Consecințele deciziei CCR de miercuri, 18 februarie 2026, prin care a fost declarată constituțională legea privind pensiile de serviciu ale magistraților vor fi dramatice. Avertismentul este lansat de Curtea de Apel București, condusă de judecătoarea Liana Arsenie (foto).

Într-un comunicat de presă dat publicității miercuri seară, Curtea de Apel București arată ca actul normativ – adoptat fără o dezbatere reală și cu ignorarea realităților sistemului judiciar – va provoca grave dezechilibre în activitatea puteri judecătorești, în condițiile în care instanțele deja se confruntă cu un volum imens de dosare și un deficit semnificativ de personal.

Intrarea în vigoare a modificărilor privind pensiile de serviciu ale magistraților va duce la depopularea sistemului judiciar, ceea ce va afecta actul de justiție nu doar din perspectiva calității, ci și prin prisma termenelor în care vor fi soluționate cauzele, unele evident mult mai lungi.

În acest context, precizând că România înregistrează un număr cvadruplu de cauze faţă de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42 faţă de media europeană de 2,20), Curtea de Apel București subliniază că gestionarea eficientă a activității judiciare reclamă măsuri de redimensionare muncii prin normare, astfel încât volumul de muncă să fie similar mediei europene.

Amintim că legea declarată constituțională de CCR prevede diminuarea cuantumului pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, creșterea vârstei de pensionare la 65 ani, creșterea vechimii în muncă necesară pensionării la 35 ani și o vechime obligatorie în magistratură de 25 de ani (click aici pentru a citi legea).

Comunicatul Curții de Apel București:

„Curtea de Apel Bucureşti a luat act cu îngrijorare de decizia Curții Constituționale privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților cu Constituţia, aceasta semnificând un regres în statutul de independenţă.

În acest context, salutăm şi susținem poziția exprimată public de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, reafirmând ataşamentul față de valorile europene şi principiile statului de drept.

Intervenţia intempestivă a acestei legi, în lipsa unei dezbateri reale şi cu ignorarea realităților sistemului judiciar, va genera grave dezechilibre în activitatea puterii judecătoreşti.

În esenţă, ignorând complet realitățile din instanțele judecătoreşti din perspectiva încărcăturii, a complexității, a deficitului major de resurse umane, puterea executivă a ales reconfigurarea arhitecturii constituţionale prin ruperea echilibrului între puterile statului, singurul mecanism ce acţiona ca un filtru în fața excesului de putere.

În ciuda avertismentelor, şi acest act normativ va avea consecințe dramatice asupra funcționării sistemului judiciar prin depopulare, actul de justiţie fiind afectat din perspectiva calității, dar şi termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor.

Într-un dezechilibru major între nevoi şi resurse, judecătorii Curții de Apel Bucureşti şi ai instanţelor din circumscripție, gestionează de ani 1/3 din volumul de activitate național, indicatorii de eficienţă şi eficacitate dovedind eforturile depuse de întregul colectiv, judecători şi grefieri, pentru realizarea actului de justiţie.

În acest context, gestionarea eficientă a activității judiciare, reclamă măsuri de redimensionare muncii prin normare, astfel încât volumul de muncă să fie similar mediei europene; România înregistrează un număr cvadruplu de cauze faţă de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42 faţă de media europeană de 2,20).

Intervenţia abruptă a unor modificări de substanță în ceea ce priveşte statutul judecătorilor, reclamă responsabilitatea şi coeziunea puterii judecătoreşti ca ultim mecanism de respectare independenței justiției, garanție a unui stat democratic”.