28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DNA STA CU CURUL PE DOSARUL LUI GITENSTEIN – Iata denuntul-bomba depus la DNA care ar putea fi detonat in razboiul Trump-Biden. Ex-ministrul Comunicatiilor Gabriel Sandu il acuza pe fostul ambasador SUA Mark Gitenstein ca l-ar fi constrans sa plateasca ilegal 57 milioane dolari catre Microsoft. Denuntul a ajuns inclusiv pe masa lui Donald Trump, insa zace de peste doi ani in sertarele DNA

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

7 October 2019 16:25
Vizualizari: 11639

Lumea Justitiei v-a prezentat luni, 7 octombrie 2019, felul in care dezvaluirile pe care le pregateste Rudolph Giuliani in legatura cu afacerile fostului vicepresedinte SUA Joe Biden pot provoca un teribil cutremur in Romania (click aici pentru a citi), avand in vedere stransele legaturi ale lui Biden cu Mark Gitenstein (foto 1, alaturi de Laura Kovesi), fost ambasador al Statelor Unite la Bucuresti si unul dintre cei mai infocati sustinatori ai Binomului SRI-DNA.


Nu excludem ca in scandalul ce va exploda in Romania Gitenstein sa fie agatat inclusiv cu presupusa implicare in afacerea Microsoft. Nu de alta, dar tinem bine minte cum in septembrie 2017 fostul ministru al Comunicatiilor Gabriel Sandu (foto 2) depunea la DNA un amplu denunt in care relata ca ar fi fost santajat sa plateasca uriasa suma de 57 de milioane de dolari catre Microsoft. Iar printre autorii santajului s-ar fi numarat inclusiv ambasadorii de la acea vreme ai SUA Nicholas Taubman, apoi Mark Gitenstein, precum si cel al Austriei, Martin Eichtinger, sustine Sandu (click aici pentru a citi).

Din septembrie 2017 pana in prezent, s-au scurs peste doi ani, insa Directia Nationala Anticoruptie nu a anuntat vreo evolutie in cauza penala deschisa ca urmare a denuntului facut de Gabriel Sandu. Altfel spus: DNA „sta cu curul pe dosar”, ca sa folosim o expresie intalnita chiar la fosta sefa a parchetului anticoruptie, Laura Kovesi. Intre timp, acelasi fost ministru a trimis denuntul inclusiv presedintelui SUA Donald Trump, precum si Procurorului General american de la acea vreme, Jeff Sessions.

Prezentam inca o data textul integral al denuntului depus de Gabriel Sandu la DNA:

„In atentia Excelentei Sale,

Presedinte Statelor Unite ale Americii,

domnul Donald Trump

Domnule Presedinte,

Subsemnatul Gabriel Sandu, cu domiciliul ales la sediul Cabinetului Individual de Avocatura Daniel MV Chitic in Bucuresti, Bd. Hristo Botev nr. 7 et. 4. ap. 4, sector 3, va semnalez pe aceasta cale savarsirea mai multor infractiuni de catre Microsoft si KPMG, reprezentantii celor doua companii dar si de catre doi ambasadori ai Statelor Unite in Romania.

Acestea s-au petrecut in perioada in care am fost membru al Guvernului Romaniei, 23.12.2008-01.09.2010, cand, in calitate de ministru al Societatii Informationale si al Comunicatiilor, am luat la cunostinta faptele pe care urmeaza sa vi le expun. Totodata, detin probe ca si in perioda in care nu am fost ministru, timp de aproape 10 ani, persoanele respective au savarsit aceleasi fapte.

Precizez ca, la data de 27 septembrie 2017, am depus in fata autoritatilor romane, respectiv la Directia Nationala Anticoruptie, un denunt impotriva urmatorilor:

-compania Microsoft, care a savarsit faptele prevazute de art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infractional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen., 290 C.pen. si 292 C.pen. (instigare la trafic de infuenta, dare de mita si cumparare de influenta);

-ambasadorii SUA - Nicholas Frank Taubman si Mark H. Gitenstein si ambasadorul Austriei - Martin Eichtinger care au savarsit faptele prevazute de art. 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuenta);

-Basescu Traian, fost presedinte al Romaniei, pentru savarsirea faptelor prevazute de art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infractional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuenta), 289 C.pen. (luarea de mita), art. 29 lit. c din Legea 656/2002 (spalarea de bani);

-Emil Boc, fost prim-ministru al Romaniei si Elena Udrea, fost consilier prezidential, fost Ministru al Turismului si fost Ministru al Dezvoltarii, in prezent cercetata penal pentru mai multe infractiuni de coruptie, pentru savarsirea faptelor prevazute de art. 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuenta);

-Dorin Cocos, Claudiu Florica, Dinu Pescariu, Calin Tatomir, Sorin Eftene, Florin Pletea, Dragos Nicolaescu, pentru savarsirea faptelor prevazute de art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infractional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen., si 292 C.pen. (instigare la trafic de infuenta si cumparare de influenta) si art. 29 lit. a si b din Legea 656/2002 (spalarea de bani).

Toate aceste fapte sunt prevazute in legislatia penala romana.

Pentru inceput, iata cateva elemente din contextul in care s-a derulat in ansamblul ei operatiunea Microsoft, care a prejudiciat statul roman cu zeci de milioane de euro:

1.Intre Guvernul Romaniei si Microsoft, la Roma, in data de 17 Septembrie 2003, a fost incheiat un 'Parteneriat strategic'. Acesta a avut ca efect instituirea unui monopol in favoarea gigantului IT american pe piata din Romania. Respectivul monopol a fost consfintit prin semnarea de catre ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Dan Nica si de catre Steve Ballmer, CEO Microsoft, a unei 'Scrisori de intentie'. Ulterior, la data de 15 aprilie 2004, a fost semnat Contractul 0115.RO, care viza preluarea de licente pentru operarea computerelor detinute de administratia centrala dar si pentru proiectele de e-government si licentele educationale. Precizez ca numarul de licente vizate depasea cu mult numarul computerelor existente. Acest contract incheiat intre stat si o entitate privata a incalcat legile concurentei. Efectul a fost ca Microsoft a devenit placa turnanta a pietei IT din Romania, dar si a securitatii cibernetice a statului roman. in acelasi timp a fost anihilata libera concurenta pe piata IT din tara noastra, prin legalizarea si institutionalizarea abuzului de pozitie dominanta a companiei Microsoft in Romania. Microsoft opereaza la nivel mondial prin subsidiare zonale ale concernului multinational, asa cum au releifat si verificarile intreprinse in Dosarul 1865/1/2016 din care a reiesit ca 'Micrososft Romania SRL (…) este o filiala a Microsoft Corporation care se ocupa in special cu activitati de marketing si servicii de suport tehnic, Microsoft Ireland Operations Limited fiind singura entitate autorizata de Microsoft Corportion sa deruleze activitati legate de liventiere a produselor Microsoft pe teritoriul Europa, Orientul Mijlociu si Africa, inclusiv incheierea contractelor de licentiere software Microsoft, determinarea de preturi recomandate, stabilirea de preturi catre distribuitori, acordarea de discount-uri catre distribuitori precum si incheierea contractelor de distributie cu partenerii sai (adresa nr. 2021.19.09.2014 emisa de Microsoft Romania SRL).'

2.La intervale de patru-cinci ani, contractul initial a fost novat prin incheierea unor acte aditionale. Au fost de asemenea incheiate noi contracte de ambele parti in urma unor negocieri directe si netransparente, care au incalcat, o data in plus, legile europene ale concurentei. Contractele succesive care au novat 'Parteneriatul strategic' si Contractul 0115.RO au fost facute prin coruperea sistematica a oficialilor romani, prin crearea unei grupari infractionale, care s-a aflat, de-a lungul timpului, in mod invariabil, in spatele echipelor de negociatori. Acestora li s-au oferit ca recompensa, sub forma de mita, procente importante din pretul contractelor incheiate cu statul roman.

3.Compania Microsoft (prin subsidiara sa Microsoft Ireland Operations si reprezentanta sa – Microsoft Romania) nu putea incheia in mod direct contracte din cauza unei interdictii stabilite de instantele internationale in domeniul concurentei. in aceasta situatie, Microsoft a operat si comercializat in Romania in mod indirect licente si servicii, prin intermediul unor terte companii agreate si abilitate de catre compania americana, numiite LAR-uri, respectiv Large Account Reseller. Aceste terte companii obtineau si obtin si in prezent, in mod netransparent, discounturi stabilite in urma unor negocieri directe intre acestea si compania Microsoft.

4.Au fost prevazute sume uriase (de zeci de milioane de euro) pentru consultanta si asistenta, pe care Guvernul Romaniei le-a platit, desi serviciile nu au fost asigurate decat partial. Acesti bani au fost dirijati catre o retea de offshore-uri.

5.In realitate, Microsoft nu livra nici toate produsele (licentele) contractate, si nici consultanta convenita.

'Afacerea Microsoft', baza a 'platformei' Microsoft, a avut doua componente clare:

A.o latura legala si transparenta, parte a Parteneriatului strategic incheiat intre aceasta companie si Romania avand ca principale obiective:

-Combaterea pirateriei software si respectarea dreptului de proprietate intelectuala.

-Trecerea Romaniei catre o societate informationala.

B. o latura oculta, care s-a dezvoltat in decursul legaturilor contractuale ale acestei companii cu statul roman si din care pot enumera:

-Sursa de finantare pentru toate campaniile electorale prezidentiale si de partid in perioada 2004 – 2012.

-Crearea unei “platforme Microsoft” formata dintr-o retea de offshore-uri si subcontractanti Microsoft ca bidoane de acumulare si redistribuire a profiturilor realizate de LAR-urile Microsoft (FSC si D-Con.net AG) in favoarea directorilor Microsoft Romania, Irlanda, America, directorilor de multinationale FSC si KPMG, precum si a intermediarilor Claudiu Florica, Dinu Mihail Pescariu, Dragos Stan.

-Asigurarea unei protectii guvernamentale, judiciare, politice, de partid;

-asigurarea efectiva a unui sistem informational si de facilitare a accesului la principalele afaceri guvernamentale IT sau de orice alta natura, unde accesul la informatie era vital.

-Cooptarea in afacerea Microsoft a KPMG si a unor case de avocatura (care au asigurat si redactarea acordului cu Microsoft, protocolului cu Microsoft, HG-urilor cu Microsoft FSC, contractelor cu Microsoft, actelor aditionale) pentru infiintarea retelei de offshore-uri si a contractelor intre ele avand ca scop spalarea banilor

-Cooptarea in afacerea Microsoft a unor banci, dintre care Unicredit a avut un rol principal in sustinerea si finantarea afacerii, avand responsabil de proiect Microsoft si directorii implicati in echipa oculta Microsoft.

-Cooptarea in afacere a sute de ministri, secretari de stat, secretari generali de ministere, sefi de institutii, care au elaborat documente, au semnat acceptante pentru produse nelivrate niciodata, au format masa tacuta care a asigurat continuitatea afacerii Microsoft, in spatele tuturor ministrilor mai mult sau mai putin marionete.

Mecanismul de baza al 'afacerii' Microsoft a fost acordarea unor discounturilor uriase catre LAR-urile agreate de catre Microsoft Corporation si Microsoft Ireland Operastions Limited, discounturi care insa nu se regaseau si in oferta catre beneficiarul final - Guvernul Romaniei. Directorii Microsoft au primit o mare parte din aceste discounturi sub forma de comisioane, la inceput pe baza de intelegere cu directorii FSC Viena si directorii FSC Romania, apoi cu diferitele LAR-uri subcontractante, acestia prejudiciind Statul Roman cu mai mult de 100.000.000 $, prin nelivrare si/sau plata multipla a acelorasi licente educationale niciodata folosite dar platite de trei ori.

Discounturile speciale, acordate doar pe filiera interna Microsoft SUA – Microsoft Irlanda – Microsoft Romania doar 'LAR-urilor speciale' (conduse de persoane agreate, respectiv de dl Claudiu Florica), ajungeau, in parte, inapoi in America prin comisioane platite de Dinu Mihail Pescariu direct directorilor sau vicepresedintilor Microsoft America, ca urmare a incheierii contractelor dintre Microsoft Romania – Guvernul Romaniei.

Acesta este motivul pentru care discounturi exceptionale de pana la 64% au fost acordate LAR-urilor controlate de domnii Claudiu Florica si Dinu Mihail Pescariu direct de catre vicepresedinti si directori ai Microsoft SUA, (parteneri de golf ai dlui Dinu Mihail Pescariu), vicepresedinti si directori care primeau in schimbul acestor servicii materializate in oferte exceptionale procente importante din 'discounturile speciale' oferite. Dorin Cocos mi-a confirmat si el ca unul dintre cei care conduc Microsoft America a fost adus la el de catre Dinu Pescariu, si acesta a primit 3.000.000 euro de la Dinu Pescariu, ca sa asigure si sa aprobe aceste discounturi.

In anul 2004, Florica Claudiu, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers in Romania, a identificat o oportunitate de afaceri in distribuirea de licente Microsoft catre Guvernul Romaniei, sens in care a cooptat in aceasta afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea sa inlesneasca afacerea si respectiv derularea contractului prin sustinerea financiara pe care o puteau acorda, sau prin influenta pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului.

Astfel, in aceasta afacere au fost cooptati:

- Dragos Stan, administrator al firmei Scop Computers, care avea ca principal obiect de activitate comertul cu calculatoare, echipamente periferice si software, caruia ii revenea rolul de a asigura un circuit al sumelor de bani care sa permita plata unor comisioane catre persoanele decidente in Guvernul Romaniei dar si catre persoane influente in Microsoft (SUA, Irlanda si/sau Romania), in FSC (Viena si Romania) si in oricare alte directii care asigura bugetarea afacerii in bugetul Romaniei si protectia prezenta si viitoare a lor.

- Khalil Abi Chahine, caruia ii revenea sarcina de a intermedia, direct sau prin intermediul altor persoane, relatia cu Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) si Secretariatul General al Guvernului (SGG).

- Culacov Nicolae Dumitru, administrator al OMNITECH Trading SA, apropiat al ministrului Mihai Nicolae Tanasescu, care avut rolul de a obtine aprobarile de la Ministerul Finantelor Publice si de a obtine scrisoarea de confort.

- Ujeniuc Alexandru, administrator al SC.Dim Soft SRL, care avea rolul de a asigura suportul tehnic vis-a-vis de relatiile indelungate ale firmei cu Microsoft si relationarea cu persoanele din conducerea Microsoft Romania, precum si deschiderea unor conturi in strainatate din care sa fie platite foloase unor functionari implicati, directorilor Microsoft, directorilor FSC, membrilor gruparii Florica.

- Dinu Pescariu, care trebuia sa asigure sustinerea financiara a vicepresedintilor si directorilor Microsoft SUA, Irlanda, Romania, care decideau conditiile contractuale si discounturile acordate doar LAR-urilor pentru uz extern.

Dinu Pescariu, Dragos Stan si Thomas Heinischell erau principalele 'bidoane colectoare' ai banilor obtinuti din spolierea staului roman prin offshore-urile controlate de acestia, atat pentru 'afacerea Microsoft' care a prejudiciat statul roman cu 400.000.000$ dar si pentru 'afacerea SEI' – cu un prejudiciu de 125.000.000 $ si 'afacerea EADS' – cu un prejudiciu 1.000.000.000 €.

Persoanele mentionate se asigurau de protectia unor oameni din serviciile secrete, inclusiv cu avocati pusi la dispozitie pentru a-i apara. Ei trebuiau sa asigure, pe baza protectiei acordate, relationarea cu persoane ce aveau influenta asupra unor membri ai Guvernului si sa asigure deschiderea unor conturi in strainatate din care sa fie efectuate plati catre decidenti si orice alte persoane influente.

Aceste plati erau efectuate catre:

1.Trinomul Claudiu Florica, Dragos Stan, Dinu Pescariu.

2.Vicepresedinti Microsoft SUA
3.Directorii Microsoft Irlanda si Romania
4.Directorii FSC Viena si FSC Romania
5.Gruparea Florica
6.Ministri si functionari implicati
7.Altii in functie de comenzi si necesitati.

Alte persoane determinante in afacerea Microsoft, inca de la inceputul acesteia, au fost si:

-Nicolaescu Dragos, director FSC, care trebuia sa asigure suport tehnic, deschiderea unor conturi in strainatate, din care sa fie efectuate plati catre ministrii sau functionarii implicati.

-Sorin Eftene, fost director Microsoft, care trebuia sa asigure suport tehnic, acum fiind angajat ca director Synotech – D-Con.net AG - LAR agreat al Microsoft aflat in relatii contractuale cu Guvernul Romaniei.

-Pletea Florin, director Microsoft, pentru suport tehnic si deschiderea unor conturi in strainatate din care sa fie efectuate plati catre ministrii sau functionarii implicati.

Subliniez pe aceasta cale ca Ambasada SUA a fost un actor determinant si un factor de presiune permanent fara de care 'afacerea Microsoft' nu ar fi existat.

Prejudiciul produs de compania multinationala Microsoft Corporation SUA guvernului in perioada 2004 – 2009 are urmatoarele parti componente, formate exclusiv din produse nelivrate din componenta licentelor Microsoft cumparate, servicii nelivrate si ore de consultanta neefectuate, dar pentru care FSC si Microsoft au obtinut certificat de acceptanta ca si cum ar fi fost livrate de Microsoft via FSC catre Secreatriatul General al Guvernului Romaniei.

Valoarea initiala a contractului 115RO incheiat in anul 2004 intre SGG si Microsoft, prin reprezentantul sau Fujitsu Siemens GMBH Austria a fost de 54.567.465 USD pentru un numar de 50.155 licente cu drept de utilizare incepand cu anul 2004 pana in anul 2009.

Totalul prejudiciului aferent contractului 115RO/2004 s-a ridicat la 26.400.000 $, din care 11.000.000 $ costuri legale de finantare (a determinat cresterea valorii contractului de la 42.000.000 $ oferta initiala, la 54.567.465 $.) si 15.600.000 $ - proveniti din servicii nelivrate - platiti ilegal cu avizul si acordul dat de Microsoft prin Silviu Hotaran, Ovidiu Artopolescu, Florin Pletea, Sorin Eftene, care au supravegheat afacerea Microsoft. Banii au fost impartiti intre Microsoft, FSC, KPMG şi directorii Microsoft enumerati mai sus, directorii FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) Viena in frunte cu Malinovski, dar si ai FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) Romania, Claudiu Florica, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici impreuna cu cei care tineau legatura cu serviciile secrete si guvernele Romaniei – Dragos Stan si Dinu Mihail Pescariu. Banii pe servicii platite dar nelivrate au fost impartiti intre toti cei de mai sus.

Va mai aduc la cunostinta si ca incepand din anul 2008, luna iunie, companiile Microsoft si FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) au impus Guvernului un contract de consultanta juridica pentru MCTI cu avocatul Doru Bostina. Acesta era, in acelasi timp, si avocatul Ministerului Comunicatiei si Societatii Informationale, dar si avocatul Unicredit Bank (banca ce a inchaeiat contractul de factoring cu LAR-ul agreat), lucrand direct cu domnii Florica Claudiu, Dinu Pescariu, Dragos Nicolaescu, Florin Pletea, Sorine Eftene plus Calin Tatomir. Acestia impreuna au procedat la initierea unui numar de Hotarari de Guvern prin care se efectuau plati ilegale.

In aceste conditii, in anul 2008 avocatul Doru Bostina la dispozitia si sub semnatura secretarului general al MCTI Cezar Armeanu, secretarului de stat Szomodi si a ministrului MCTI Karoly Borbely, redacteaza trei hotarari de guvern (ilegale si abuzive), care au ca scop justificarea platii retroactive a unor produse si servicii nelivrate si anume a kiturilor de licente, care desi trebuiau sa fie livrate si folosite de beneficiari incepand cu 01.01.2006, ele au fost predate abia in noiembrie 2008 pe baza de acceptanta semnata de MCTI.

Aceste hotarari de guvern au fost HG 634 / 2008 (avand ca obiect plata 31.144.865,64 $ pentru 39.385 licente care ar fi trebuit sa fie livrate in perioada 2006 – 2009), HG 634/2008 si HG 1193/2008.

La expirarea contractului 115.RO/2004, la presiunea expresa a ambasadorului SUA Nicholas Taubman (care a promis si a garantat ca totul va fi legal 100% si nu se va mai intampla niciodata sa se ajunga in situatia in care FSC impreuna cu gruparea Claudiu Florica a prejudiciat statul roman cu 131.000.000 $, care nu a primit absolut nimic in schimbul a ecstor bani), in calitate de Ministru al Comunicatiilor si al Societatii Informationale, a trebuit sa iau hotararea continuarii relatiilor contractuale dintre statul Roman si Microsoft, fiind adoptata HG 460 / 2009.

Argumentele de care a trebuit sa tin sema in momentul luarii acestei decizii au fost diverse. In primul rand, 'Reteaua (relationala) Microsoft' era mult prea extinsa, cuprindea cei mai puternici oameni dintre decidenti, si cuprindea toate sferele de influenta. In plus a trebuit sa tin cont si de parteneriatul strategic cu SUA, dar si de prioritatea CDAT de securitate cibernetica si de stadiul inangementului activat pe PCU, Punctul Unic de control. Nu putin importanta in adoptarea acestei hotarari a fost si presiunea delegatiei FMI in spate, condusa la acea data de Mihai Tanasescu.

Prin hotararea de guvern numarul 460/2009, pentru atribuirea competentei Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale de a desfasura procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa sau negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, dupa caz, in vederea incheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achizitia dreptului de utilizare de produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare, s-a mandatat MCSI, in numele Guvernului, sa desfasoare procedura de achizitie publica.

Astfel, in baza HG 460/2009, domnii Dinu Mihail Pescariu si Claudiu Florica Pentru au reusit obtinerea unui discount de 65% din partea Microsoft Corporation in favoarea asociatiei formata de D-Con.net AG, discount pentru care au platit milioane de euro comisioane vicepresedintilor Microsoft SUA, discounturile fiind reimpartite pe aceeasi filiera de offshore-uri create de KPMG in favoarea grupului Florica, a directorilor Microsoft si pentru campania electorala prezidentiala din 2009.

In urma desfasurarii procedurii de licitatie deschisa, cu respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice, si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile ulterioare la data de 12.08.2009, a fost incheiat acordul-cadru cu castigatorul, respectiv asociatia contractanta, formata din D-Con.net AG in calitate de lider, D-Con.net GMBH membru asociere, Comsoft Direct AG membru asociere, Bechtle Holding SC Weiz AG membru asociere, Dimsoft SRL membru asociere, contract pe care eu l-am anulat si dupa care, presiunile pe care eu le-am suportat pana la acel moment au devenit mult prea amenintatoare pentru mine si familie, culminand cu intrarea peste mine in casa a domnului Dinu Mihail Pescariu in octombrie 2009.

In baza acestui acord cadru au fost incheiate urmatoarele contracte subsecvente, acte aditionale, astfel:

-Contract subsecvent nr. 35/09.09.2009. Valoarea contractului 90.182.344,76 €. Prejudiciul: Nelivrarea a 35.000 de ore de consultanta, transformate in 29 programe de management cu 38 proceduri fiecare, plus serviciile de securitate cibernetica a licentelor Microsoft.

-Contractul subsecvent nr. 108 / 17.08.2011. Valoarea contractului: 13.904.599 €, extins pe baza aprobarii unei note privind licentele pentru produsele Microsoft utilizate de MECTS in scoli, respectiv pentru 179.259 licente Prode SR Top si 6.828 licente Windows Server Standard 2008. Contractul a fost incheiat insa la presiunile Microsoft, FSC, D-Con.net, precum si ale ambasadei SUA, ambasadei Austria (in 2009 – 2010) Mentionez ca aceste licente educationale fusesera deja platite de doua ori anterior: odata prin programul SEi 2000 – 2003 si a doua oara in 2004 – contractul 0115 RO, motiv pentru care subsemnatul m-am opus categoric sa inchei un contract avand ca obiect licentele educationale, asa cum urma sa o faca Cotractul nr. 108 / 17.08.2011, prin care urmau sa fie platite a treia oara aceleasi licente. Acest din urma contract a fost perfectat doar dupa ce am fost demis.

-Contractul subsecvent nr. 54 / 2012 in valoare de 7.979.347,86 €.

In acest context, in vederea derularii operatiunilor cu Microsoft, s-a decis sa se plateasca retroactiv licentele din 2004, in schimbul a 50.000 de ore de consultanta plus produse Software Microsoft, plus servicii, care de fapt nu au fost efectuate.

Mentionez ca am fost santajat sa platesc ilegal cei 57.000.000 $ de catre Claudiu Florica si Dorin Cocos in mod direct, si indirect de catre Traian Basescu, ('Taticutul'), Elena Udrea, Emil Boc, Calin Tatomir, Florin Pletea, Sorin Eftene, Gheorghe Gherghina, W. Horak, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici, avocat Doru Bostina, Razvan Radu, Serban Tanasescu, dar mai ales de ambasadorii Nicholas Taubman, MarkGittenstein, Martin Eichtinger. Ei practic m-au fortat sa platesc aceste sume furate de Microsoft cu complicitatea FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) si a gruparii Florica.

Subliniez ca ambasadorii Nicolas Taubman, Mark Gittenstein, precum si Martin Eichtinger, m-au amenintat, in mod repetat, ca voi suporta consecinte serioase daca nu voi plati sumele convenite prin hotararile ilegale de guvern.

La data de 30 iunie 2010 am anuntat Microsoft si D-CON.NET AG ca voi suspenda platile pentru nelivrare. Presiunile facute de Microsoft, Claudiu Florica si mai ales Dorin Cocos si Elena Udrea, au dus la fortarea demisiei mele de catre prim-ministrul Emil Boc, la ordinul presedintelui Traian Basescu.

In prealabil, domnul Claudiu Florica m-a amenintat ca daca nu accept conditiile impuse, ma va reclama presedintelui Traian Basescu. Stiam ca are sustinerea FSC si Microsoft si a ambasadorilor SUA si Austriei.

In esenta, este important de retinut ca o parte insemnata a banilor rezultati din faptele de coruptie a fost dirijata nu numai catre Microsoft, ci si catre importanti decidenti politici. Din continutul dosarului penal 1865/1/2016, intitulat 'Microsoft II', solutionat prin condamnari la inchisoare a celor vinovati, rezulta ca s-ar fi facut, de catre membrii grupului criminal organizat, urmatoarele plati pentru materiale destinate campaniilor electorale ale Partidului Democrat Liberal si ale lui Traian Basescu:

'-500.000 euro catre o firma chinezeasca numita Shanzen pentru urmatoarele produse: 300.000 geci, 1.000.000 pixuri, 300.000 umbrele, 300.000 fesuri, 300.000 fulare, 1.000.000 brichete;

-300.000 euro la o alta sucursala in Austria pentru achitarea altor produse de campanie electorala;

-1.700.000 euro in mai multe transe, suma platita incepand cu sfarsitul anului 2009, inceputul anului 2010, suma care i-a remis inculpatului Gabriel Sandu cu titlu de imprumut, suma de 500.000 euro intrucat acesta i-a spus ca are nevoie de bani urgent pentru a face plati aferente campaniei electorale prezidentiale;

- 600.000 euro care conform propriei declaratii rezulta ca i-a depus la sediul PDL din Modrogan, mai precis i-a remis domnului Ivascu la solicitarea domnului Vasile Blaga care era la acel moment secretar general al partidului si seful campaniei electorale, iar banii au fost dati iarasi fara a primi vreo chitanta in acest sens;

-50.000 euro i-a dat domnului Alin Albu, trezorierul PDL, pentru achizitia unor galeti, tot fara chitanta;

-30.000 euro i-a dat domnului Radian Tufa, secretar general al Ministerului Transportului, pentru a achita transportul containerelor cu produse electorale in tara, precum si costurile cu depozitarea; 300.000 euro i-a cheltuit in folos personal; 200.000 euro i-a remis firmei Shanzen din Romania;

-1.800.000 – 1.900.000 euro a fost achitata de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiti de la Dinu Pescariu, in Elvetia, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale si a precizat ca au fost 27 containere de materiale electorale; (…)' (paginile 40 – 41 din Decizia ICCJ 162/03.10.2016).

Este evident ca Microsoft a avut o actiune concertata si constanta prin care a urmarit pastrarea si consolidarea monopolului sau pe piata IT din Romania, prin continuarea realatiilor contractuale cu Guvernul Romaniei ca efect al faptelor de coruptie pe care le-a permis, initiat, incurajat si favorizat in raporturile pe care aceasta companie le-a avut cu cei mai inalti demnitari ai statului roman.

Caracterul concertat al actiunilor Microsoft rezulta si din materialul probatoriu si Rechizitoriul Dosarului 766/P/2016 (Dosarul 2607/1/2017 aflat pe rolul inaltei Curti de Casatie si Justitie), unde procurorul de caz a considerat ca Microsoft este un 'operator economic care detine monopol pe piata si ale carui principii de functionare nu sunt in concordanta cu principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achizitie publica.' (pagina 21). Din cele 78 de volume ale materialului de urmarire penala va rugam sa primiti urmatoarele citate care consideram ca sunt semnificative in ceea ce priveste implicarea companiei Microsoft in acte si fapte de coruptie avand ca scop mentinerea monopolului acestei companii in Romania si, ca efect direct, denaturarea pietei concurentiale din Romania:

'MCSI a transferat decizia privind posibilitatea de participare la procedura de atribuire la nivelul companiei producatoare Microsoft (data de 'acceptul' privind indeplinirea conditiilor impuse prin Caietul de sarcini numai de catre un numar limitat de operatori economici 'agreati' in functie de interesul in piata al producatorului la un moment dat).

Faptul ca decizia, privind posibilitatea de participare a unui operator la procedura de atribuire a fost transferata la nivelul companiei producatoare Microsoft a fost confirmat ulterior prin tergiversarea de catre directorul general Tatomir Calin de a transmite catre un alt potential participant la licitatie, o scrisoare de confirmare din partea producatorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanta' (pagina 27 din Rechizitoriu).

'directorul general al companiei (Microsoft) a hotarat sa primeasca o singura societate oferta de pret cu discount-ul aferent pentru licentele ce urmau a fi inchiriate Guvernului Romaniei' (pagina 31 din Rechizitoriu)

'Mentionez ca directorul general Calin Tatomir nu a mai comunicat niciunei alte societati partenere Microsoft o oferta de pret similara pentru a se putea inscrie la licitatia organizata de MCSI, favorizand astfel consortiul D-Con.Net AG.' (pagina 33 din Rechizitoriu)

'(…) din dispozitia directorului general al Microsoft Romania, Tatomir Calin, a fost emisa o singura oferta de pret pentru licentele Microsoft si servicii de consultanta si suport aferente acestor licente catre consortiul conduse de Claudiu Florica.' (pagina 33 din Rechizitoriu)

'Potrivit adresei Microsoft Romania nr. 2246/27.02.2017 (vol. 32, fil 37-39) discountul acordat pentru reinnoirea contractului de tip 'Enterprise Subscription' ('EAS') din anul 2009 a fost de aproximativ 63%. Pretul total de vanzare de la Microsoft Ireland Operations catre Dim Soft SRL pentru licentele mentionate a fost de aproximativ 38.786.000 euro.'

'Stiu ca dreptul de exclusivitate a fost acordat de Microsoft Romania catre firma D-Con.Net AG datorita sprijinului acordat reprezentantilor acelei companii de catre directorul general al Microsoft Romania (…)' (pagina 50 din Rechizitoriu)

'Astfel directorul general al companiei a hotarat sa primeasca o singura societate oferta de pret cu discount-ul aferent pentru licentele ce urmau a fi inchiriate Guvernului Romaniei, respectiv societatea indicata de Claudiu Florica. (…)

Mentionez ca directorul general Calin Tatomir nu a mai comunicat niciunei alte societati partenere Microsoft o oferta de pret similara pentru a se putea inscrie la licitatia organizata de MCSI, favorizand astfel consortiul D-Con.Net AG.' (pagina 56 din Rechizitoriu)

'In ceea ce priveste procedura interna din Microsoft, arat ca directorul general Calin Tatomir a condus procesul foarte indelungat prin care s-a obtinut acel discount de la conducerea societatii mama- Microsoft Ireland Operations Ltd. (…)' (pagina 58 din Rechizitoriu)

'in anul 2009, am aflat de la reprezentantii Microsoft Romania ca se va efectua o procedura de achizitie pentru licentele Microsoft si am vazut caietul de sarcini la sediul Microsoft.' (pagina 59 din Rechizitoriu)

'In acest context, Calin Tatomir mi-a spus ca va obtine o derogare de la Microsoft Europa in privinta emiterii comenzii de catre Dim Soft, in sensul ca din spusele acestuia rezulta ca Microsoft Ireland Operations Ltd. putea acorda o dispensa ca Dim Soft, in calitate de LAR, sa vanda licentele catre o alta societate si nu catre beneficiarul final - MCSI. (…)

In aceste imprejurari am aflat de la reprezentantii Microsoft despre licitatia pe care urma sa o desfasoare MCSI privind licentele Microsoft si am frunzarit in biroul lui Tatomir Calin o ciorna a caietului de sarcini privind respectiva licitatie.

Arat ca acest moment la care am vazut respectiva ciorna, a fost la inceputul anului si cu siguranta inainte de publicarea in SEAP a anuntului de participare la respectiva licitatie.' (paginile 60-61 din Rechizitoriu)

'Implicarea inculpatului Tatomir Calin (director al Microsoft Romania - n.n.) in favorizarea D-Con.Net AG pentru castigarea licitatiei, rezulta si din tergiversarea de a comunica catre Fujitsu Technology Solutions GesmbH Viena, a unei scrisori de confirmare din partea Microsoft Romania SRL, pentru livrarea celor 50.000 de ore de consultanta si suport, solicitate prin caietul de sarcini in cadrul proiectului de licitatie mentionat, pentru ca aceasta societate sa poata participa la licitatia organizata de MCSI, o asemenea scrisoare fiind eliberata doar catre D-Con.Net AG.

In acest sens este si denuntul martorului Ivan Mioara (vol. 44, fil. 74-86) care arata ca 'in calitatea mea de director al departamentului de servicii Microsoft, am primit indicatia de la Calin Tatomir sa nu prezint oferta companiei pentru servcii de consultanta alto parteneri Microsoft, ci doar celor ce formau consortiul condus de D-Con.Net AG (…)

Practic, orice recomandare sau solutie referitoare la activitatea pe care o desfasuram trebuia sa fie aprobata de directorul general al Microsoft Romania si in legatura cu opiniile/recomandarile mele arat ca era informata si conducerea societatii mama, Microsoft Ireland Operations Ltd., procesul decizional in cadrul companiei fiind unul asemanator institutiilor militarizate.' (pagina 63 din Rechizitoriu)

'Astfel, raportat la cererea venita din partea D-Con.Net AG, ca pe acest contract, Microsoft sa acorde un discount suplimentar (adica pe langa cel de 17% acordat standard (de aprox. 63%), arat urmatoarele:

Directorul general, dl. Tatomir, avea competenta sa acorde un discount suplimentar de 5-10%, insa nu stiu sigur daca si pentru acest tip de licente.

Pe cale de consecinta, cererea pentru discount-ul suplimentar a fost redirectionata catre urmatorul nivel ierarhic dupa directorul Calin Tatomir, mai precis catre departamentul care se ocupa de aprobarea preturilor si conditiilor contractuale speciale, aflat la Munchen si care apartinea de compania mama.' (pagina 65 din Rechizitoriu)

La randul sau, fostul Director al Microsoft Romania a declarat in volumul 56 de urmarire penala: 'In acea perioada Microsoft Romania a definit o comisie interna de verificare a eligibilitatii celor care cer oferte de pret urmand ca aceasta comisie sa stabileasca cine nu primeste oferta de preturi. Acest aspect a fost prezentat la nivelul vicepresedintelui Microsoft pe Europa de la acel moment Vahe Torrosian, pentru transparenta. (…)

In cazul proiectului de fata, fiind vorba de licente de tip LAR, discount-urile erau foarte stricte. Nu pot preciza daca directorul general avea dreptul de a da vreun discount, dar din declaratia unui martor rezulta ca directorul general nu putea acorda un discount mai mare de 5-10%. Personal nu stiu daca aveam chiar si acest drept.

Urmatoarea treapta de discount-uri era acodata de Microsoft Irlanda, (…), iar ultimul nivel de discount era acordat direct din SUA, de catre dl Kevin Turner, care era COO al Microsoft, la nivel mondial, la solicitarea Microsoft Irlanda.' (paginile 56-57)

Creierul mega-escrocheriei Microsoft

Subliniez pe aceasta cale ca societatea de consultanta KPMG ('KPMG in Romania este o firma membra in reteaua globala a KPMG' - asa cum rezulta din site-ul de prezentarea al societatii KPMG in Romania - KPMG reprezentand numele fondatorilor organizaţiei: Piet Klynveld, William Barclay Peat, James Marwick si Reinhard Goerdeler. Dupa o serie de expansiuni şi fuziuni, reteaua moderna de firme s-a nascut in 1987 prin unificarea firmelor de audit PMI (Peat Marwick Internaţional) si KMG (Klynveld Main Goerdeler)) a fost placa turnanta din spatele fraudarii bugetului Romaniei de catre Microsoft. Doar expertiza uriasa a KPMG-ului putea sa faca o legatura si o simbioza intre legal si ilegal, construind o foaie de parcurs perfecta, cu atributii, sarcini, termene, responsabilitati pentru responsabilii guvernamentali si presedinti, vicepresedinti si directori ai Microsoft si Fujitsu Siemens Computers.

Si, in continuare, tot KPMG a construit si partea oculta, ilegala, de sprijinire a grupului Florica – Pescariu – Stan, de creare a unui lant de offshore-uri si conturi GAUSS, prin care sa se piarda urma banilor. Au fost folosite elemente legale din documente guvernamentale, avand aprobarea si concursul conducerii celor doua companii multinationale (Microsoft si Fujitsu Siemens Computers), KPMG asigurand baza infractiunii continuate din 2003 pana in 2017. Elementul esential a fost crearea unei societati offshore Profinet AG care, prin KPMG, conform contractului de administrare incheiat intre Profinet AG si KPMG, a avut un singur obiectiv: de a se crea un profit cat mai mare in firmele subcontractante, profit din care erau scoase prin intermediul altor offshore-uri sumele de bani necesare platii demnitarilor corupti si redistribuirii profiturilor Microsoft – FSC intre directorii Microsoft – FSC, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Odata ajunsi banii in offshore-urile din destinatii cat mai indepartate de teritoriul Romaniei, mitele erau platite fie prin transferuri bancare in firmele nominalizate de persoanele de pe langa autoritatea contractanta, si care aveau rolul de a spala respectivii bani si de a-i aduce in tara pe cai aparent legale, fie de a scoate numerar din bancile din afara teritoriului Romaniei si a-i aduce in numerar in tara, tot in mod ilicit.

Fara autoritatea, renumele si sustinerea KPMG-ului nu ar fi fost posibila realizarea acestui canal de stergere a urmei banilor intre Guvern – FSC/D-Con.Net – Microsoft si reteaua de offshore-uri creata de KPMG.

Cu titlu de exemplu consemnez ca in data de 3.11.2004 intre Guvernul Romaniei si Microsoft Operation Limited, reprezentata de Fujitsu Siemens Computers GSMBH s-a semnat Actul Aditional nr. 1 la contractul comercial de inchiriere de licente numarul 0115 RO / 15.04.2004, prin care s-a extins obiectul contractului pe produse educationale Microsoft, in valoare de 19.370.500 $.

S-au furat direct 19.370.500 $, si indirect pe baza contractelor Profinet – KPMG – 7.233.577 $, suma platita in data de 30.11.2004 in contul 0065–920182–72, deschis de Profinet AG - KPMG la Bank Leu LTD Zurich, Elvetia.

Nu in ultimul rand, arat ca si astazi in Romania avem aceeasi situatie in care presedintia, guvernul, justitia, raspund in fata ambasadei SUA, care a dat ordin clar: nu conteaza nici un fel de victima colaterala, dosarul Microsoft va fi fara Microsoft. De fapt, fara implicarea (sau cel putin accepatrea sa tacita si vinovata) Microsoft Corporation nu era posibila 'afacerea Microsoft'.

In realitate, Microsoft Corporation a coordonat si 'afacerea Microsoft' asa-zis legal, si 'platforma oculta' Microsoft, pentru staff-ul Microsoft si servantii lor, care, alaturi de Microsoft Corporation si subsidiarele acesteia, par a se bucura de imunitate absoluta in fata organelor de cercetare penala din Romania.

Fata de toate cele mentionate mai sus, solicit respectuos autoritatilor din Statele Unite sa faca cuvenitele investigatii legate de activitatile Microsoft in Romania precum si vizand comportamentul celor doi ambasadori ai Statelor Unite la Bucuresti.

Bucuresti, 1 Decembrie 2017

Gabriel Sandu”.


Comentarii

# Pintea date 7 October 2019 18:10 +12

... si Gittenstein sta cu acelasi fund pe banii fondului Proprietatea! Si cu buzunarele ...pt ca este super-bine-platit! De-asta vin americanii la noi, ca sa ne spolieze! Si tot de-asta a fost sustinut, cu toti muschii incordati, deep state in frunte cu trinomul coldea-kovesi-maior! Bașca basescu! Dar a facut cineva vreun control la fondul Proprietatea, sa vedem cati bani s-au scurs? Numai la noi, din cauza acestei adulatii prostesti fata de americani, prezentă in mare parte din media, nu s-a vorbit niciodata despre interesul lui Biden in Ucraina. Se stie chiar ca procurorul generla al Ucrainei a fost ales de Biden. Suna cunoscut, nu? Poate e luat in vizor si plimbaretul klemm...

# TIPA date 7 October 2019 18:16 +4

NUMIREA ADINEI FLOREA LA SEFIA SIIJ NU ESTE CONDITIONATA DE PREZENTA A 15 MEMBRII CSM 15 membrii prezenti este o conditie ce se aplica doar lucrarilor plenului si nu tuturor intrunirilor plenului in vederea exercitarii atributiilor. Plenul CSM se intruneste in vederea exercitarii diverselor atributii;unele implica dezbateri ,analize , luarea unor decizii ce implica exprimarea vointei in sensul pozitiv sau negativ cu privire la anumite aspecte , probleme supuse dezbaterilor *adica lucrari ale plenului in ce obliga la prezenta a 15 membrii), in timp ce alte atributii implica doar emiterea unor hotarari imperative ca de plida numirea Adinei Florea ,ipoteza in care nu este necesara prezenta a 15 membrii , ci intrunirea in vederea emiterii hotararii cu majoritatea membrilor prezenti. Legiuitorul pentru a doua ipoteza nu a impus conditia prezentei celor 15 membrii. Sabotarea intrunirilor plenului a fost posibila pt ca s-au interpretat si aplicat gresit dispozitiile art. 27 alin.2 L 317.

# TIPA date 7 October 2019 18:18 +3

Pentru numirea Adinei Florea nu este necesara prezenta a 15 membrii CSM . Cheia spetei o constituie notiunea de „ lucrari ale plenului” , mai exact clarificarea notiunii de lucrari pentru a verifica daca disp. art. 27 alin. 2 din legea 317/2004 se aplica sau nu in cazul numirii Adinei Florea LA SEFIA SIIJ. Operarea distinctiei intre sintacga de lucrari ale plenului si hotarari ale plenului luate cu majoritatea membrilor prezenti ca urmarea intrunirii plenului in vederea punerii in executare a unei dispozitii imperative , respectiv de numire a sefului SIIJ.Altfel spus operarea distinctiei intre lucrule plenului si intrunirea pelnului soldata cu luarea unie hotarari imperative cu majoritatea membrilor prezenti si nu cu indeplinirea conditiei de a fi prezenti 15 membrii. In cuprinsul Legii 317/2004 vom observa ca legiuitorul foloseste notiunea de probleme ce se dezbat atunci cand cand se refera la lucrarile plenului- a se vedea art. 29 alin.2.

# TIPA date 7 October 2019 18:19 +2

Art . 27 alin 2 prevede necesitatea prezentei a cel putin 15 in ipoteza descrisa de art 27 alin 2 . Pentru a intelege exact ce vreau sa zic voi face referire la sintagma " lucrarile plenului" explicitata de legiuitor, de altfel in art. 29 alin. 2 din Legea 317/2004,respectiv atunci cand exista probleme ce se dezbat, adica implica o dezbatere , etc. si nu luarea unei hotarari imperative ce nu implica dezbatere . Numirea Adinei Florea implica emiterea unei hotarari obligatorii , de catre plenul CSM , adica La propunerea comisiei de concurs Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numește în funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ... Legiuitorul foloseste expresia numeste si este numit , ambele formule imperative, NELASAND LA LATITUDINEA PLENULUI NUMIREA SI NICI POSIBILITATEA UNEI DEZBATERI PE MARGINEA SUBIECTULUI NUMIRII.

# TIPA date 7 October 2019 18:20 +1

Textul legal ( a se vedea si legea 304/2004 si regulamentul privind numirea si revocarea procurorilor sefi ai SIIJ ) , legiuitorul instituie o obligatie imperativa in sarcina plenului de numire a procurorului sef ce nu implica o procedura de dezbatere ci doar emiterea hotararii de numire. Cheia analizei o constituie operarea distinctiei intre lucrarile plenului : 1.- care se soldeaza cu luarea unei hotarari ,in urma dezbaterilor etc, adica a unor activitati mai laborioase ce implica puncte de vedere, opinii contradictorii sau nu etc (astfel cum legiuitorul expliciteaza sintagma lucrarile plenului prin notiunea dezbatere la art. 29), si 2- hotararile obligatorii imperative emise in executarea legii , in exercitarea unor atributii ce nu implica dezbateri etc ce necesita intrunirea plenului fara a se aplica disp art. 27 alin2 adica nu necesita 15 membrii prezenti deoarece nu au loc lucrarile plenului in acceptiunea data de legiuitor si descirsa la punctul 1 si in art. 29 alin2

# TIPA date 7 October 2019 18:21 +2

In ipoteza 2 hotararile se iau cu majoritatea membrilor prezenti (atunci cand nu se dezbate nicio porblema ci se pune in aplicare , executare ca de pilda numirea Adine Florea), insa legiuitorul prevede ca lucrarile plenului (adica cele in care se dezbat probleme etc) se iau in prezenta a cel putin 15 membrii, adica ipoteza1. Conditia prevazuta de legiuitor ce vizeaza necesitatea prezentei a 15 membrii vizeaza doar impotezele in care au loc lucrari ale plenului ,notiunea de lucrari raportandu-se la dezbaterea, analiza unor probleme etc si nu astfel cum am mentionat la intrunirea plenului in vederea emiterii hotararii de numire, adica a unei hotarari imperative ce nu implica dezbatere. DECI, AVEM 2 NOTIUNI DISTINCTE SI 2 IPOTEZE DISTINCTE.

# TIPA date 7 October 2019 18:22 +1

Lucrarile plenului unde se dezbat probleme si hotarari ale plenului ce implica intrunirea acestuia si luarea hotararilor imperative ce nu implica dezbateri, probleme de analizat cu majoritatea membrilor prezenti. In ipoteza 2 hotararile se emit , se iau cu majoritatea membrilor prezenti , aceasta ipoteza neintrand sub incidenta art. 27 alin. 2. Acolo unde legiuitorul a vrut sa prevada luarea hotararilor în prezența a cel puțin 15 membri , cu votul majorității membrilor prezenți s-a exprimat in acest sens. A se vedea art. 24 pe care-l redau mai jos: Articolul 24(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor prezenți

# TIPA date 7 October 2019 18:23 +2

Deci acolo unde legiuitorul a vrut sa prevada a prevazut .In speta noastra , legiuitorul nu a prevazut o astfel de conditionare ,de prezenta a 15 membrii pt toate hotararile plenului decat pt acelea descrise mai sus .Un text de lege se aplica integrat in lege in ansamblul ei si in lumina si prin raportare la toate aspectele, inclusiv prin interpretarea gramaticala a textului si raportat la acele dispozitii relevante. Conditia prezentei celor 15 membrii nu este prevazuta de legiuitor pentru toate hotararile plenului decat pentru acelea ce implica dezbateri, analize, expriamrea unor puncte de vedere contradictorii etc, adica lucrari ale plenului.

# TIPA date 7 October 2019 18:25 +2

O alta chestiune pe care vreau sa o subliniez este aceea ca legea 304 nu prevede nicio validare a concursului de catre plen, astfel incat regulamentul fiind inferior legii nu poate legifera contra legem sau extra lege.Oricum legea 304 prevede clar, neechivoc faptul ca procurorul sef al SIIJ este numit de plen la propunerea comisiei, neexistand alte conditionari .Concluzie: plenul CSM EMITE CU MAJORITATEA MEMBRILOR PREZENTI (INDIFERENT DE NUMARUL CELOR PREZENTI) hotararea de numire a Adinei Florea in functia de procuror sef al SIIJ.

# Sandule, esti praf si pulbere date 8 October 2019 06:51 +1

Iti lipseste din ecuatie, precursorul in Ro,dealer exclusiv al Fujitsu ... , deoarece tatal (director prin portu' Cta.)unuia dintre asociatii acestei firme,prieten de jucat table in facultate cu mentoru lu' basescu, a facut ceva cu 2 vapoare de minereu de al. in japonia, fix in ian 1990 . De acolo au plecat banii (pt unii) si dealeratul exclusiv (pt altii). Aceasta firma (impreuna cu alta) o regasesti in foaia de parcurs microsoft la "firme acreditate si selectate..". Ulterior basescul a scuipat pe ei (caracteristic), afirmand public ca e cah (il maculasera deja pe Zeus).In alta ordine de idei, lipseste referirea dumitale, la simpla factura storno partiala- a discountului ("o singura societate oferta de pret cu discount-ul aferent pentru.."), deoarece,daca faceau asta, nu mai era niciun dosar microsoft!Dar americanii stiau deja ca romanii sunt hapsani si prosti

# Ha,ha,ha date 8 October 2019 08:09 +3

Dupa cele declarate, a fost condamnat Gabriel Sandu ca nu a putut sa-si tina gura!!!!!! Asta-i DNA-ul lui Kovesi!

# escu date 8 October 2019 10:25 +4

Scandalul din SUA îi dă fiori reci Luluței? De ce nu știm și de ce nu ne spune Johannis care a fost scopul convocări lui de către Trump și apoi a lui Birchall de către procurorul general al SUA? Are legătură cu acest scandal?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva