. (2) nu vor fi indreptatite sa ceara repararea de catre stat a pagubei suferite daca, prin declaratii mincinoase ori in orice alt fel, au determinat condamnarea, in afara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel.

(4) Nu este indreptatita la repararea pagubei nici persoana condamnata careia ii este imputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit.

Art. 539 – Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.

(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei.

Art. 540 – Felul si intinderea reparatiei

(1) La stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durata privarii nelegale de libertate, precum si de consecintele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat in situatia prevazuta la art. 538.

(2) Reparatia consta in plata unei sume de bani sau in constituirea unei rente viagere ori in obligatia ca, pe cheltuiala statului, cel retinut sau arestat nelegal sa fie incredintat unui institut de asistenta sociala si medicala.

(3) La alegerea felului reparatiei si la intinderea acesteia se va tine seama de situatia celui indreptatit la repararea pagubei si de natura daunei produse.

(4) Persoanelor indreptatite la repararea pagubei, care inainte de privarea de libertate ori de incarcerare ca urmare a punerii in executare a unei pedepse ori masuri educative privative de libertate erau incadrate in munca, li se calculeaza, la vechimea in munca stabilita potrivit legii, si timpul cat au fost private de libertate.

(5) Reparatia este in toate cazurile suportata de stat, prin Ministerul Finantelor Publice.

Art. 541 – Actiunea pentru repararea pagubei

(1) Actiunea pentru repararea pagubei poate fi pornita de persoana indreptatita, potrivit art. 538 si 539, iar dupa moartea acesteia poate fi continuata sau pornita de catre persoanele care se aflau in intretinerea sa la data decesului.

(2) Actiunea poate fi introdusa in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii instantei de judecata, precum si a ordonantei sau incheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciara, respectiv privarea nelegala de libertate.

(3) Pentru obtinerea repararii pagubei, persoana indreptatita se poate adresa tribunalului in a carei circumscriptie domiciliaza, chemand in judecata civila statul, care este citat prin Ministerul Finantelor Publice.

(4) Actiunea este scutita de taxa judiciara de timbru.

Art. 542 – Actiunea in regres

(1) In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala pentru vreunul dintre cazurile prevazute la art. 538 si 539, actiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi indreptata impotriva persoanei care, cu rea-credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul profesiunii.

(2) Statul trebuie sa dovedeasca in cadrul actiunii in regres, prin ordonanta procurorului sau hotarare penala definitiva, ca cel asigurat in conditiile alin. (1) a produs cu rea-credinta sau din culpa grava profesionala eroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate cauzatoare de prejudicii”.

*Cititi aici integral Decizia nr. 700/09.02.2015 a judecatorilor Sorin Pascu si Cristina Raicea, de la Curtea de Apel Craiova

*Cititi mai multe detalii despre cazul Alin Cismaru, inclusiv sentinta pronuntata la fond in cursul actiunii in pretentii initiate de reclamant, in articolul "Abuzul unui procuror"

*Cititi aici motivele de apel depuse de DIICOT la Curtea de Apel Craiova

*Cititi aici intampinarea pe care procurorul Sopalca, fara a avea calitate in proces, a depus-o la Curtea de Apel Craiova

Accesari:10008

Comentarii

# Ultimul Charlot date 2 aprilie 2015 19:38 +19

Sunt unii magistrati deja abonati. Urmeaza sa-i vedem si platind

# UNUL DIN LUMEA CEA MARE date 3 aprilie 2015 15:01 +4

CE mi/ar placea sa stiu cum dorm acum MERMELITORII DIN JUSTITIA MERMELITA!!!!!!!!VINE VINEEEEEEEEE CA LA CIRESICA!!!!!!!!

# sarbu date 27 aprilie 2015 23:44 0

cand vine ziua scadentei ??? sa ii vedem platind pe acesti  judecatori si procurori , corupti si incompetenti 

# avocat date 2 aprilie 2015 22:15 +15

Felicitari, domnilor judecatori,pentru curajul de a pronunta o solutie corecta.Exemplul dumneavoatra poate fi urmat si de judecatoarea PONEA ,TEROAREA CURTII DE APEL CRAIOVA ,PENTRU SOLUTIILE NELEGALE,NETEMEINICE primite in plic.Tot respectul pentru dumneavoastra si speram sa fie un inceput  al existentei si la Curtea de apel Craiova al pretinsului stat de drept.

# Salvamar date 3 aprilie 2015 04:10 +4

Din pacate exista reversul acestei decizii. procurorii vor face si mai mari presiuni pentru condamnari fara probe, pe povesti insailate, tocmai pentru a nu fi condamnati ei si judecatorul de liberatti pentru represiune nedreapta. Odata cu aceasta decizie s-a dus si mica sansa sa fii achitat daca un procuror te acuza de ceva. Se vorbeste pe culoarele tribunalelor ca arestarile preventive pe banda au ca scop nu prevenirea a ceva, ci obtinerea de catre DNA a sentintelor solicitate de aceasta. Un acuzat nearestat preventiv, are sanse sa fie achitat. Asa, judecatorii nu vor avea curaj sa dea sentinte de achitare, stiindu-se ca pentru arest preventiv in cazul achitarii, staul este bun de plata, iar acesta apoi se poate indrepta impotriva magistratilor. Asa ca, ADIO ACHITARI. Vinovat-nevinovat, capul trebuie taiat.

# livia date 3 aprilie 2015 08:08 +5

Poate se dezgheata apele si vom vedea magistrati platind pentru erorile judiciare comise. Va fi o frana naturala in calea impresiei ca ei sunt stapanii vietilor altora.

# santinela date 3 aprilie 2015 08:22 +4

Etete oltenii fura primii.Felicitari celor doi judecatori pentru modul perfect de a gindi juridic. Chiar daca banii de despagubiri nu-i vor da procurorii sau judecatorii care se afla-n culpa ei sa fie dati din bugetul institutiei la care astia lucreaza. Sa-i vedem atunci pe cei ca Papici,Morar,Matei,Camelii,Stanciu etc.(adica rusinea justitiei romane) cum se vor gindi de trei ori inainte sa ia o masura sau sefii nu le aproba asa ceva.Cum sa ramina ei fara salarii ? Este un inceput bun !

# Mihai Ule date 3 aprilie 2015 16:57 +4

Mermelitorii sa fie prajiti la bani ... au salarii de nu-i adevarat... cica pentru a fi corecti... la pandaimos cu ei si saracie lucie..

# accipiter gentilis date 4 aprilie 2015 20:58 +4

Ar trebui sa raspunda cu libertatea si cu capu', nu cu banii...

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - In cazul crimelor de la Caracal avem de-a face cu:

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 21.08.2019 – Werner a dat gazele pe o sapca

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER