18 octombrie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DNA A GRESIT INCADRAREA – Judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti au anulat constructia DNA impotriva fostului primar din Jilava, Adrian Mladin, in pofida pedepsei de 8 ani inchisoare dispuse la fond: “Rechizitoriul incepe cu o fraza care contrazice intreaga constructie juridica... Procurorul si prima instanta s-au axat gresit pe remiterea/primirea banilor/bunurilor... Nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunilor de mita” (Decizia)

Scris de: George TARATA | pdf | print

8 august 2021 12:46
Vizualizari: 4485

Magistratii care se tem sa dea achitari dupa pedepse grele la fond, chiar daca este evident ca o solutie de condamnare nu se sustine, ar trebui sa ia exemplul judecatorilor Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti. Cei doi au dispus achitarea fostului primar din Jilava Adrian Mladin (foto), dupa ce initial acesta fusese condamnat la fond, la 8 ani inchisoare cu executare de Tribunalul Bucuresti intr-un dosar instrumentat de DNA. A fost o decizie care a surprins si socat destul de multa lume, dar o decizie cat se poate de corecta, din punctul nostru de vedere, avand in vedere motivarea magistratilor.


 

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate decizia penala nr. 748 din 25 mai 2021, pronuntata in dosarul 26399/3/2016, prin care judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache au produs o rastunare de situatie in dosarul lui Mladin, anuland sentinta de condamnare la 8 ani inchisoare dispusa de Tribunalul Bucuresti si hotarand achitarea definitiva a fostului edil pentru luare de mita, spalare de bani si fals in declaratii, solutii dispuse in temeiul art. 16 alin. 1 lit.b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”.

De asemenea, prin aceeasi decizie si in baza aceluiasi temei prevazut de art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”, judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti au stabilit achitarea definitiva a celui de-al inculpat din dosar, omul de afaceri Marian Constantin, pentru dare de mita si spalare de bani, condamnandu-l insa la 1 an si 6 luni inchisoare cu suspendare pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata.

 

Fabulos: DNA si-a omorat propria constructie juridica


Asa cum mentionam mai devreme, desi a produs o surpriza (cum se intampla in extrem de rarele cazuri in care se pronunta achitari definitive dupa condamnari grele la fond), decizia judecatorilor Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti este cat se poate de solida. Pe scurt, DNA l-a acuzat pe fostul primar Adrian Mladin ca ar fi infiintat impreuna cu omul de afaceri Marian Constantin o societate comerciala, care ulterior a incheiat contracte Primaria Jilava, Mladin primind ulterior mita de la societatea pe care o infiintase in bani si bunuri in lux, dar si in lucrari de constructie la locuinta sa.

Or, judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache arata ca procurorii DNA au contrazis constructia juridica fix prin rechizitoriul pe care l-au intocmit. In acest sens, Curtea de Apel Bucuresti precizeaza ca daca s-ar accepta ca in cazul de fata au fost comise infractiuni de dare si luare de mita s-ar ajunge in sitiatia in care Adrian Mladin, administratorul de drept al societatii care a incheiat contractele cu Primaria Jilava, l-ar fi mituit pe primarul Adrian Mladin. O ipoteza pe care instanta o catalogheaza ca fiind absurda.

In realitate, Adrian Mladin si-a indeplinit atributiile de serviciu nu pentru mita pe care ar fi primit-o, ci pentru ca era direct interesat ca societatea pe care o infiintase si pe care o controla prin intermediul lui Constantin Marian sa incaseze bani de pe urma contractelor cu Primaria Jilava pentru a folosi apoi sumele in scop personal. “Un argument in plus ca indeplinirea atributiilor de serviciu de catre inculpatul M.A. nu era conditionata de plata de catre R.E.P. SRL a furnizorilor de servicii/materiale de constructie/mobila si alte bunuri destinate amenajarii/utilarii locuintei sale este acela ca, desi inculpatul a fost arestat preventiv intr-un alt dosar incepand cu 20.12.2011, s-au efectuat plati si dupa aceasta data”, explica judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti.

Pe de alta parte, cei doi judecatori mentioneaza ca atat DNA, cat si Tribunalul Bucuresti s-au axat pe o infractiune gresita, aceea de dare si luare de mita: “Procurorul si prima instanta s-au axat in mod gresit pe remiterea/primirea banilor/bunurilor, desi ar fi trebuit sa cerceteze daca functionarul (C.M. de aceasta data – administratorul societatii) si-a insusit bunuri/sume de bani din patrimoniul R.E.P. SRL pentru altul (inculpatul M.A.). Or, insusirea este o actiune diferita si anterioara remiterii, respectiv primirii (elemente materiale retinute in sarcina inculpatilor)”.

 

Iata fragmente din decizia de achitare a fostului primar Adrian Mladin, pe care o atasam integral la finalul articolului:


“Motivele de apel ale inculpatilor vizand solutiile de condamnare dispuse pentru infractiunile de luare/dare de mita si spalarea banilor; consecinte asupra apelurilor persoanelor interesate M.A., M.A si C.G; solutiile ce se impune a fi dispuse cu privire la infractiunile de fals in declaratii si fals in inrisuri sub semnatura privata ca urmare a constatarii, in apelul parchetului, a nelegalitatii solutiei de incetare a procesului penal ca urmare a intervenirii preriptiei raspunderii penale.

Potrivit art.254 A.1 C.pen. 1969 (identificat ca fiind lege penala mai favorabila), fapta functionarului public care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in opul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi – infractiunea de luare de mita.

Corelativ, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si in scopurile aratate in art.254, se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani – infractiunea de dare de mita.

Termenul 'scop' folosit de legiuitor nu avea legatura cu latura subiectiva a celor doua infractiuni, ci face parte din conditia atasata laturii obiective, indicand finalitatea demersului infractional din punct de vedere obiectiv. Altfel spus, indiferent de cel care are initiativa comiterii celor doua infractiuni (mituitul – functionarul public sau mituitorul), pretindere, primirea, acceptarea promisiunii (in cazul luarii de mita), promisiunea, oferirea sau dare de bani sau alte foloase (in cazul darii de mita) trebuie sa aiba ca finalitate indeplinirea, neindeplinirea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului, ori indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri.

Prin urmare, subiectul activ ale infractiunii de dare de mita urmareste, fie din proprie initiativa, fie ca urmare a conditionarii functionarului public, subiect activ al infractiunii de luare de mita, ca acesta din urma sa-si indeplineaa atributiile de serviciu in modalitatea care ii este mai favorabila mituitorului (sa indeplineaa, sa nu indeplineaa ori sa intarzie indeplinirea unui act privitor la atributiile sale de serviciu, sa faca un act contrar acestor indatoriri). In schimbul indeplinirii atributiilor de serviciu in modalitatea dorita de mituitor, mituitul urmareste obtinerea unor sume de bani/foloase care nu i se cuvin sau chiar la obtine.

In cauza de fata, faptele de dare/luare de mita, astfel cum sunt descrise de procuror la sectiunea 'in drept', descriere preluata si de tribunal, s-ar incadra in dispozitiile mentionate, insa atat procurorul, cat si prima instanta au facut abstractie de o imprejurare esentiala, in ciuda faptului ca au retinut existenta acesteia.

Astfel, la prima vedere inculpatul C.M., in calitate de reprezentant al R.E.P. SRL, care avea in derulare mai multe contracte cu P CJ, i-a remis inculpatului M.A., primarul localitatii, functionar public, suma totala de 3.139.266,28 lei (contravaloare materiale de construire, bunuri mobile, plata H.D.C) din conturile societatii la care inculpatul C.M. Era administrator, pentru ca acesta din urma sa-si indeplineasca atributiilor de serviciu in legatura cu derularea respectivelor contracte (sa le semneze, sa aprobe efectuarea platilor, etc.).

Rechizitoriul incepe insa cu o fraza care contrazice intreaga constructie juridica mentionata: 'Inculpatul M.A. a fost persoana care a hotarat infiintarea societatii R.E.P. SRL si a dictat comportamentul economic al acesteia inca de la infiintare prin intermediul inculpatului C.M. si pana la ridicarea dreptului de administrare odata cu deschiderea procedurii insolventei, inclusiv in cursul anului 2012 cand inculpatul M.A. a fost arestat preventiv in dosarul nr.... al Directiei Nationale Anticoruptie.'

Dupa cum s-a aratat pe larg anterior atunci cand Curtea a analizat situatia de fapt, retinuta in mare parte la fel si de tribunal, nu exista niciun dubiu ca inculpatul M.A. era administratorul de fapt al R.E.P. SRL, ca a infiintat aceasta societate cu ajutorul inculpatului C.M. (care a fost desemnat administrator de drept si reprezenta societatea in relatii cu tertii) si martorului D D, scopul fiind ca aceasta societate sa castige contracte cu P CJ, acolo unde inculpatul M.A. era primar.

Ulterior, din sumele primite din conturile Primariei CJ, inculpatul M.A., in calitatea sa de persoana care 'dicta' comportamentul economic al societatii, a decis destinatia sumelor de bani, context in care, cu ajutorul administratorului de drept, martorul C.M., a hotarat ca R.E.P. SRL sa incheie contracte cu diverse societati care furnizau servicii/materiale de constructie/obiecte de mobilier, bunuri si servicii platite de societate si care au fost destinate utilarii/amenajarii locuintei sale din , jud. Ilfov, fara ca R.E.P. SRL sa primeasca contravaloarea serviciilor/bunurilor de la inculpatul M.A..

In plus, inculpatul C.M. este prietenul din copilarie al inculpatului M.A., reprezenta doar interfata societatii in relatiile cu tertii, chestiuni care reies cu evidenta din ansamblul probator administrat in cauza.

Daca s-ar accepta teza savarsirii unor infractiuni de coruptie, de dare si luare de mita, pe baza celor expuse anterior, s-ar ajunge intr-adevar la concluzia ca inculpatul M.A., administrator de fapt al R.E.P. SRL, cel care dicta comportamentul economic al societatii, i-a oferit si dat (eventual chiar prin intermediul inculpatului C.M. – care nu avea putere de decizie in cadrul societatii), bunuri/servicii/sume de bani in cuantum total de 3.139.266,28 lei inculpatului M.A., functionar public, primar al C.J, pentru ca acesta din urma sa isi indeplineaa atributiile de serviciu in raport cu relatiile comerciale dintre C.J si R.E.P. SRL (aprobarea/achitarea sumelor aferente celor 8 contracte subsecvente). Absurditatea ipotezei este evidenta, criticile inculpatilor sub acest aspect fiind fondate.

Plecand de la consideratiile teoretice mentionate anterior, este evident ca inculpatul M.A. isi indeplinea atributiile de serviciu in legatura cu cele 8 contracte subsecvente nu pentru ca inculpatul C.M. i-a oferit/dat bunuri/sume de bani/servicii, ci pentru ca el personal era interesat ca sumele de bani sa ajunga din conturile Primariei CJ in conturile societatii si sa le poata utiliza dupa bunul plac (inclusiv in modalitatea retinuta in cadrul situatiei de fapt).

Un argument in plus ca indeplinirea atributiilor de serviciu de catre inculpatul M.A. nu era conditionata de plata de catre R.E.P. SRL a furnizorilor de servicii/materiale de constructie/mobila si alte bunuri destinate amenajarii/utilarii locuintei sale este acela ca, desi inculpatul a fost arestat preventiv intr-un alt dosar incepand cu 20.12.2011, s-au efectuat plati si dupa aceasta data: catre E.L.P suma de 41.998,18 lei; catre F.R suma de 3.834,35 lei. In consecinta, nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunilor de luare de mita prev. de art.254 A.1 C.pen. 1969 si dare de mita prev. de art.255 A.1 C.pen. 1969, ambele cu retinerea art.6 din Legea nr.78/2000, astfel ca solicitarile inculpatilor de achitare in temeiul art.396 A.5 raportat la art.16 A.1 lit.b teza I C.proc.pen. (fapta nu este prevazuta de legea penala) sunt intemeiate.

Nu pot fi retinute insa temeiurile de achitare invocate de inculpatul C.M. (fapta nu exista, nu a fost comisa cu vinovatia prevazute de lege penala, nu exista probe ca o persoana a comis infractiunea), avand in vedere ca o fapta a fost savarsita in realitatea obiectiva, iar persoanele care au comis actiunile prevazute in norma de incriminare au fost identificate.

In opinia instantei de apel procurorul si prima instanta s-au axat in mod gresit pe remiterea/primirea banilor/bunurilor, desi ar fi trebuit sa cerceteze daca functionarul (C.M. de aceasta data – administratorul societatii) si-a insusit bunuri/sume de bani din patrimoniul R.E.P. SRL pentru altul (inculpatul M.A.). Or, insusirea este o actiune diferita si anterioara remiterii, respectiv primirii (elemente materiale retinute in sarcina inculpatilor).

Desi 'insusirea' este descrisa in actul de sesizare, limitele investirii instantei de catre procuror fac imposibila o eventuala schimbare a incadrarii juridice in sensul retinerii infractiunii de delapidare in sarcina inculpatului C.M. sau a instigarii/complicitatii la delapidare in cazul inculpatului M.A., o astfel de solutie echivaland cu o noua acuzatie fata de care nu s-au parcurs toate etapele procesuale obligatorii, dar si cu o translatare a obiectului probatiunii generata de subiectul activ calificat al infractiunilor (transformarea inculpatului M.A. in subiect activ necircumstantiat, transformarea inculpatului C.M. in subiect activ calificat – functionar privat, administrator al R.E.P. SRL). Or, conform art.371 C.proc.pen. judecata se margineste la faptele si la persoanele aratate in actul de sesizare a instantei, iar actiunile concrete pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata si fata de care au formulat aparari sunt diferite de cele care reprezinta elementele materiale ale infractiunii de delapidare.

Trebuie facuta precizarea ca inculpatul C.M. a fost chiar condamnat pentru infractiunea de delapidare la o pedeapsa de 2 ani inchisoare, constatandu-se ca a retras din conturile societatii suma totala de 1.207.154,68 lei, in perioada 2011-2015, suma pe care ar fi folosit-o in interes personal, astfel cum s-a aratat anterior.

Referitor la infractiunile de spalare a banilor prev. de art.29 A.1 lit.a si b din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, procurorul retine ca bunurile/banii transferate/transferati sau a caror adevarata provenienta a fost disimulata de inculpati provin din savarsirea infractiunilor de dare/luare de mita. Cum pentru infractiunile predicat se vor dispune solutii de achitare conform art.16 A.1 lit.b teza I C.proc.pen., respectarea limitelor investirii impune aceeasi solutie (art.396 A.5 raportat la art.16 A.1 lit.b teza I C.proc.pen.) si cu privire la infractiunile de spalare a banilor (chiar avand in vedere autonomia acestei infractiuni in raport cu infractiunea predicat), cata vreme suma de 3.139.266,28 lei (contravaloare servicii, materiale de constructie si bunuri, sume de bani) nu a fost obtinuta de inculpatul M.A. ca urmare a comiterii unor infractiuni de coruptie”.


* Cititi aici integral decizia de achitare a fostului primar din Jilava Adrian Mladin

Comentarii

# DODI date 8 august 2021 14:48 +42

Acoperiții din justiție nu au fost aleși pentru că sunt tobă de carte. Dimpotrivă sunt tabula rasa, dar execută prompt, fidel șu cu celeritate ordinele primite. Ca și ciolaniSS de altfel.

# escu date 9 august 2021 09:25 +2

DNA este plin de analfabeți juridic? Cum să-ți dai cu stângul în dreptul? Asta explică și marele număr de dosare finalizate fără sentințe, dosare făcute pe colțul mesei, fără dovezi temeinice și probe clare. Totul se face după ureche. Mă așteptam ca sub conducerea lu Bologa calitatea dosarelor instrumentate de DNA să fie mult mai bună, fără aranjamente sau dictări politice. Se tot cere desființarea SIIJ, când mai degrabă ar trebui desființat DNA, clocit de Adrian Năstase, DNA care a distrus justiția din România prin slaba pregătire profesională a celor care au condus-o și a celor care au desfășurat anchete. De fapt, după scoaterea din circuitul dosarelor a SRI, DNA a dat numai chifle. Sarcinile DNA pot foarte bine îndeplinite de Parchetul General, unde calitatea profesională a procurorilor este mult mai bună.

# Tedy date 9 august 2021 15:31 +1

Un conflict de interese/folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, mare cât roata carului. Ciudat că nu a fost schimbată încadrarea juridică

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 17.10.2021 – Casatorie doar cu certificat de vaccinare. Arafat s-a radicalizat (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva