4 iulie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

EXCLUSIV - Georgeta Stoicescu, o batrana de 71 de ani atacata in 2001 de o haita de 7 caini, a castigat “postmortem” la CEDO actiunea impotriva Statului Roman. Curtea a stabilit ca Romania a incalcat trei articole din Conventie, acordand 9.000 euro daune morale. Judecatorii evidentiaza responsabilitatea autoritatilor statului in respectarea dreptului la viata privata si lipsa unor masuri suficiente pentru solutionarea problemei cainilor fara stapan (Hotararea)

Scris de: Adina A. STANCU - George TARATA | pdf | print

5 septembrie 2013 17:34
Vizualizari: 12186

In urma cu o luna, in Monitorul Oficial a fost publicata, in sfarsit, o hotarare CEDO extrem de importanta pentru Romania si de maxima actualitate, care priveste problema cainilor fara stapani din Romania. Speta judecata de CEDO priveste cauza Georgel si Georgeta Stoicescu contra Romaniei, iar Hotararea a fost luata, in 26 iulie 2011, de un complet format din urmatorii judecatori europeni: Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Birsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Mihai Poalelungi, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie.


La originea cauzei a stat Cererea nr.9718/03 prin care cetatenii romani Georgel si Georgeta Stoicescu au sesizat CEDO in 10 ianuarie 2001 cu privire la incalcarea mai multor drepturi garantate de Conventie. In 11 mai 2006, Curtea a declarat cererea lui Georgel Stoicescu inadmisibila, dar a retinut admisibilitatea pentru sotia acestuia, Georgeta Stoicescu, o batrana care a fost atacata in 2001 de o haita de 7 caini, incident ce i-a afectat iremediabil sanatatea. In 10.09.2008, CEDO a fost instiintat ca Georgeta Stoicescu a decedat in 29.12.2007, asa ca CEDO a judecat cauza pe fond numind-o ”reclamant” pe sotia sa in continuare si tinand cont de dorinta sotului acestuia ca mostenitor legal de a continua judecata impotriva Statului Roman.

Bataia de joc indurata in instantele din Romania

Georgeta Stoicescu, o femeie in varsta de 71 de ani, pensionata, care locuia in Bucuresti, a fost atacata de o haita de 7 caini fara stapan in fata casei ei din Pajura. In timpul atacului, femeia a cazut, s-a ranit la cap, si-a fracturat coapsa stanga, a stat spitalizata patru zile la Spitalul CFR, apoi i s-a dat un tratament prea scump pentru ea. In urma incidentului – dupa cum reiese chiar din Hotararea CEDO a inceput sa aiba multiple suferinte si o stare constanta de anxietate „si nu mai iesea a mai iesit niciodata din casa de frica altui atac”.

In 10 ianuarie 2001, Georgeta Stoicescu, reprezentata de sotul sau, a intentat o actiune civila impotriva Primariei Municipiului Bucuresti pe motiv ca Administatia pentru Supravegherea Animalelor se afla sub autoritatea Primariei, la Judecatoria Sector 1, solicitand daune de 100.000.000 lei vechi (4000 euro) pretinzand ca in urma atacului canin a ramas cu handicap. Ce credeti ca au facut instantele romanesti?

La Judecatoria Sector 1 i-au impus, pentru judecare, plata unei taxe judiciare de timbru de 6.145.000 lei. Reclamanta nu a avut atatia bani, dar a depus o parte din ei, 500.000 lei vechi imprumutati. In 6.03.2001, pe motiv ca nu a platit toata taxa, Judecatoria Sector 1 i-a anulat actiunea. In 19 iunie 2001, Tribunalul Bucuresti a admis recursul introdus de reclamant aratand ca reclamanta era scutita de taxa judiciara si judecatoria era obligata sa judece, apoi a decis ca ”ASA (n.red.-azi, ASPA), organism public aflat sub autoritatea Primariei Bucuresti, nu a luat toate masurile necesare pentru evitarea puneri in pericol a vieti locuitorilor si pentru mentionerea starii de sanatate si inytegritatii lor fizice si a incalcat astfel dispozitiile Hotararii Consiliului General al Muncipiului Bucuresti nr.38/1996. Con form acestei decizii, ASA avea obligatia de a captura, controla si steriliza toti cainii fara stapan in scopul de a preveni orice pericol cu privire la viata, sanatatea si integritatea fizica a populatiei. Tribunalul Bucuresti a retinut ca viata si sanatatea Georgetei Stoicescu a fost pusa in pericol, i-au provocat suferinta fizica si psihica si a fost iremediabil traumatizata, dar a decis ca daunele sa fie doar de 10.000.000 lei vechi, suma ce urma a fi platita de Primaria Bucuresti. Primaria a facut recurs si, culmea, Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul si a retinut ca Primaria Capitalei nu avea calitate procesuala pasiva, ci ca actiunea trebuie indreptata impotirva ASA.

A urmat alt proces, actiunea civila impotriva ASA, Georgeta Stoicescu solicitand 50.000.000 lei vechi. De data asta, Judecatoria Sector 1 a respins actiunea, pe motiv ca nu Consiliul General al Municipiului Bucuresti care infiintase ASA are calitate procesuala si ca ASA oricum fusese desfiintata in 31 decembrie 2001, prin Decizia 287, iar controlul cainilor fara stapan a fost transferat birourilor din cadrul celor 6 primarii de sector! Curtea de Apel Bucuresti a mentinut hotararea. Deci, iata cum au judecat acest caz instantele dinRomania, gasind motive ce se bat cap in cap doar pentru ca autoritatile locale sa scape basma curata!

CEDO s-a aplecat atent asupra legislatiei interne si instrumentelor internationale in acest domeniu

Georgeta Stoicescu a facut plangere la CEDO. Cererea sa a fost admisa, dar intre timp, Georgeta Stoicescu a decedat. Actiunea a fost continuata de sotul acesteia, CEDO numind-o in continuare reclamant pe sotia acestuia. In judecarea fondului cauzei, judecatorii europeni au luat in considerare toate dispozitile legale adoptate de Guvern sau Parlamentul Romaniei, precum si reglementarile specifice relevante in vigoare la data judecarii cauzei in Bucuresti cum ar fi:

Art. 1 din Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 38 din 2 ianuarie 1996 privind cresterea, intretinerea si circulatia animalelor in municipiul Bucuresti prevede urmatoarele: "Cu data prezentei, Serviciul Municipal de Ecarisaj isi schimba denumirea in Administratia pentru Supravegherea Animalelor, institutie publica cu personalitate juridica aflata sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, iar numarul personalului creste de la 33 de persoane la 50 de persoane."

Capitolul 1 din anexa nr. 1 la Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 75 din 16 mai 1996 privind cresterea, intretinerea si circulatia animalelor in Bucuresti prevede, in partile sale relevante, urmatoarele:

"a) Prestatorul de servicii din cadrul Administratiei pentru Supravegherea Animalelor are obligatia sa prinda cainii fara stapan in baza reclamatiilor scrise venite de la persoane fizice si juridice.

[...]

c) Animalele prinse vor fi sterilizate, vaccinate, deparazitate, identificate prin inregistrare intr-o evidenta unica, cu exceptia celor care vor fi eutanasiate.

d) Reintoarcerea acestor caini in teritoriu se va face la cererea comunitatilor sociale (persoane fizice si juridice), acesti caini avand statutul de caine comunitar ocrotit de lege.

e) Raspunderea pentru cainii comunitari si-o vor asuma comunitatile sociale ce au solicitat reteritorializarea cainilor."

Art. 2 din Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 82 din 19 aprilie 2001 privind programul de sterilizare a cainilor fara stapan prevede:

"Avand in vedere ca Administratia pentru Supravegherea Animalelor (ASA) se afla sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, incepand cu data prezentei hotarari, analiza, supravegherea si verificarea respectarii Programului de sterilizare a cainilor fara stapan din municipiul Bucuresti se vor face de catre Comisia stabilita in acest scop prin Hotararea C.G.M.B. nr. 249/2000 [...]."

Art. 1 din Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 287 din 31 octombrie 2001 privind optimizarea activitatii ASA prevede urmatoarele:

"incepand cu data de 15 noiembrie 2001, Administratia pentru Supravegherea Animalelor (A.S.A.) isi va inceta activitatea.

Atributiile de organizare, control si supravegherea animalelor vor fi exercitate de consiliile locale ale sectoarelor 1-6 ale municipiului Bucuresti, potrivit cu zona de autoritate, incepand cu data de 15 noiembrie 2001."

Articolul 1 din Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 105 din 10 aprilie 2003 privind functionarea ASA prevede urmatoarele:

"Cu efect de la 15 aprilie 2003, Agentia pentru Protectia Animalelor, in calitate de persoana juridica in scopul mentionat anterior, va fi plasata sub autoritatea Consiliului Municipiului Bucuresti."

De asemenea, CEDO a tinut cont de instrumentele internationale relevante in aceasta materie, precum:

Articolul 12 din Conventia Europeana pentru Protectia Animalelor de Companie, ratificata de Romania la 6 august 2004 (ETS nr. 125 - Strasbourg, 13 noiembrie 1987), prevede:

Articolul 12 — Reducerea numarului de animale fara stapan

"Atunci cand o parte estimeaza ca numarul de animale fara stapan constituie pentru ea o problema, ea trebuie sa ia masurile legislative si/sau administrative necesare pentru reducerea numarului acestora prin metode care nu cauzeaza dureri, suferinte sau temeri evitabile.

a) Astfel de masuri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

(i) in cazul in care astfel de animale trebuie sa fie capturate, aceasta trebuie sa se faca astfel incat sa produca minimum de suferinte fizice si psihice animalelor, in functie de natura animalului;

(ii) in cazul in care animalele capturate sunt adapostite sau sacrificate, aceasta trebuie sa se faca in conformitate cu principiile prezentei conventii.

b) Partile sunt obligate sa respecte:

(i) identificarea permanenta a cainilor si pisicilor prin mijloace corespunzatoare care sa nu produca decat dureri, suferinte sau temeri usoare ori temporare, cum ar fi tatuarea insotita de inregistrarea numarului, precum si de numele si adresele proprietarilor;

(ii) reducerea reproductiei neplanificate a cainilor si pisicilor si incurajarea sterilizarii acestora;

(iii) incurajarea persoanelor care au gasit un caine sau o pisica fara stapan sa semnaleze acest lucru autoritatii competente."

In Hotararea data, CEDO evidentiaza si rapoartele mass media cu privire la cainii fara stapan din Romania, fiind extremd e important urmatoarele fragmente: ” Mass-media internationala a raportat pe larg incercarea primarului de a aborda aceasta problema si despre alte solutii preconizate de candidatii la alegerile locale din intreaga tara, precum si critica masurilor de eutanasiere adusa de unele persoane publice internationale, cum ar fi actrita Brigitte Bardot, care in 2001 a donat in jur de 100.000 euro orasului Bucuresti pentru sterilizarea cainilor fara stapan in locul uciderii lor. Campania de eutanasiere din Bucuresti a fost oprita in 2003, dupa ce aproximativ 80.000 caini au fost eutanasiati. In 2005, mass-media a raportat ca numarul cainilor fara stapan a crescut din nou alarmant si ca la Serviciul pentru protectia animalelor din cadrul Primariei Bucuresti se inregistreaza, zilnic, intre 40-50 de plangeri in legatura cu atacuri ale cainilor.

Problema cu privire la situatia cainilor fara stapan din Romania, ca o problema de sanatate publica, si modalitatile propuse de abordare prin masuri legislative au fost ridicate in rapoartele mai multor politicieni romani adresate organismelor Uniunii Europene (…) numarul persoanelor muscate de cainii fara stapan din Bucuresti a continuat sa creasca in fiecare an; de exemplu, s-a raportat ca numai in Bucuresti, in perioada noiembrie 2009 - februarie 2010, aproximativ 10.000 de persoane au fost muscate de cainii fara stapan”.

Pasaje importante din motivarea Curtii

Incalcarea articolului 8 din Conventie privind dreptul la respectarea vietii private: „Abia in 2001, dupa incidentul din speta, autoritatile au recunoscut situatia deosebita a populatiei cainilor fara stapan”

Judecatorii CEDO au constatat in cazul Georgetei Stoicescu incalcarea articolului 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care prevede ca orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale si ca nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora. In motivarea Deciziei, judecatorii CEDO arata, in ceea ce priveste incalcarea articolului 8 din Conventie, ca Georgeta Stoicescu a suferit traume psihice si fizice, dupa ce a fost atacata si muscata de sapte caini fara stapan. CEDO precizeaza ca problema cainilor fara stapan, sesizata cu regularitate de catre mass-media, s-a dezvoltat dramatic dupa 1989 si a devenit o problema de siguranta si sanatate publica. De asemenea, judecatorii de la Strasbourg arata ca abia dupa acest incident autoritatile au recunoscut problema cainilor fara stapan.

Iata ce se arata in Decizia CEDO in ceea ce priveste incalcarea articolului 8 din Conventie:

Curtea observa de la bun inceput ca reclamanta a fost atacata, muscata si trantita la pamant de o haita de circa 7 caini fara stapan intr-o zona rezidentiala din Bucuresti.

Fara indoiala, atacul si consecintele sale au cauzat reclamantei o grava suferinta fizica si psihica. Curtea observa, de asemenea, ca problema cainilor fara stapan, mentionata cu regularitate in mass-media dupa 1989, s-a dezvoltat dramatic si a devenit o problema de siguranta si sanatate publica, avand in vedere numarul mare de persoane atacate si ranite de acesti caini.

In consecinta, Curtea trebuie sa stabileasca daca faptele acestei cauze dezvaluie o nereusita a autoritatilor din statul parat de a proteja integritatea fizica si psihica a reclamantei, cu incalcarea art. 8 din Conventie.

Partile nu au pus in discutie faptul ca autoritatile detineau informatii detaliate despre acest subiect, in special despre numarul mare de caini fara stapan din Bucuresti si pericolul pe care acestia il reprezentau pentru integritatea fizica si sanatatea populatiei. Datele disponibile autoritatilor au confirmat, de asemenea, regularitatea acestor incidente in Bucuresti.

In aceasta privinta Curtea observa ca, abia in 2001, dupa incidentul din speta, autoritatile au recunoscut situatia deosebita a populatiei cainilor fara stapan, iar la 19 aprilie 2001 s-a emis Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 82 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan care a intrat in vigoare la 13 decembrie 2001. Ambele dispozitii prevedeau capturarea si castrarea sau eutanasierea cainilor.

Curtea admite ca, chiar inainte de incidentul din speta, in Romania erau in vigoare reglementari care ofereau o baza legala pentru crearea unor structuri specifice responsabile de controlul cainilor fara stapan. Aceste reglementari au fost modificate de mai multe ori dupa incidentul din 2000. Modificarile au privit in special organizarea si supravegherea structurilor responsabile de controlul populatiei cainilor fara stapan si tratamentul rezervat acestor caini dupa capturare.

Cu toate acestea, Curtea observa ca, in ciuda acestor reglementari, situatia a continuat sa fie critica, cu mii de persoane ranite de cainii fara stapan in Bucuresti. Curtea este de acord cu Guvernul in acest context ca, in general, si societatea civila este responsabila de cainii fara stapan din Romania.

Nu este de datoria Curtii de a inlocui autoritatile nationale competente in stabilirea politicii celei bune care trebuie adoptata pentru solutionarea problemelor de sanatate si siguranta publica, cum este problema cainilor fara stapan din Romania. In aceasta privinta, Curtea accepta faptul ca nu trebuie impusa o sarcina imposibila sau exorbitanta autoritatilor fara sa se tina seama in special de alegerile pe care acestea trebuie sa le faca prin raportare la prioritati si resurse; aceasta reiese din marja larga de apreciere de care se bucura statele, dupa cum a retinut Curtea anterior, in domenii dificile cum este cel din speta.

In estimarea conformitatii cu art. 8, Curtea trebuie sa realizeze o examinare globala a diverselor interese in cauza, tinand seama de faptul ca intentia Conventiei este de aparare a drepturilor practice si efective Acest lucru este valabil si in cazurile in care o problema generala pentru societate atinge un asemenea nivel de gravitate, incat devine o amenintare fizica serioasa si concreta pentru populatie.

De asemenea, Curtea trebuie sa priveasca dincolo de aparente si sa investigheze realitatile situatiei reclamate. Estimarea poate implica si conduita partilor, inclusiv mijloacele folosite de stat si implementarea lor. Intr-adevar, atunci cand este in joc o problema de interes general, care atinge un asemenea nivel de gravitate incat devine o problema de sanatate publica, este de datoria autoritatilor publice sa actioneze in timp util, intr-un mod adecvat si consecvent. In estimarea sa, Curtea accepta faptul ca masurile si actiunile ce trebuie adoptate si luate nu sunt o obligatie de rezultat, ci o obligatie de mijloace.

In acest context, Curtea observa ca Tribunalul Bucuresti, prin Hotararea din 19 iunie 2001, s-a pronuntat pe fondul plangerii reclamantei. A sustinut ca Administratia pentru Supravegherea Animalelor, un organism public, nu a luat toate masurile necesare pentru evitarea punerii in pericol a vietii populatiei si pentru protejarea sanatatii si integritatii lor fizice si ca atacul suferit de reclamanta i-a pus viata si sanatatea in pericol, cauzandu-i o suferinta fizica si psihica si privand-o de o viata normala din cauza fricii unui nou atac.

Cu toate acestea, hotararea mentionata a fost casata din motive procedurale si incercarile ulterioare ale reclamantei de a obtine o hotarare judecatoreasca care sa ii ofere despagubirea adecvata au esuat.

Mai mult, Curtea observa ca, dincolo de argumentarea ca, in general, societatea ar trebui sa fie responsabila de situatia actuala a cainilor fara stapan din Romania, Guvernul nu a dat nicio indicatie cu privire la masurile concrete luate de autoritati la momentul incidentului pentru o implementare corespunzatoare a cadrului legislativ existent in vederea rezolvarii gravei probleme de sanatate publica si amenintare la integritatea fizica a populatiei reprezentata de numarul mare de caini fara stapan. Nici nu a indicat daca reglementarile sau practicile luate la momentul incidentului ori adoptate mai tarziu erau capabile sa ofere despagubirea adecvata victimelor atacurilor cainilor fara stapan. In aceasta privinta, Curtea observa ca situatia mentionata anterior pare sa persiste.

Avand in vedere cele mentionate anterior, Curtea constata ca lipsa unor masuri suficiente luate de autoritati pentru solutionarea problemei cainilor fara stapan in circumstantele particulare din speta, combinata cu nereusita acestora de a oferi o despagubire adecvata reclamantei in urma ranilor suferite, a dus la o incalcare a obligatiilor pozitive ale statului prevazute de art. 8 din Conventie, acelea de a asigura respectarea vietii private a reclamantei.

Prin urmare, a fost incalcata aceasta prevedere in acest caz.

Incalcarea dreptului la un proces echitabil. CEDO a stabilit ca reclamanta in ciuda saraciei a trebuit sa plateasca taxele judiciare de timbru pentru audierea cauzei, dar, avand in vedere dreptul intern care prevede calcularea taxelor de timbru in functie de un procent al despagubirilor, a trebuit sa isi limiteze pretentiile in fata instantelor nationale”

Totodata, judecatorii de la Strasbourg au constatat in acelasi caz si incalcarea articolului 6, alineat 1, din Conventie privind dreptul la un proces echitabil care stipuleaza: orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei Georgeta Stoicescu a reclamat incalcarea articolului 6, aratand ca prin respingerea celor doua actiuni civile impotriva autoritatilor locale din Bucuresti, prin care cerea despagubiri, instantele i-au incalcat dreptul la un proces echitabil.

Iata ce a constatat CEDO in legatura cu acest aspect:

Curtea repeta faptul ca art. 6 ind 1 din Conventie garanteaza pentru oricine dreptul de stabilire a drepturilor si obligatiilor sale de catre o instanta. Fixeaza asadar un ?rept la instanta din care dreptul de acces, in special dreptul de a introduce o actiune civila, reprezinta doar un aspect. Cu toate acestea, dreptul la instanta nu este absolut. Se preteaza la limitari avand in vedere ca, prin insasi natura sa, necesita reglementarea statului, care poate selecta mijloacele ce trebuie folosite in acest scop. Totusi, aceste limitari nu trebuie sa restrictioneze exercitarea dreptului intr-un asemenea mod incat insasi esenta dreptului sa fie micsorata. Ele trebuie sa urmareasca un scop legitim si trebuie sa existe o proportionalitate rezonabila intre mijloacele folosite si scopul urmarit.

Curtea a sustinut ca valoarea taxelor estimate in cadrul circumstantelor deosebite dintr-un anumit caz, inclusiv posibilitatea reclamantului de a le plati si stadiul procedurii in care a fost impusa restrictia, sunt factori materiali in a stabili daca unei persoane i se respecta dreptul de acces la instanta sau daca, prin taxele ce trebuie platite, insasi esenta dreptului de acces la instanta a fost afectata.

Mai mult, Curtea a considerat ca sunt excesive si, prin urmare, afecteaza insasi esenta dreptului de acces la instanta taxele judiciare ce nu au tinut seama de situatia financiara a reclamantei, ci au fost calculate pe baza unui procentaj stabilit prin lege la suma aflata in joc.

In cele din urma, Curtea a sustinut ca, atunci cand o entitate publica este raspunzatoare de daune, obligatia pozitiva a statului de a facilita identificarea corecta a paratului este cu atat mai importanta.

In cauza de fata, Curtea observa ca, teoretic, legislatia romana a permis reclamantei posibilitatea de a introduce actiuni judiciare in despagubiri in temeiul Codului civil. Reclamanta s-a folosit de aceasta posibilitate, pretinzand ca administratia locala este raspunzatoare pentru atacul pe care ea l-a suferit. In ciuda saraciei, aceasta a trebuit sa plateasca taxele judiciare de timbru pentru audierea cauzei, dar, avand in vedere dreptul intern care prevede calcularea taxelor de timbru in functie de un procent al despagubirilor, a trebuit sa isi limiteze pretentiile in fata instantelor nationale. Mai mult, desi Tribunalul Bucuresti a hotarat, la 19 iunie 2001, ca reclamanta era scutita de la plata taxelor judiciare, banii pe care aceasta i-a platit nu i-au fost niciodata inapoiati.

Curtea observa, de asemenea, ca, chiar si dupa depasirea partiala a obstacolului taxelor judiciare de timbru, reclamanta nu a obtinut o hotarare definitiva privind fondul actiunii sale civile, deoarece cauza i-a fost respinsa in repetate randuri fara o examinare a fondului, pe motiv ca nu a identificat bine autoritatea locala in subordinea careia este organismul responsabil de cainii fara stapan. In primul set de proceduri, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, si nu Primaria Bucuresti, iar in al doilea set de proceduri, primariile de sector ale municipiului Bucuresti, si nu Consiliul General al Municipiului Bucuresti si ASA.

Curtea observa ca accesul la caile de atac interne numai pentru a fi informat ca actiunea este respinsa in urma interpretarii capacitatii procesuale a unei autoritati parate, in comparatie cu cea a unui departament sau organism executiv, poate ridica o problema in temeiul art. 6 ? 1. De asemenea, gradul accesului permis de legislatia nationala si interpretarea sa de catre instantele nationale trebuie sa fie suficiente pentru a asigura ?reptul la instantaal unei persoane, avand in vedere standardele statului de drept intr-o societate democratica. Pentru ca dreptul de acces sa fie efectiv, un individ trebuie sa aiba o oportunitate practica clara de a contesta un act care constituie o ingerinta in drepturile sale.

In aceasta privinta, Curtea observa ca, in temeiul ambelor legi ale administratiei publice locale (nr. 69/1991 si nr. 215/2001), primariile de sector sunt organismele executive ale consiliilor municipale, acestea din urma fiind responsabile de infiintarea serviciilor pentru cainii fara stapan, in vreme ce primele implementeaza aceasta politica specifica. In prezenta cauza, stampila de pe documentul emis de ASA avea imprimat numele Primariei Municipiului Bucuresti.

Prin urmare, reclamanta ar putea crede in mod rezonabil - si nici Tribunalul Bucuresti, in cadrul primei proceduri, nici autoritatea parata nu au declarat altceva - ca Primaria Municipiului Bucuresti avea capacitate procesuala in fata unei instante intr-o cauza privind activitatea si responsabilitatile ASA.

Curtea constata asadar ca, in contextul schimbarilor organizationale locale in domeniul protectiei animalelor, obligarea reclamantei de a identifica autoritatea impotriva careia ar trebui sa faca plangerea era o cerinta disproportionata si nu a reusit sa pastreze un echilibru echitabil intre interesul public si drepturile reclamantei.

In consecinta, Curtea constata ca reclamanta nu a avut o oportunitate practica clara de a cere despagubiri intr-o instanta pentru atacurile suferite.

Prin urmare, in lumina tuturor acestor elemente de mai sus, Curtea considera ca reclamanta nu a avut dreptul efectiv de acces la instanta. Prin urmare, a fost incalcat art. 6 .1 din Conventie.

Prejudiciul

CEDO a acordat reclamanatei 9000 de euro cu titLu de prejudiciu moral si 20 euro chletuielile de judecata solicitate de reclamant: ”Statul parat trebuie sa plateasca domnului Georgel Stoicescu, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art.44.2 din Conventie, urmatoarele sume care trebuie convertite in moneda nationala la rata de schimb aplicabila la data platii, plus orice taxa care poate fi perceputa la aceste sume:

(i) 9 000 EUR (noua mii de euro) cu titlu de prejudiciu moral;

(ii) 20 EUR (douazeci de euro) pentru cheltuieli de judecata;

b) ca, de la expirarea perioadei de 3 luni mentionate anterior şi pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale”.

* Cititi aici, integral, Hotararea CEDO

Comentarii

# sugestie date 5 septembrie 2013 18:04 +5

oai atunci NOI TOTI ar trebui sa mergem la CEDO si sa cerem despagubiri pt. ca am fost sfasiati pana la os de Javra Ordinara si haita lui de maidanezi turbati,din care fac parte si Xerox cu Adormitul din cat se pare

# RAVI date 6 septembrie 2013 15:28 +2

Stimate \"sugestie\" te rog sa nu mai folosesti apelativul de \"Javra Ordinara\" atunci cand vorbesti despre domnitorul de la Cotroceni. Sa stii ca acesta este unicat si nu poate fi tras la Xerox. :lol:

# sugestie date 6 septembrie 2013 16:28 0

scuze,Javra Extraordinara.

# fane oarcă date 5 septembrie 2013 18:23 +1

toata viata nu vezi dreptate, iar dupa aia, ce-ti mai trebuie?!...

# GIGI date 5 septembrie 2013 21:11 -1

statul roman sa rezolve urgent probklema altfel platm tot noi de pe urma existentei cainilor pe strazile unui oras sunt destule victime.

# janet date 5 septembrie 2013 21:51 -2

bravo! si hai sa fim uniti, ca sint destui care dezbina.

# Avocat flocist date 5 septembrie 2013 22:30 -1

Vad ca tembelul ala de Bota nu mai organizeaza examen de admitere. Lasul s-a******pe el numai pentru ca i-a facut o vizita un biet procuror moldovean. Pai bine ma, curajosule, sa te mai credem noi cand spui ca te duci ca CEDO, ma basinosule ma ? Ai ?

# TEMBELULUI SI AVI-ATORULUI date 6 septembrie 2013 02:26 +1

Am vb cu bota si a zia ca voua va da examen la gramatica si peste 5 ani va primeste in barou !

# avi/avi date 6 septembrie 2013 10:21 0

bai vesnic natarau botist.La gramatica trebuia sa dea toti cei pe care ii aburiti cu intrarea in avocatura(revin,majoritatea).peste 5 ani nu mai poate bota sa ne primeasca in barou pentru ca acest barou ilegal va fi in mod cert ras de pe fata pamantului iar bota va fi undev a pus la pastrare.

# AVI -ATORULUI ANAL FABET date 6 septembrie 2013 11:43 0

avi-atoare anal-fabete, ,,undev a,, la mama ta din bacau sa zbori sa nu mai auzim de moaca ta frustrata ! Cum sa te primeasca bota in barou daca nu stii sa scrii ?!

# avi/avi date 6 septembrie 2013 00:58 0

corect.Ce zici bota,esti de acord?hahaha

# teea date 6 septembrie 2013 01:41 +2

Aloooooooooooooo sunteti vanduti guvernului Ponta? De ce nu dati nimic despre proiectul criminal de exploatare cu cianuri de la Rosia Montana? Ca se aude ca nu are avizul ministerului justitiei! Tine doar si de justitie, nu? Sau sunteti frati cu haznaua de Antena 3?

# adevarul absolut date 6 septembrie 2013 14:39 +1

ai dreptate,si eu am observat acest lucru,desi eram un spectator fidel A3.in afara de Dana Grecu si Oana Stancu toata adunatura aia de lingai usl-isti in frunte cu Radu Tudor si Gadea incearca sa faca cat mai mare tambalau cu problema maidanezilor pt. a acoperi ticalosia cu RMGC din care se pare ca si Varanul are bucatica lui,altfel nu se explica reclama desantata si nesimtita care i se face non-stop la Antene si nici pozitia PC care s-a pronuntat transant pt. cianurizarea Romaniei.la fel de scabroasa mi se pare insa si pozitia asa-ziselor televiziuni adversare,laBe1 si FrIGI 24 care in guvernarea Macacului faceau un lobby absolut jegos si nesimtit in favoarea acestei ticalosii,iar acum s-au imbracat in cavaleri ai dreptatii

# livia date 6 septembrie 2013 08:15 +1

Trebuie schimbata legea. Pentru condamnari la CEDO, despagubirile sa fie platite de magistratul care a dat solutia. Punct. Pentru maidanezi exista ordonanta 115/2001. Trebuie doar pusa in aplicare de primari. Nu mai trebuie cheltuiti bani pe referendum.

# Adrian date 6 septembrie 2013 15:59 0

Vai de mine, vă dați seama la ce cote se vor ridica, în acest caz, șpăgile?

# obiectiva date 6 septembrie 2013 09:11 +2

AHA, ACUM INTELEG de ce este asa o campanie anticaini comunitari...ca sa nu fie aceasta speta un precedent periculos in despagubirile platite de statul roman ORICARUI cetatean muscat de caine........

# obectivu\' date 6 septembrie 2013 16:10 0

...sau de justiție.

# obiectiva date 7 septembrie 2013 08:09 0

muscat de justitie, obiectivu` ??? deja sunt imuna !!!!!!poate sa ne faca ORICE.....ca NU ne pasa !!!!

# obectivu\' date 6 septembrie 2013 16:18 0

...sau de justiție.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 3.07.2022 – Stati cu ochii pe Bobita

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva