14 aprilie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Exercitarea mandatului alesilor impotriva intereselor corpului social

Scris de: Mihail ALBICI | pdf | print

30 martie 2021 16:24
Vizualizari: 1937


Motto: „Pentru cel condus, legitimitatea puterii fundamenteaza necesitatea de a se supune celor pe care i-a ales, iar legalitatea puterii reprezinta garantia dreptului poporului de a nu fi oprimat”

Norberto Bobbio



Titlul prezentului demers publicistic ar putea parea ciudat atunci cand ne referim la o tara al carui sistem politic se inscrie fara echivoc in cel al sistemelor politice democratice. Motiv pentru care unele clarificari sunt necesare.



Unul dintre cei mai reputati politologi ai secolului trecut, profesorul Robert Dahl, afirma ca democratia este dezirabila si valoroasa din numeroase motive. Intre acestea, el enumera garantarea drepturilor fundamentale, asigurarea libertatii generale, incurajarea dezvoltarii umane, protejarea intereselor individuale, favorizarea prosperitatii. Tot el remarca insa faptul ca „democratia nu poate garanta ca cetatenii vor fi fericiti, prosperi, intelepti, pasnici si corecti, dar se straduieste sa creeze premisele implinirii acestor deziderate”. Profesorul plaseaza astfel democratia intre ideal si realitatea concreta. Motiv pentru care guvernantii au chemarea dar si obligatia sa promoveze politici publice menite sa asigure institutii reprezentative stabile, sustinerea economiei de piata, unificarea corpului social printr-o protectie sociala adecvata. O alta personalitate a stiintei politice, Pierre Rosanvallon, remarca, si el, ca „idealul democratic nu mai are rival”, dar apreciaza ca „regimurile care isi spun democratice suscita numeroase critici”. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca un stat sa adopte un sistem politic democratic ci trebuie sa si actioneze constant pentru ca democratia sa devina si un mod de viata. Acest deziderat se realizeaza de catre puterea politica prin conducere si organizare care au rolul de a coordona activitatea si resursele umane in vederea realizarii acestor scopuri. Din aceasta perspectiva statul, principala institutie a societatii, are menirea de a mobiliza valorile si interesele spre folosul intregului corp social. In societatile democratice puterea politica reflecta activitati esentiale, precum guvernarea legitima si sustinerea exercitarii drepturilor si libertatilor prin respectarea legalitatii, legitimitatea si legalitatea reprezentand atributele puterii. Ele dau, asa dupa cum remarca Norberto Bobbio, „consistenta si relevanta relatiilor dintre guvernanti si guvernati, detinatorii puterii politice invocand legitimitatea, iar guvernatii respectarea legalitatii”.

Legitimitatea puterii in sistemele politice democratice este articulata pe principiul si practica reprezentarii politice si a reprezentativitatii (atribut definitoriu al sistemelor politice democratice). In consecinta, „ideea de reprezentare politica a devenit inseparabila de tehnicile electorale, de alegerile periodice” (Georges Burdeau), ceea ce inseamna ca alesii, care au obtinut majoritatea parlamentara si au format guvernul, au obligatia sa actioneze in vederea realizarii „binelui public” in conformitate cu mandatul incredintat de alegatori, mandat rezultat din oferta electorala care ulterior se concretizeaza in programul de guvernare acceptat de parlament.

Romania de afla la cateva luni dupa alegerile parlamentare, perioada framantata datorita crizei sanitare si a cele economice care se manifesta tot mai virulent. Dar si datorita faptului ca in urma scrutinului a rezultat un parlament a carui majoritate este asigurata de o coalitie eterogena. Recent au fost adoptate, cu intarziere, bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale asupra carora au existat numeroase controverse, puterea nepreluand nici un amendament formulat de opozitie, iar planul national de redresare si rezilienta a fost definitivat fara contributia Parlamentului. In legatura cu aceste momente importante pentru dezvoltarea viitoare a tarii vom face numai remarca ca detinatorii puterii au facut din nou greseala de a pune in practica pagubosul slogan „castigatorul ia tot”, ceea ce ne conduce la ideea ca actuala majoritate parlamentara intelege sa guverneze in afara „jocului politic”, neacordand Parlamentului, in deplinatatea sa, rolul pe care Constitutia i-l confera, acela de „organ reprezentativ suprem al poporului roman”. Reamintim ca stiinta politica releva faptul ca in societatile democratice lupta politica se desfasoara conform unor reguli ce presupun realizarea echilibrului intre consens si disensiune, dar si intre conflict si consens, mecanism prin care competitia politica devine un „conflict reglementat” intre putere si opozitie. Dupa cum s-au miscat insa lucrurile pana acum, nici gand de asa ceva. In schimb, in ultima perioada se constata o serie de manifestari de nesupunere civica din partea unor categorii profesionale care revendica drepturi banesti restante sau cresteri salariale si de pensii promise in campania electorala si care nu se mai regasesc in bugetele aprobate de Parlament. Regretabile sunt si divergentele pe care premierul le are cu lideri ai unor centrale sindicale, care reprezinta o parte a societatii civile, relatie in care ar trebui sa prevaleze dialogul, nu confruntarea. Sunt semne care atesta faptul ca in societatea romaneasca exista o stare de spirit nefavorabila puterii politice, stare care survine atunci cand cetatenii considera ca „mecanismele normale ale evolutiei sunt blocate si ca revendicarile lor sunt ignorate, guvernul pierzandu-si credibilitatea” (H. Arendt). Continuand acest parcurs, puterea politica risca sa stimuleze inmultirea manifestarilor de nesupunere civica, amplificate si de restrictiile impuse de pandemie. Manifestari care, chiar daca constituie un exercitiu democratic, conduc la risipa de resurse de care tara nu are nicicum nevoie in acest moment. Guvernul s-a abatut insa, din motive pe care nu le analizam aici si acum, de la programul cu care primul ministru a cerut, si a obtinut, votul de incredere al Parlamentului, diminuand politicile publice menite sa asigure, dupa cum afirma Robert Dahl, incurajarea dezvoltarii umane, protejarea intereselor individuale, favorizarea prosperitatii. Intr-un cuvant, a fost afectata unificarea corpului social printr-o protectie sociala adecvata.

Revenind insa la chestiunile legitimitatii si reprezentativitatii este de subliniat ca aparent, atat actuala majoritate parlamentara cat si executivul au legitimitate dar au mai putina reprezentativitate. Aceasta este viciata de prezenta extrem de redusa la urne, castigatorul alegerilor aflandu-se in opozitie, respectivul partid neputand forma o majoritate parlamentara. In consecinta, Guvernul a fost constituit dintr-o coalitie in care colaborarea interministeriala este anevoioasa, pe alocuri chiar ostila. Dupa alegeri, atunci cand s-au purtat negocierile pentru formarea guvernului, fostul partid de guvernamant – partidul majoritar al actualei coalitii –, liderul acestuia, a avut mai putin in vedere, sau deloc, faptul ca legitimitatea puterii democratice este legata de compatibilitatea puterii cu sistemul de valori propus si indeosebi de disponibilitatea de a servi interesele corpului social si de a raspunde asteptarilor exprimate de acesta. In lipsa acestor disponibilitati apare, chiar si intr-un stat cu un sistem politic democratic, pericolul real ca alesii aflati la guvernare sa isi exercite mandatul impotriva intereselor cetatenilor, impotriva intregului corp social. Daca jocul democratic cere din partea celor condusi sa se supuna celor pe care i-au ales, in acelasi timp cei alesi sunt obligati sa respecte legile tarii si promisiunile pe care le-au facut, dupa o evaluare pe care o dorim responsabila, electoratului. Altfel oamenii au pe deplin indreptatirea sa considere ca este incalcat „dreptul lor de a nu fi oprimati” si, in consecinta, sa ii sanctioneze, prin mijloacele legale, pe guvernanti. Motiv pentru care guvernantii trebuie sa fie constienti ca functionarea sistemelor politice democratice reclama compromisul dintre popor, parlament si guvern, sistem in care „titularul puterii” este poporul. Dar corpul social, poporul, se poate manifesta in mod legal si eficient numai prin alegeri. In sistemul nostru politic insa acestea au lor din patru in patru ani, institutia alegerilor anticipate fiind aproape imposibil de pus in practica. In consecinta, guvernantii trebuie sa aiba responsabilitatea infaptuirii actului de guvernare si sa armonizeze asteptarile „titularului puterii” cu prioritatile programelor prezentate in alegeri de competitorii politici ce au format coalitia. Ar fi contraproductiv si lipsit de viziune politica sa se porneasca de la premisa ca odata aflati la guvernare, invocand greutatile, reale, provocate de crizele pe care le parcurgem, sa se renunte la obiectivele programului prezentat la investire. Pentru ca marea majoritatea a oamenilor pretuiesc democratia, dar in acelasi timp ei pun pret si pe conditiile care le permit sa duca o viata civica si economica decenta. Motiv pentru care credem ca puterea impreuna cu opozitia trebuie sa valorifice, in cadrul unui „conflict politic reglementat”, toate oportunitatile politice si economice de care tara dispune. Alternativa nesupunerii civice, in actuala conjunctura, credem ca nu este oportuna din motivele aratate anterior, la care se mai pot adauga si altele. Ca sa nu mai vorbim ca exista si pericolul manipularii acestor manifestari in conditiile in care neincrederea sociala se afla la cote ridicate. Este pagubos si periculos pentru societate ca rivalitatile politice si interesele de partid sa afecteze asteptarile corpului social, motiv pentru care liderii politici au obligatia sa manifeste realism si echilibru in lupta politica.

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 13.04.2021 – Ionut Matei se face notar

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva