30 November 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FANELE LUI PORTOCALA – Exclusiv: motivele pentru care judecatoarele ICCJ Lucia Rog, Lavinia Lefterache si Alina Ilie l-au scos imaculat pe Mircea Negulescu in dosarul in care SIIJ l-a acuzat de cercetare abuziva. De vina sunt victimele: "Nu procurorul Negulescu este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de catre partea civila si o parte din martori... Realitatea era opusa celei relatate de acestia" (Motivarea)

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

13 November 2022 19:32
Vizualizari: 4862

Motivare demna de Inspectia Judiciara! Fostul procuror Mircea Negulescu (foto), cunoscut si sub numele de procurorul Portocala sau Zdreanta a scapat de acuzatia de cercetarea abuziva dupa ce Inalta Curte a transferat toata vina asupra victimelor acestuia pe care le-a acuzat ca au mintit in ce priveste modul de instrumentare a dosarelor penale care le vizau, Negulescu procedand, zice instanta, in mod firesc. Prin aceasta pasare de raspundere de catre Inalta Curte a iesit Mircea Negulescu, la fond, cu o solutie de achitare pronuntata de judecatoarele Lucia Rog, Lavinia Valeria Lefterache si Ioana Alina Ilie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dosarul penal facut de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie procurorului Portocala transformandu-se in instanta intr-un rechizitoriu facut celor care l-au denuntat pe Negulescu pentru practicile sale. Atentie, deloc de neglijat este faptul ca solutia Inaltei Curti, intamplator, a fost pronuntata in aceeasi perioada in care fosta sefa DNA Laura Codruta Kovesi – cea care lauda activitatea "unitatii de elita DNA Ploiesti, din care facea partea si procurorul Mircea Negulescu – se afla in Bucuresti, cu treburi penru Parchetul European.


 

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate, integral, sentinta penala nr. 463 pronuntata in 31 octombrie 2022 in dosarul nr. 1408/1/2020 in care fostul procuror al unitatii de elita DNA Ploiesti, Mircea Negulescu, a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr. 2170/P/2019 din 4 iunie 2020 de procuroarea Adina Florea de la Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie pentru savarsirea infractiunilor de cercetare abuziva, influentarea declaratiilor martorilor, participatie improprie la inducerea in eroare a organelor judiciare sub modalitatea instigarii in forma continuata.

O sentinta din care, astfel cum veti vedea, procurorul Negulescu a fost scos nevinovat pentru acuzatiile aduse, culpa integrala fiind transferata catre cei care l-au reclamat la SIIJ pentru modul sau de lucru, deja cunoscut in spatiul public prin scoaterea la iveala a mai multor dosare instrumentate de acesta finalizate cu achitare.

De altfel, dosarul care a stat la baza acuzatiilor aduse lui Mircea Negulescu – cauza instrumentata de Negulescu – s-a finalizat tot cu o achitare care in prezent este pusa la indoiala chiar de Inalta Curte.


Concret, motivand ca "nu poate realiza o examinare a acuzatiilor doar din perspectiva" acuzatiilor aduse de catre victimele lui Mircea Negulescu, catalogand declaratiile acestora drept "interesate" de vreme ce acestia mai erau cercetati in alte dosare de catre Mircea Negulescu, in care initial au recunoscut faptele, pentru ca mai apoi sa sustina ca asupra lor "s-au facut presiuni pentru a da declaratii", Inalta Curte de Casatie si Justitie a analizat evolutia dosarului nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti pe care Negulescu l-a instrumentat si care a stat la baza dosarului SIIJ, pentru a arata ca, de fapt, procurorul Portocala este victima in tot acest caz: "Pozitia lor este in mod evident una interesata, astfel ca, desi au avut o atitudine procesuala relativ constanta in prezenta cauza in ambele etape procesuale, Inalta Curte nu poate realiza o examinare a acuzatiilor doar din perspectiva acestor declaratii, care, in fapt, reprezinta sau au reprezentat apararile acestora in alte dosare penale" .


Aceste dosare au fost solutionate cu achitarea in ce ii priveste pe Cosma Vlad Alexandru si Alexe Razvan (decizia penala nr. 440 din 08.04.2022 a Curtii de Apel Ploiesti), instanta evidentiind faptul ca au existat elemente care au condus la concluzia "unor indicii ale incalcarii principiului loialitatii in administrarea probelor la debutul urmaririi penale". De altfel, un alt dosar disjuns a fost solutionat prin "clasarea cauzei, apreciindu-se ca fapta nu este prevazuta de legea penala, nefiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii, sub aspectul laturii obiective".

Totusi, dupa cum veti vedea, Inalta Curte decide sa nu tina cont de aceste solutii, apreciind necesar "sa stabileasca, in baza intregului material probator administrat, daca aceste incalcari au existat, respectiv daca procurorul Negulescu Mircea a determinat, prin constrangere, martorii sa dea declaratii necorespunzatoare adevarului", argumentand ca "Inalta Curte nu este tinuta de solutia de achitare pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti".

Cu alte cuvinte, ICCJ si-a arogat dreptul, credem noi, de a pune la indoiala decizia definitiva de achitare dispusa de CA Ploiesti pentru a demonstra ca Negulescu nu a comis infractiunile retinute in sarcina sa.

Iar aceasta decizie este argumentata de Inalta Curte cu urmatoare justificare: "Inalta Curte nu poate pleca de la premisa ca in prezenta cauza partea civila si martorii relateaza adevarul, mai ales ca o parte dintre acestia au avut sau au calitatea de inculpati in alte cauze penale in care au adoptat aceeasi strategie de aparare".


Atentie, Inalta Curte face toate aceste aprecieri si infierari fara sa tina cont de faptul ca:

-mai multe persoane au reclamat modul de lucru al procurorului Negulescu in ce priveste "colectarea" de denunturi, in schimbul promisiunii de a le "usura" situatia;

-procurorul Negulescu, in timpul efectuarii urmaririi penale, astfel cum reiese din inscrisuri, a acordat calitatea de martor cu identitate protejata mai multor persoane, permitand ca acestia sa aiba cunostinta despre calitatea detinuta de catre fiecare dintre ei;

-procurorul Negulescu a purtat discutii prealabile sau audieri simultane cu martorii, in acelasi timp si loc.


ICCJ: "Nu exista vreun act de conduita care sa se circumscrie unei activitati de ticluire de probe nereale"


Ca atare, "analizand materialul probator administrat in cauza", Inalta Curte a apreciat ca nu se sustin declaratiile victimelor lui Negulescu, concluzionand astfel ca, de fapt, acestia, in fata procurorului Mircea Negulescu au marturisit adevarul, mintind in schimb in fata instantei care dispus solutia de achitare: "In cauza exista probe certe ca „declaratiile mincinoase” ale celor doi martori nu sunt cele date in fata procurorului Negulescu Mircea, ci acelea formulate ulterior, atat in dosarul nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, cat si ulterior in fata instantei si in prezenta cauza".


Vlad Cosma, pus sub semnul intrebarii in instanta


Extrem de interesante sunt si referirile pe care Inalta Curte le face cu privire la partea civila din dosar, respectiv fostul deputat Vlad Cosma pe care il infiereaza la fiecare capat de cerere, punand sub semnul intrebarii atat documentele pe care le prezinta, precum si afirmatiile pe care le face: "Desi Inalta Curte are serioase suspiciuni cu privire la inscrisul intitulat „denunt” depus de partea civila"... In final, in ceea ce-l priveste pe Cosma Vlad Alexandru, Inalta Curte apreciaza ca se impune si mentionarea unor imprejurari care, desi vizeaza apararea pe care a inteles sa si-o formuleze in calitate de inculpat, totusi, vin in contradictie cu sustinerile sale de nevinovatie".


In motivarea sentintei penale nr. 463 din 31 octombrie 2022 pronuntata in dosarul nr. 1408/1/2020 (sentinta tehnoredactata de judecatoarea Lucia Rog), judecatoarele Lucia Rog, Lavinia Valeria Lefterache si Ioana Alina Ilie au constatat ca "analiza coroborata a materialului probator administrat conduce la concluzia certa ca nu procurorul Negulescu Mircea este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de catre partea civila si o parte din martorii din prezenta cauza, in scopul evident de a-si sustine apararile din alte dosare penale, insa, prin gravitatea afirmatiilor si caracterul organizat demonstrat in cauza, declaratiile acestora depasesc cu mult cadrul permis de dispozitiile legale".


De altfel, Inalta Curte si-a exprimat nemultumirea – credem noi – fata de faptul ca sustinerile fostului deputat Vlad Cosma precum si ale martorilor au fost acceptate fara a fi cenzurate si fara a se observa ca realitatea de fapt era opusa celei relatate de catre acestia: "Examinarea intregului probatoriu conduce la concluzia certa ca in instrumentarea dosarului nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, procurorul Negulescu Mircea nu a determinat, prin constrangere sau conduita cu efect intimidant, martorii sa formuleze denunt sau declaratii mincinoase cu privire la participarea la comiterea unei fapte prevazute de legea penala a partii civile Vlad Cosma Alexandru si nici nu a savarsit vreo fapta care sa poata fi circumscrisa notiunii de ticluire de probe nereale".


Episodul "Eu d-asta sunt aicea! Ca sa explodeze Ploiestiul!"

 

Extrem de savuros in cuprinsul sentintei penale nr. 463 este dialogul redat dintre Mircea Negulescu si Razvan Alexe, pe care Inalta Curte intelege sa il retina in hotarare pentru a demonstra ca procurorul Portocala nu a facut nicio presiune asupra inculpatilor si ca era manat de bune intentii, neexistand in niciun moment senzatia de inducere a unei temeri ori amenintare, asa cum au sustinut victimele lui Negulescu.

Din cuprinsul acestui dialog reiese astfel cum Negulescu se prezinta ca fiind un procuror cu functie de executie, dar cu grad de PICCJ, care castiga cat Procurorul general la Curtii de Apel, fara a avea functie de conducere, care nu are butoane si caruia nu are nimeni ce sa ii faca, caci el vrea doar sa prinda infractorii. Infractori pe care, daca ii va prinde, zicea Negulescu, va exploda Ploiestiul: "Eu d-asta sunt aicea! Ca sa explodeze Ploiestiul! Si nu cred ca explodeaza numai Ploiestiul".

In urma discutiilor purtate de Mircea Negulescu cu Razvan Alexe, retine Inalta Curte, acesta din urma, incurajat de procurorul Portocala a formulat pe banda denunturi impotriva mai multor persoane, in repetate randuri, (majoritatea cu identitate protejata) autoincriminandu-se chiar, lucru pe care instanta suprema l-a apreciat ca fiind firesc.


Fara alte comentarii, redam pasaje din dialogul retinut de instanta in care se releva cum purta Negulescu dialogul cu Razvan Alexe:

"Intregul dialog, de aproximativ 2 ore si 30 de minute, releva faptul ca asupra lui Alexe Razvan nu au fost facute nici un fel de presiuni, amenintari, nu a fost indemnat sa dea declaratii necorespunzatoare adevarului, ci, dimpotriva, procurorul ii spune ca vrea sa afle adevarul pentru ca fiecare sa raspunda civil si penal proportional cu ceea ce a facut; ca banuieste ca nu este el beneficiarul final desi toti ceilalti inculpati il incrimineaza („toata lumea vine pe tine”, „te arata pe tine ca sa se scoata ei”) si nu se merita sa isi asume intreaga responsabilitate a faptelor pentru ca risca o pedeapsa maxima pentru spalarea unei sume de 199 milioane de lei iar cei care i-au promis ca va exista o lege de amnistie si gratiere il mint; ca ceea ce il intereseaza este recuperarea prejudiciului adus statului iar fiecare sa raspunda potrivit faptelor comise; ca in acest fel poate beneficia de reducerea cu jumatate a limitelor de pedeapsa si cu o treime in urma recunoasterii vinovatiei, putand ajunge chiar la aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, si ca, daca nu vrea sa spuna nimic, ii va respecta dreptul la tacere. (...)

Negulescu Mircea: Ce dracu ma? Uita-te si tu la mine! Tu crezi ca eu...

Alexe Razvan: Credeti ca e varianta mea?

Negulescu Mircea: Nu!

Alexe Razvan: De aia trebuie sa intelegeti! Ce ma intrebati pe mine si... care sunt problemele care le pot clarifica eu...(...)

Alexe Razvan: Hai sa vedem asa, un calcul de-al dumneavoastra dupa noul cod... si cam cum ati vedea-o dumneavoastra ca ajutor care mi-1 faceti! Ca sunteti dispus sa ma ajutati si pe mine in schimbul unui ajutor care vi-1 fac

eu dumneavoastra!

Negulescu Mircea: Nu e vorba de un ajutor care mi-l faci mie!

Alexe Razvan: Eu vorbesc in speta de fata, nu vorbesc de...un ajutor ca nu va fac dumneavoastra personal un ajutor!

Negulescu Mircea: Corect! Zi-mi, ascult! Care ajutor ti-1 fac?

Alexe Razvan: Da! care sunt variantele mele de castig in situatia asta?

Negulescu Mircea: Deci variantele tale de castig, cel putin pe legea spalarii banilor, in momentul in care tu ma duci la persoanele care au spalat bani prin intermediul combinatiei asteia si eu ii arestez p-aia, tu beneficiezi din prima, de reducerea cu o jumatate a pedepsei aplicate. Deci, daca pe spalarea de bani, pe noul cod ai de la 2 la 7 ani...

Alexe Razvan: Am facut toate socotelile...2,7, 1, 3, 5...daca le faci inseamna 8 luni cu 320...2 ani si 8 luni

Negulescu Mircea: Asculta-ma! Deci... eu o sa scriu si eu iti dau adeverinta pentru instanta... si scriu in ala ca m-a ajutat sa fac, sa dreg... ai posibilitatea... din punctul meu de vedere, sa-ti iei si cu suspendare sub supraveghere... adica sa-ti dea instanta 1 an sa zicem, da? si sa-ti dea cu suspendare sub supraveghere daca ma duci pe peste tot! Adica, daca aflam adevarul! (...)

Alexe Razvan: E o discutie libera! Sper sa nu va deranjeze...cat la suta credeti ca ceea ce s-a facut in denunturile alea impotriva mea, pe care le-ati instrumentat dumneavoastra, este adevarat?

Negulescu Mircea: Eu nu pot sa spun cat la suta!

Alexe Razvan: Dumneavoastra stiti mai multe decat imi imaginez eu! Sau din cate am vazut eu, cum conduceti dumneavoastra ancheta, jos palaria, n-am ce sa comentez!

Negulescu Mircea: Adica?

Alexe Razvan: Ati mirosit mai mult decat putea sa miroasa un caine super antrenat la miros.

Negulescu Mircea: Hai sa-ti spun de ce! Eu fac ancheta... Razvan...

Alexe Razvan: Eu ma refer la bucatica mea si incerc sa fiu si eu coerent pentru discutia mea! Din punctul de vedere al denunturilor care le-ati facut dumneavoastra..

Negulescu Mircea: Pai, nu le-am facut eu!

Alexe Razvan: Care le-au facut ei impotriva mea! Cum considerati dumneavoastra ca e ok denuntul ala?

Negulescu Mircea: Asculta-ma putin! Vrei sa-ti spun ceva? Eu nu am dreptul sa consider in vreun fel sau altul! De ce?

Alexe Razvan: Am spus ca e o discutie libera!

Negulescu Mircea: Lasa-ma putin te rog, da? Lasa-ma putin! Stii ceva Razvan? Adevarul e undeva la mijloc, nu cred nici 100%, nici nu pot sa zic ca e 0%, ca totul e minciuna! Adevarul e undeva la mijloc... tu trebuie sa intelegi un singur lucru! Noi procurorii, ca noi oamenii toti, noi lucram cu adevaruri relative! Adevarul absolut il stie doar Bunul Dumnezeu, atat! Sau tu sau ala care a facut autodenuntul! Ai inteles? Deci, adevarul e undeva la mijloc, nu stiu! Singurul care poate sa...

Alexe Razvan: Si cum ma pot apara eu, domnule procuror? impotriva lor care... eu... hai ca pot proba niste lucruri, impotriva lor, care ei au facut denunt pe mine si sunt niste denunturi care nu reflecta adevarul!

Negulescu Mircea: Pe tine te doare numai ce s-a intamplat la DNA? Asta-i problema ta cea mai grava?

Alexe Razvan: Nu neaparat!

Negulescu Mircea: Bai omule! Uita-te la mine!Ai zis ca sunt un caine care am mirosit...

Alexe Razvan: Am facut o comparatie!

Negulescu Mircea: O comparatie, am inteles! Asculta-ma putin! Ai zis ca sunt un caine care am mirosit mai tare decat orice! Bun... hai sa-ti spun eu! Pai o luam bob cu bob, tata! Bucata cu bucata! si pe fiecare... asta este scaparea ta! Pe fiecare iti retin, daca ai 5% pe chestia asta, 5 % iti retine Negulescu si 95% la vagabonzii care au fost acolo, da? Ai dincolo 10%, 10 % iti retine Negulescu si restul 90% le retin la aia! Deci, n-o sa fac niciodata altceva, ca ma bate Dumnezeu! Tu intelegi ca eu, daca eram un procuror corupt, daca eram un tip... ca vezi unde trag, da? Vezi unde am pusca, unde tintesc! Pai ma faceau varza pana acum! Ma faceau de nu mai aveam loc in tara, nu in Parchetul asta! Dar, daca nu are nimeni de unde sa ma prinda, ca daca n-am facut nimic, ce sa-mi faca? si daca nu mi-e frica? Sunt procuror cu grad de Inalta Curte! Ce sa-mi faca mie cineva? Eu castig cat Procurorul General al Curtii de Apel, fara sa am functie de conducere! Ce sa-mi faca mie ala, ala, ala? Ca stii despre cine vorbim! Ce sa-mi faca mie? Sau ce sa-mi faca un sistem care... nu sunt pe butoane! N-am butoane! Imi fac doar treaba! Ai inteles? Si o luam punct cu punct! Pac, pac, pac, pac... Aia e a ta, bine! Nu-i a ta, e a lu altul? I-o retinem lui ala! Nu e corect asa? Spune-mi! Nu e misto asa? Cum ai vrea s-o facem? Da-mi tu o varianta, poftim! La ce te gandesti acum?

Alexe Razvan: Explodeaza Ploiestiul asta domn procuror!

Negulescu Mircea: Si ce vrei sa facem? Eu d-asta sunt aicea! Ca sa explodeze Ploiestiul! Si nu cred ca explodeaza numai Ploiestiul! (...)


Negulescu Mircea: Si merita tatal tau sa sufere la 75 de ani ce-i faci tu acuma?

Alexe Razvan: Nu merita domn' procuror, dar iesirea mea din asta nu este care mi-o propuneti dumneavoastra acuma, daca nu exista o intelegere clara care sa pot eu s-o fac!

Negulescu Mircea: Spune-mi ce intelegere ai vrea tu! Care ar fi intelegerea? Deci eu... asculta-ma Razvan! Uita-te la mine! (...) Eu... hai sa-ti spun care-i chestia! Tu... lucrurile astea trec! Nu sunt sef, asculta-ma! Eu sunt un om ca oricare altul, da? Nu sunt nici mai bun nici mai rau, dar asculta-ma numai putin! Uita-te la mine cand iti vorbesc! Vreau, dupa ce se termina toate astea si ne-om vedea pe drum, sa pot sa te privesc in ochi si fara sa ma gandesc... ba l-am sulfanit p-asta! Asculta-ma! Deci, eu nu fac chestii... combinatii aiurea! In masura in care tu... fiecare va raspunde la fel! Chiar si Cici! 5% are Cici, 5 % va raspunde! N-are nimic Cici.. 0%! M-ai inteles? Exact si Pavaleanu, la fel! Toti care sunteti in chestia asta! Dar, duceti-ma si aratati-mi adevarul! In momentul in care am sa vad adevarul si tu esti singurul, impreuna cu ei! Daca tu le spui: gata frate, bagati! si sa raspunda aia, ma mancati-as gura! Unde s-au dus banii en gros, ca n-ati ramas voi cu ei! Tu crezi ca eu nu sunt constient de lucrul asta? Daca tu ramaneai cu banii astia, te mai intorceai vreodata in Romania? In afara de faptul ca poate e taica-tu de 75 de ani si poate te intorceai ca vrei sa-l mai vezi, sau maica-ta ca... nu stiu cati ani are mama ta! Pai despre ce vorbim? Bai Razvane! Tu crezi ca eu sunt venit acuma dintr-un glob de sticla si m-ai dat jos acuma si acuma am intrat in Ploiesti si nu stiu care sunt treburile si in Romania asta? Deci pentru fiecare..."


 

Redam in continuare pasaje din Sentinta penala nr. 463/31.10.2022, pronuntata in dosarul nr. 1408/1/2020 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie:

"Apararile formulate de inculpatul Negulescu Mircea

Inculpatul a invocat exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a tuturor actelor de urmarire penala efectuate in cauza, in raport de decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, sustinand ca, prin infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, a existat o ingerinta a politicului in actul de justitie ingerinta care este incompatibila cu dreptul Uniunii Europene. (...)

Analiza Inaltei Curti de Casatie si Justitie

In ceea ce priveste exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a tuturor actelor de urmarire penala efectuate in cauza, in raport de decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, ulterior invocarii sale, inculpatul a precizat ca aceasta reprezinta o aparare de fond, astfel ca cererea a fost discutata la momentul dezbaterilor.

In esenta, apararea a sustinut ca prin infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, a existat o ingerinta a politicului in actul de justitie care este incompatibila cu dreptul Uniunii Europene, invocandu-se Hotararea Marii Camere a Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021. S-a apreciat ca aceasta a fost demonstrata, dovada fiind actul de sesizare emis care nu procedeaza la o evaluare corecta a probelor, in raport de prevederile art. 100 din Codul de procedura penala. In plus, s-a aratat ca partile din dosarul aflat pe rolul instantelor din Ploiesti (nr. 4564/105/2017 - Tribunalul Prahova/Curtea de Apel Ploiesti) s-au folosit de rechizitoriul emis in prezenta cauza, prin care s-a dispus o solutie de clasare fata de Alexe Razvan, Usurelu Petrica Lucian si Stroe Cecilia sub aspectul savarsirii infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare, prev. de art. 268 din Codul penal, cea ce a condus la prejudicierea inculpatului Negulescu Mircea.

In concluzie, s-a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a rechizitoriului si a tuturor actelor de urmarire penala efectuate in cauza si sa se dispuna incetarea procesului penal, in temeiul art. 16 lit. e din Codul de procedura penala, intrucat lipseste o conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare si exercitarea actiunii penale, respectiv actiunea penala a fost exercitata de un organ de urmarire penala necompetent.

Desi cererea a fost sustinuta ca o aparare de fond si a fost invocata in subsidiar solicitarii de achitare intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen., Inalta Curte constata ca aceasta are caracter prioritar analizei

fondului cauzei, dat fiind consecintele care intervin in conditiile admiterii sale.

In continuare, analizand aceasta cerere de constatare a nulitatii absolute, Inalta Curte retine ca rezulta chiar din cuprinsul Hotararii Marii Camere a Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021 care sunt criteriile in functie de care trebuie facut examenul legislatiei nationale, in sensul ca se analizeaza, in fiecare cauza in parte, modul in care normele nationale au influentat desfasurarea procesului si respectarea drepturilor partilor.

Or, in cauza de fata, in procedura de camera preliminara s-a analizat caracterul echitabil al procedurii si nu s-a constatat existenta vreunui caz de incompatibilitate, apreciindu-se ca s-a respectat dreptul la aparare al inculpatului (pct. 3 al incheierii nr. 466 din 10 noiembrie 2020).

Drept urmare, constatand ca nu au fost incalcate principiile de echitate a procedurii si, nefiind sustinute aspecte noi care sa fi influentat urmarirea penala, de natura sa puna in discutie criteriile indicate in hotararea Marii Camere a Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, ci, mai degraba, chestiuni care vizeaza fondul cauzei (lipsa de suport probator a acuzatiei), Inalta Curte va respinge cererea formulata de inculpatul Negulescu Mircea privind constatarea nulitatii absolute a actului de sesizare si a tuturor actelor de urmarire penala efectuate in cauza.

In ceea ce priveste fondul acuzatiilor, analizand intregul material probator administrat in cauza, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine urmatoarele:

Astfel cum rezulta din cele anterior prezentate, acuzatiile aduse impotriva inculpatului Negulescu Mircea vizeaza comiterea unor infractiuni contra infaptuirii justitiei, respectiv participatie improprie in modalitatea instigarii la inducerea in eroare a organelor judiciare, prevazuta de art. 47 C.pen., raportat la art. 268 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 52 C.pen.; influentarea declaratiilor, prev. de art. 272 C.pen. (varianta influentarii, prin constrangere, a martorilor sa dea declaratii mincinoase) si cercetare abuziva, prev. de art. 280 alin. 2 C.pen.

(...) Particularitatea prezentei cauze consta in faptul ca majoritatea martorilor si partea civila sunt inculpati sau martori si in alte cauze penale, instrumentate de catre inculpatul Negulescu Mircea, dosare in care, desi in cursul urmaririi penale au recunoscut faptele, in fata instantei au aratat ca asupra lor s-au facut presiuni pentru a da declaratii, revenind asupra acestora. Pozitia lor este in mod evident una interesata, astfel ca, desi au avut o atitudine procesuala relativ constanta in prezenta cauza in ambele etape procesuale, Inalta Curte nu poate realiza o examinare a acuzatiilor doar din perspectiva acestor declaratii, care, in fapt, reprezinta sau au reprezentat apararile acestora in alte dosare penale.

Pentru stabilirea adevarului si a realelor motive ale schimbarii pozitiei procesuale a martorilor este necesara si o analiza a declaratiilor date in dosarul penal in care cercetarile au fost incepute de catre inculpatul Negulescu Mircea nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, devenit ulterior nr. 426/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si apoi nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, precum si a modului in care solutia definitiva pronuntata in acest dosar influenteaza prezenta cauza.

In acest sens, Inalta Curte va prezenta, in primul rand, evolutia acestui dosar pana la solutionarea sa definitiva de catre Curtea de Apel Ploiesti (solutie intervenita pe parcursul cercetarii judecatoresti in prezenta cauza) pentru a se

fixa contextul in care a intervenit schimbarea pozitiei procesuale a martorilor (I), dupa care va proceda la analiza punctuala a acuzatiilor formulate in prezenta cauza (II). (...)

Referitor la influenta acestor solutii in prezenta cauza, Inalta Curte retine ca prezinta relevanta doar constatarea vinovatiei inculpatului Usurelu Petrica Lucian sub aspectul comiterii infractiunii de evaziune fiscala, respectiv a faptului ca, prin incheierea contractului, acesta nu a avut in vedere o prestatie reala din partea S.C. Alex Design S.R.L.

Achitarea inculpatilor Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru a fost justificata de inlaturarea unor probe, cu privire la care instanta a concluzionat ca exista „indicii in sensul incalcarii principiului loialitatii” in administrarea lor la debutul urmaririi penale.

Or, tocmai respectivele imprejurari constituie obiectul acuzatiilor penale aduse inculpatului in prezenta cauza, Inalta Curte fiind cea care trebuie sa stabileasca, in baza intregului material probator administrat, daca aceste incalcari au existat, respectiv daca procurorul Negulescu Mircea a determinat, prin constrangere, martorii sa dea declaratii necorespunzatoare adevarului sau daca l-a determinat pe Usurelu Petrica sa formuleze un denunt care viza fapte nereale pretins comise de Cosma Vlad Alexandru. Ca atare, Inalta Curte nu este tinuta de solutia de achitare pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti.

In mod evident, solutia ideala era aceea a reunirii celor doua dosare si analizarii in acelasi context atat a acuzatiilor aduse inculpatilor Usurelu Petrica Lucian, Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru cat si a acuzatiilor aduse procurorului Negulescu Mircea (similar altor cauze aflate pe rolul instantei supreme, ex. dosarul nr. 2738/1/2014 privindu-i pe inculpatii Berbeceanu Traian, Muntean Alin Mirel, Cean Nicolaie Ioan si altii), insa la momentul finalizarii procedurii de camera preliminara Tribunalul Prahova se pronuntase deja in prima instanta, astfel ca, din punct de vedere procedural, o conexare a celor doua dosare nu a mai fost posibila. (...)

Or, aflarea adevarului in cauza nu poate fi realizata prin ignorarea declaratiilor anterioare si analiza realitatii motivelor invocate de martori/inculpati pentru schimbarea pozitiei procesuale. Cu alte cuvinte, Inalta Curte nu poate pleca de la premisa ca in prezenta cauza partea civila si martorii relateaza adevarul, mai ales ca o parte dintre acestia au avut sau au calitatea de inculpati in alte cauze penale in care au adoptat aceeasi strategie de aparare.

Ca o prima constatare, Inalta Curte retine ca martorii care si-au schimbat declaratiile sunt cei aflati in sfera de influenta a lui Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru sau in relatii apropiate cu Usurelu Petrica Lucian. Persoanele audiate in calitate de martori si care nu au absolut nicio legatura cu partile din dosarul nr. 4564/105/2017 al Tribunalului Prahova si-au mentinut declaratiile date in fata procurorului Negulescu, atat in cursul urmaririi penale efectuate de S.I.I.J. cat si in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aratand ca asupra lor nu s-au facut nici un fel de presiuni, iar cele relatate corespund adevarului. Inalta Curte va porni de la acuzatiile legate de audierea martorilor Alexe Razvan si Stroe Cecilia, intrucat, astfel cum se va demonstra, sunt primii care au dat declaratii in dosarul nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, dupa care, va analiza acuzatiile privind ticluirea probelor in functie de cele doua fapte care au fost retinute in sarcina lui Vlad Cosma Alexandru: cea vizand depozitarea si distribuirea catre alegatori a unor produse interzise in campania electorala si cea legata de solicitarea de fonduri pentru campania electorala, disimulate intr-un contract incheiat intre S.C. Allianso Business Park S.R.L. si S.C. Alex Design S.R.L. (...)

Acuzatiile vizeaza imprejurarea ca inculpatul Negulescu Mircea, in calitate de procuror de caz, prin constrangere psihica, promisiuni si conduita cu efect vadit intimidant, i-a determinat pe martorii Stroe Cecilia Cristina si Alexe Razvan, audiati la data de 14.04.2014, concomitent, in procedura martorului amenintat, sa dea declaratii mincinoase.

Faptele au fost circumscrise in drept infractiunilor de influentarea declaratiilor martorilor prev. de art. 272 alin. 1 C.pen., fiind totodata acte materiale ale infractiunii de cercetare abuziva prev. de art. 280 alin. 1 si 2 C.pen. (in aceasta modalitate fiind ticluite probe nereale, prin construirea unui scenariu mincinos si prin consemnarea de declaratii nereale sub pseudonim) si ale participatiei improprii la inducerea in eroare a organelor judiciare sub modalitatea instigarii in forma continuata, prev. de art. 52 alin. 3 C.pen. rap. La art. 268 alin. 2 C.pen. rap. la art. 47 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

Astfel cum s-a aratat anterior, prin incheierea de sedinta din data de 30 iunie 2021, Inalta Curte a dispus schimbarea incadrarii juridice retinand ca faptele constand in producerea si ticluirea de probe nereale, prin instigarea persoanelor audiate in calitate de martori Stroe Cecilia Cristina si Alexe Razvan

la formularea de declaratii nereale, in scopul de a dovedi existenta faptelor de evaziune fiscala si coruperea alegatorilor de catre persoana vatamata Cosma Vlad Alexandru nu pot fi circumscrise atat infractiunii de cercetare abuziva (prin producerea sau ticluirea de probe nereale) cat si participatiei improprii la inducerea in eroare a organelor judiciare. In acest sens, s-a aratat ca elementul material al laturii obiective al infractiunilor prev. de art. 268 alin. 2 C.pen. si 280 alin. 2 C.pen. este similar (producerea sau ticluirea de probe nereale), diferenta dintre cele doua infractiuni fiind data de calitatea speciala a subiectului activ, care, in cazul cercetarii abuzive este un organ de cercetare penala, procuror sau judecator.

In aceste circumstante, data fiind calitatea in care se sustine ca ar fi actionat inculpatul, de procuror, incidenta dispozitiilor speciale de la art. 280 alin. 2 C.pen. exclude retinerea prevederilor cu caracter general, astfel cum sunt cele de la art. 268 alin. 2 C.pen.

In ceea ce priveste alin. 1 al art. 280 C.pen. s-a constatat ca instanta nu a fost sesizata cu o situatie de fapt care sa se circumscrie acestei variante normative.

Analizand materialul probator administrat in cauza, Inalta Curte constata ca in cauza exista probe certe ca „declaratiile mincinoase” ale celor doi martori nu sunt cele date in fata procurorului Negulescu Mircea, ci acel e a formulate ulterior, atat in dosarul nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, cat si ulterior in fata instantei si in prezenta cauza. (...)


Atat Alexe Razvan cat si Stroe Cecilia Cristina si-au motivat schimbarea pozitiei procesuale prin aceea ca declaratiile initiale ar fi fost date urmare a presiunilor la care au fost supusi de catre anchetator. Inalta Curte constata ca sustinerile celor doi martori, Alexe Razvan si Stroe Cecilia Cristina, referitoare la exercitarea de catre procurorul Negulescu Mircea de presiuni si amenintari in scopul de a da declaratii mincinoase nu corespund adevarului.

In prezenta cauza, in cursul urmaririi penale a fost administrata o proba extrem de importanta pentru stabilirea adevarului, constand intr-o inregistrare audio a unei discutii ambientale care a avut loc in biroul procurorului Negulescu Mircea. Inregistrarea este relevanta si prin prisma faptului ca aceasta nu a fost realizata pentru a fi folosita in fata organelor judiciare (nefiind utilizata in nici un dosar instrumentat de procurorul Negulescu, iar despre o eventuala acuzare a sa nici se punea problema la nivelul anului 2013), ci, pentru a surprinde informatiile pe care le oferea Alexe Razvan, data fiind pozitia oscilanta a acestuia.

Desi, astfel cum se va arata, inregistrarea dovedea extrem de clar faptul ca declaratiile martorului Alexe Razvan nu corespund realitatii, procurorul a prezentat in rechizitoriu doar anumite fragmente, scoase din context, pe care le-a folosit in sustinerea acuzatiei. (...)


Inalta Curte constata ca prin rechizitoriul nr. 465/P/2013 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, intocmit de procurorul Negulescu Mircea (filele 85-191 vol. IV d.u.p.), inculpatilor Alexe Razvan, Stroe Cecilia si Pavaleanu Marcel le-a fost retinuta cauza de reducere cu jumatate a limitelor de pedeapsa prevazuta de art. 30 din Legea nr. 656/2002 pentru infractiunea prev. de art. 29 din Legea nr. 656/2002, mentionandu-se, totodata, ca acestia au adoptat o atitudine sincera, de cooperare, au recunoscut faptele retinute in sarcina lor, au formulat denunt fata de participantii din cauza, au contribuit si cooperat la aflarea adevarului.

Ca atare, Inalta Curte retine ca, ulterior acestei discutii, Alexe Razvan a adoptat in mod liber o pozitie procesuala sincera, a recunoscut propriile fapte, astfel cu el insusi arata „eu am sa ma bat pentru faptele mele ca sa-mi retineti mie corect ce-a fost”(fila 21 vol. IV d.u.p.) si a formulat denunturi fata de participantii la savarsirea infractiunilor din cauza.

In acest context probator, care demonstreaza cum a decurs discutia dintre procuror si inculpat (la cea mai mare parte a acesteia participand si avocatul ales care s-a implicat in mod activ), este mai mult decat evident ca toate declaratiile lui Alexe Razvan referitoare la teroarea, presiunile la care a fost supus de procurorul Negulescu in perioada in care a fost arestat preventiv pentru a formula denunturi sunt nereale , scopul sau vadit fiind acela de a se sustrage raspunderii penale in dosarele in care era judecat si in care a folosit aceeasi strategie de aparare (astfel cum rezulta din declaratiile sale date in fata instantelor, aflate in fotocopie la dosarul de urmarire penala).

Lipsa totala de onestitate a lui Alexe Razvan, lipsa oricaror scrupule pentru atingerea acestui scop este evidentiata si de invocarea propriului copil, sustinand ca acesta a fost folosit de procuror pentru a-l determina sa formuleze denunturi „eram arestat la Campina cand a chemat-o pe sotia mea cu minorul de 10 ani ca sa ma determine sa dau declaratie impotriva unui primar si impotriva lui Cosma Vlad Alexandru”. Realitatea este ca aducerea minorului la parchet a constituit o masura de favoare, pentru ca acesta, in varsta de numai 10 ani, sa nu fie traumatizat de vederea tatalui in arest, iar imprejurarea rezulta atat din declaratia martorei Stasie Magdalena cat si din procesul verbal de redare a discutiei ambientale. (...) fara de ale, fara de alea, despre ce vorbesti? ... (fila 44 vol. IV d.u.p.).

Inalta Curte retine ca si dupa trimiterea sa in judecata, inculpatul Alexe Razvan pastra acelasi interes, de a formula denunturi („daca, dupa aia fac un denunt separat de aflarea adevarului, care nu priveste cauza asta, sau, nu stiu, fac un denunt ...imi reduce iarasi jumatate din pedeapsa aia care mi-a ramas. Si abia dupa aia pot sa ma duc in 320”), in noul dosar disjuns putand fi ascultat cu identitate protejata, asa cum a solicitat inca de la inceput si cum ii confirmase procurorul ca este posibil. (...)

De asemenea, dincolo de datele rezultate din procesul verbal de redare a discutiei ambientale dintre Alexe Razvan si procurorul anchetator Mitrea Razvan, care releva motivele pentru care se solicita audierea cu identitate protejata, Inalta Curte retine si declaratia martorului Mitrea Ionut, care a aratat ca Alexe Razvan si Stroe Cecilia „au fost audiati sub identitate protejata in mai multe cauze, la solicitarea acestora motivand ca le este teama de anumite persoane. De obicei, se indicau si numele acestor persoane. Una dintre aceste persoane indicate era Cosma Vlad Alexandru. Este posibil ca Alexe sau Stroe Cecilia sa fi facut referire si la Usurelu Petrica”.

In final, o ultima analiza se impune in raport de sustinerea din rechizitoriu referitoare la demersurile procurorului Negulescu Mircea, la solicitarea lui Alexe Razvan, de a-l muta intr-o alta camera, in care se afla si Pavalean Marcel, afirmandu-se ca acest ajutor a intervenit pentru ca Alexe Razvan sa declare „ceea ce isi dorea inculpatul Negulescu Mircea”.

Simpla trimitere la dialogul redat in cele ce preced este suficienta pentru a concluziona ca Negulescu Mircea nu i-a solicitat niciodata lui Alexe Razvan sa declare ceea ce isi dorea procurorul, ci sa ii spuna doar adevarul. (...)

Inalta Curte retine, totodata, ca declaratiile martorilor Alexe Razvan si Stroe Cecilia Cristina nu au fost influentate de inculpat, ci reprezinta propriile relatari ale acestora.

Faptul ca cei doi martori nu spun adevarul rezulta cu certitudine din motivarea pe care acestia o ofera cu privire la aspectele relatate cu ocazia audierii lor cu identitate protejata. Asa cum s-a aratat, ideea centrala a celor doua declaratii este aceea ca procurorul a fost cel care le-a pus la dispozitie informatiile pe baza carora au dat declaratiile, citindu-le denuntul formulat de Usurelu Petrica. Numai in acest fel martorii puteau sa justifice faptul ca au stiut sa ofere organului judiciar informatii similare celor din denunt.

Asa cum s-a aratat, aceasta varianta a fost sustinuta pentru prima data de partea civila Vlad Cosma, care a aratat ca inculpatul Negulesu Mircea i-ar fi relatat, in perioada 2015-2017, cum a lucrat in dosar, respectiv faptul ca ar fi antedatat declaratia lui Alexe Razvan in raport de denuntul lui Usurelu Petrica (declaratia din 19 noiembrie 2014).

Inalta Curte constata ca sustinerile martorilor Alexe Razvan si Stroe Cecilia Cristina nu corespund adevarului, intrucat, la data de 14 aprilie 2014 cand au fost ascultati de catre inculpatul Negulescu Mircea, Usurelu Petrica nu formulase inca denuntul, acesta fiind datat si inregistrat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti la data de 08.05.2014. (...)


In cauza, atat la cererea partii civile Cosma Vlad Alexandru cat si a inculpatului Negulescu Mircea a fost incuviintata administrarea probei cu inscrisuri, fiind depuse la dosar fotografii continand discutii purtate prin intermediul aplicatiei Whatsapp, pe de o parte, de catre sora partii civile, Cosma Andreea si Negulescu Mircea, si, pe de alta parte de catre acesta din urma si Alexe Razvan. S-a sustinut de catre partea civila ca, in respectiva discutie, inculpatul Negulescu Mircea recunoaste faptul ca denuntul formulat de Alexe Razvan nu este real.

In ceea ce-l priveste pe inculpat, acesta a aratat ca Alexe Razvan ii comunica faptul ca Vlad Cosma a luat legatura cu martorii din dosarul nr. 427/P/2014 si ii indemna sa isi schimbe pozitia procesuala.

Cu privire la aceste convorbiri purtate prin intermediul aplicatiei Whatsapp, Inalta Curte constata ca nu exista nici o dovada in privinta autenticitatii lor si, totodata, ca atat inculpatul, cat si martorul Alexe Razvan nu le-au recunoscut. Or, este de notorietate faptul ca asemenea discutii pot fi usor simulate, prin simpla memorare in agenda telefonului a unui numar oarecare cu numele celui care se doreste a fi personificat, insotit eventual de fotografia de profil (care si aceasta poate fi copiata), si purtarea unui dialog fictiv intre cele doua telefoane asupra carora detine controlul aceeasi persoana. Ulterior, se realizeaza capturi de ecran, iar acestea prezinta doar numele persoanei cu care se poarta discutia, nu si numarul de telefon.

Inalta Curte constata, insa, ca discutia dintre numita Cosma Andreea si procurorul Negulescu Mircea a avut un rol important in solutia pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti in dosarul nr. 4564/105/2017, astfel ca instanta nu o poate ignora, desi nu s-a demonstrat autenticitatea sa.

Din inscrisul depus la dosar, ar rezulta ca intre sora partii civile si Negulescu Mircea ar fi avut loc urmatorul dialog:

Cosma Andreea: „Pai nu inteleg. I-ai mai facut un dosar si a ajuns la unu Ceort.

Negulescu Mircea: Este vechi.

Cosma Andreea: Este din 2014 din ce inteleg de la Vlad.

Negulescu Mircea: Da.

Cosma Andreea: si cum facem? Ca e al treilea pe care l-ai facut tu contra familiei mele

Negulescu Mircea: Nu e vina mea Andreea

Cosma Andreea: Ba da. Alexe oricum zice ca tu l-ai pus sa faca denunt pe Vlad si ca habar nu stie ce l-ai pus sa semneze.

Negulescu Mircea: Si ce vrei acum? Imi pare rau pentru cum a fost atunci

dar nu pot da timpul inapoi.

Cosma Andreea: Pai asta nu rezolva situatia si asta ramane cu inca un dosar pe cap de la tine cadou.

Negulescu Mircea: O sa vedem ce se poate rezolva. Dar sa tii minte de la mine si Alexe e de vina si e un bulangiu ...asta ca paranteza.

Cosma Andreea: Nu ma intereseaza cine cum este, in schimb vreau sa terminati cu inventiile la adresa familiei mele ca ies public.

Negulescu Mircea: Ok. Asa a fost atunci. Sincer imi pare rau” (filele 49- 51, vol. IV dosar fond). (...)

Inalta Curte constata ca, intr-adevar, la dosar nu a fost depus intregul dialog ce se sustine ca ar fi avut loc intre inculpat si sora partii civile. Insa, chiar pornind de la premisa ca discutia este reala si s-a rezumat doar la cele prezentate in acest inscris, instanta considera ca aceasta nu este de natura a inlatura probatoriul anterior expus, din care rezulta cu certitudine faptul ca afirmatia „Alexe oricum zice ca tu l-ai pus sa faca denunt pe Vlad si ca habar nu stie ce l-ai pus sa semneze” nu corespunde realitatii si ca Alexe Razvan a declarat in mod liber imprejurari de fapt pe care le cunostea si despre care procurorul nu avea stiinta anterior audierii sale.

Concluzionand in privinta acuzatiilor aduse inculpatului Negulescu Mircea referitoare la audierea martorilor Alexe Razvan si Stroe Cecilia Cristina, Inalta Curte constata ca in cauza nu s-a dovedit existenta unor acte de conduita ale procurorului care sa se circumscrie unor actiuni de determinare a acestora, prin constrangere sau intimidare, sa dea declaratii care nu corespund adevarului sau a unor activitati de ticluire de probe nereale. Dimpotriva, probatoriul administrat conduce la concluzia ferma ca declaratiile au fost date in mod liber si ele cuprind date, informatii pe care cei doi martori le cunosteau anterior ascultarii lor, si, astfel cum se va arata, se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza. (...)


Ca atare, Inalta Curte retine ca audierea in acelasi timp a martorilor Preda Eduard si Urzeala Adrian nu a produs consecinte in privinta continutului informatiilor pe care acestia le-au adus la cunostinta organului judiciar. Forma relativ identica de consemnare a celor doua declaratii, invocata in rechizitoriu, este lipsita de relevanta in conditiile in care aspectele de fond, de continut au fost relatate de catre martori, astfel cum acestia le-au perceput in mod nemijlocit.

Inalta Curte apreciaza ca ceea ce trebuia sesizat in legatura cu declaratiile celor doi martori erau aspectele de fond (si nu de forma), respectiv faptul ca Preda Eduard si Urzeala Adrian, ca de altfel si martorul Neculcea Dan confirmau anumite imprejurari de fapt despre care martorii Alexe Razvan si Stroe Cecilia sustineau ca nu erau adevarate si ca le-ar fi fost dictate de inculpat.

Or, aceste circumstante erau de natura sa ridice suspiciuni cu privire la realitatea afirmatiilor martorilor Alexe Razvan si Stroe Cecilia.

Concluzionand, in raport cu toate considerentele anterioare, Inalta Curte constata ca nici in ceea ce priveste audierea celor doi martori nu exista vreun act de conduita al inculpatului care sa se circumscrie unei activitati de ticluire de probe nereale. (...)

Concluzia ce rezulta din cele anterior prezentate este aceea ca sustinerile martorului consemnate in declaratia data in fata procurorului Negulescu nu erau nereale, ci reprezentau exact ceea ce cunostea Vaida Mihai Florian , in calitatea sa de director economico-financiar in cadrul S.C. Alliansso Business Park S.R.L., si, totodata, ca, necorespunzatoare adevarului sunt declaratiile ulterioare ale martorului in care a sustinut faptul ca acest contract a fost executat si ca nu a existat o intelegere frauduloasa cu S.C. Alex Design S.R.L. De asemenea, Inalta Curte nu poate retine ca asupra martorului s-au facut presiuni de catre inculpatul Negulescu Mircea, sustinerile sale, care evolueaza in timp de la simpla sugestie la amenintare, fiind evident nesincere si facute in scopul de a justifica schimbarea pozitiei procesuale.

In ceea ce priveste circumstantele in care i-a fost acordata identitatea protejata, sunt relevante declaratiile martorului Mitrea Ionut, care, prezent la audierea martorului Vaida, a aratat ca , din cate isi aminteste, acesta era un angajat al lui Usurelu Petrica si „il vazuse pe Cosma Vlad Alexandru impreuna cu Alexe Razvan in biroul lui Usurelu Petrica si a sustinut sa nu fie bagat pentru ca ii este teama. A indicat persoana care ii insufla temerea dar nu mi-o amintesc” .

Inalta Curte constata, asadar, ca acuzatia adusa inculpatului Negulescu

Mircea nu se confirma din punct de vedere probator, in cauza neexistand actiuni ale acestuia de determinare, prin constrangere, a martorului Vaida Mihai Florian de a da declaratii nereale privindu-l pe Cosma Vlad Alexandru, dupa cum nu exista vreo actiune de ticluire de probe nereale. (...)


Ceea ce i se reproseaza inculpatului in legatura cu prezenta sa la sediul societatii este un comportament arogant, jignitor si pentru martora Buliga Georgeta, care il asista pe Usurelul Petrica, Negulescu Mircea refuzand categoric sa faca cunostinta cu acesta, desi ii era prezentat in calitatea sa de reprezentat al persoanei juridice la care se efectua perchezitia.

Lipsa de tact, modul necivilizat de comportament, limbajul total neadecvat unui magistrat folosit de procuror in discutia cu Usurelu Petrica desi pot induce o stare de tensiune suplimentara celei inerente oricarei anchete penale, desfasurarii unei perchezitii, dar si perspectivei angajarii raspunderii penale, constientizand ca adevarul este deja cunoscut, nu constituie motive care sa conduca la concluzia ca Usurelu Petrica ar fi fost determinat sa denunte fapte necorespunzatoare adevarului. (...)

In mod evident, o asemenea pozitie procesuala nu poate fi considerata ca reflectand adevarul si nu poate fi retinuta, cu atat mai mult cu cat nici nu a fost confirmata de martora Buliga Georgeta.

Fara a considera ca modul de comportament si actiune al procurorului Negulescu era unul conform dispozitiilor codului de procedura penala (nu ii comunicase calitatea de suspect lui Usurelu Petrica) si a normelor care reglementeaza raspunderea disciplinara/deontologica (limbajul sau „colorat” rezultand chiar din discutia cu Alexe Razvan din decembrie 2013), Inalta Curte apreciaza ca acesta este mult amplificat de martorul Usurelu Petrica pentru a oferi o credibilitate cat mai mare variantei sustinute, aceea a declararii sub presiunea procurorului a unor imprejurari de fapt nereale. Or, in cauza, situatia de fapt prezentata in denunt si sustinuta ulterior, in mod liber, in fata unor organe judiciare diferite este confirmata de probatoriul administrat. Astfel cum rezulta din cele prezentate anterior, evaluarea materialul probator a presupus o verificare a tuturor declaratiilor date de martorii din prezenta cauza (in diversele calitati procesuale avute), o analiza a motivelor si momentelor in care au revenit asupra depozitiilor date, o inlaturare motivata a apararilor formulate.

S-a demonstrat, dincolo de orice indoiala, faptul ca asupra martorilor Alexe Razvan si Stroe Cecilia Cristina nu au fost exercitate presiuni, ca cei doi martori au fost cei care au pus la dispozitia procurorului, in mod liber, informatiile consemnate in cuprinsul declaratiilor date sub identitate protejata Ciobanu Razvan si Olteanu Marius si nicidecum invers. Astfel, s-a dovedit anterior, prin raportare la datele la care declaratiile martorilor au fost inregistrate la Compartimentul documente clasificate din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, dar si a succesiunii actelor de urmarire penala efectuate in cauza (dispunerea adresei catre S.C. General Army Legione Gal S.R.L. Ploiesti la data de 29.04.2014), ca, la momentul audierii celor doi martori (14.04.2014), denuntul lui Usurelu Petrica nu fusese formulat (acesta fiind datat chiar de martor 08.05.2014 si inregistrat la aceeasi data).

Ca atare, constructia pe care se intemeiaza acuzatia si care a avut ca punct de pornire declaratia lui Cosma Vlad Alexandru din data de 13 aprilie 2017, preluata si sustinuta de martorul Alexe Razvan (incepand cu declaratia din 20 aprilie 2017), anume: procurorul Negulescu Mircea l-a influentat pe martorul Usurelu Petrica sa formuleze un denunt neadevarat cu privire la implicarea lui Cosma Vlad Alexandru, dupa care, acesta le-a fost aratat martorilor Alexe Razvan si Stroe Cecilia Cristina, pentru a da declaratii care sa sustina denuntul, nu corespunde realitatii. (...)


Mai mult, Inalta Curte constata ca „povestea denuntului” relatata de Vlad Cosma in calitate de inculpat in fata Tribunalului Prahova este substantial diferita de cea a lui Alexe Razvan. Acesta a sustinut ca „la inceputul anului 2017, in luna ianuarie, in ziua de 26, am fost chemat impreuna cu Alexe Razvan la sediul D.N.A. Ploiesti de catre Mircea Negulescu, care si-a reluat intentiile de a-l acuza pe Sebastian Ghita si Victor Ponta in legatura cu suma din acest dosar si am fost de fata la momentul la care s-a tehnoredactat la calculator noul denunt de martor protejat al lui Alexe Razvan tot din acest dosar, pe care inteleg sa il depun la dosar. Ulterior, urma ca si eu sa devin martor protejat in acest dosar, dar datorita starii de ebrietate a procurorului, am reusit sa evit aceasta situatie, fiind o ora inaintata a zilei respective, dar nu inainte de a fotografia denuntul pe care l-am prezentat. (...) Dupa acest eveniment de la sf. lunii ianuarie 2017 a izbucnit un scandal mediatic in care era implicat Negulescu Mircea si un domn pe nume Vlad Constantin zis Somerul. Datorita acestui eveniment, Negulescu Mircea i-a inmanat lui Alexe Razvan in perioada la care fac referire, denuntul pe care vi l-am aratat si i-a spus acestuia sa mearga la P.C.A. Ploiesti, pentru ca dosarul a ajuns la dl procuror Lefter, dar ca acolo politistul judiciar este Mitrea Ionut, omul sau de incredere, care lucrase in acest dosar si in 2014. in acest sens, Negulescu Mircea l-a trimis pe Alexe Razvan la PCA Ploiesti si i-a solicitat acestuia sa transmita faptul ca in prezentul dosar s-a formulat un nou denunt, respectiv cel al lui Alexe si ca dosarul urmeaza sa fie declinat la DNA Ploiesti”.

Contradictiile intre declaratiile lui Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru sunt atat de vadite incat nici nu mai este necesara evidentierea lor, iar acestea nu pot conduce decat la o singura concluzie, aceea ca niciunul dintre ei nu spune adevarul. Pe de o parte, strategia lor comuna de aparare nu a fost construita pana la ultimele detalii care puteau fi solicitate de organele judiciare si, pe de alta parte, nici nu au prevazut faptul ca instanta va avea acces si la declaratiile date in alte cauze.

Desi Inalta Curte are serioase suspiciuni cu privire la inscrisul intitulat „denunt” depus de partea civila, totusi, trebuie precizat si in conditiile in care s-ar fi dovedit ca acesta ar fi fost intr-adevar denuntul prezentat de Alexe Razvan martorului Letfer Catalin si chiar inregistrat la D.N.A. sau la orice alta unitate de parchet, aceasta proba nu este de natura a demonstra faptul ca declaratiile date de Alexe Razvan sub identitatea protejata ar fi fost dictate sau sugerate de catre inculpatul Negulescu Mircea si a inlatura probatoriul analizat anterior.

Pentru ca rechizitoriul face o corelatie intre declaratiile lui Alexe Razvan referitoare la prezentarea denuntului, preluarea dosarului de catre procurorul Negulescu si adresa nr. 363/P/2016 din 22.02.2017 a D.N.A. - S.T. Ploiesti (fila 257 vol. V d.u.p.), Inalta Curte retine ca dosarul cu acest numar il viza in realitate pe inculpatul Ceort Catalin si a fost solicitat de D.N.A. Ploiesti intr-o perioada in care procurorul Negulescu Mircea nu mai functiona in cadrul acestei institutii, fiind transferat din data de 17.02.2017 la Parchetul de pe langa Judecatoria Campina.

In final, in ceea ce-l priveste pe Cosma Vlad Alexandru, Inalta Curte apreciaza ca se impune si mentionarea unor imprejurari care, desi vizeaza apararea pe care a inteles sa si-o formuleze in calitate de inculpat, totusi, vin in contradictie cu sustinerile sale de nevinovatie. Astfel, desi cu ocazia audierii din 12 aprilie 2017, acesta si-a dat acordul in vederea testarii la poligraf, dupa examinarea inculpatului Usurelu Petrica care a avut loc la data de 08.5.2017, acesta a revenit asupra pozitiei initiale (cererea din 17.05.2017 - fila 131 vol. I d.u.p. nr. 427/P/2014). De asemenea, in prezenta cauza, la termenul din data de 03.05.2022, a depus la dosar, in cadrul probei cu inscrisuri, o cerere pe care a formulat-o personal catre Directia Nationala Anticoruptie in cursul anului 2017 prin care solicita o caracterizare referitoare la colaborarea sa cu organele de urmarire penala, pentru a beneficia de dispozitiile art. 74-76 C.pen. Anterior privind circumstantele atenuante, aceasta fiindu-i necesara in dosarul nr . 4564/105/2017 al Tribunalului Prahova . in acelasi sens este si achitarea unei parti a prejudiciului in acelasi dosar. Aceste demersuri, desi se incadreaza in strategia de aparare, in contextul probatoriului administrat in cauza care demonstreaza lipsa sa de sinceritate, capata o anumita relevanta, nemaiputand fi privite total izolat, respectiv exclusiv din perspectiva exercitarii unui drept prevazut de lege.

In raport de toate considerentele anterioare, Inalta Curte constata pe de o parte, faptul ca toate apararile formulate de Usurelu Petrica Lucian si de partea civila nu corespund adevarului, ci unei strategii pusa la punct de inculpatii dar si de o parte din martorii din dosarul in care acestia au fost trimisi in judecata si sustinuta si in prezenta cauza. Pe de alta parte, retine ca imprejurarile de fapt relatate de acesta in denuntul formulat la data de 08.05.2014, privind implicarea lui Cosma Vlad Alexandru, alaturi de Alexe Razvan, in incheierea contractului dintre S.C. Alex Design S.R.L. si S.C. Allianso Business Park S.R.L. in scopul obtinerii unor fonduri necesare campaniei electorale din anul 2012, sunt confirmate de probele la care s-a facut anterior trimitere.

Concluzia este una singura si lipsita de orice echivoc, anume ca situatia de fapt prezentata in denuntul formulat de Usurelu Petrica Lucian corespundea adevarului.


(...)


Inalta Curte constata, asadar, ca analiza coroborata a materialului probator administrat conduce la concluzia certa ca nu procurorul Negulescu Mircea este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de catre partea civila si o parte din martorii din prezenta cauza, in scopul evident de a-si sustine apararile din alte dosare penale, insa, prin gravitatea afirmatiilor si caracterul organizat demonstrat in cauza, declaratiile acestora depasesc cu mult cadrul permis de dispozitiile legale.

Dupa cum rezulta din probatoriul expus, aceasta strategie de aparare a fost initiata in contextul declansarii actiunii disciplinare impotriva procurorului, ulterior fiind favorizata de solutiile dispuse in cadrul acestei proceduri, dar si de reflectarea in media a conduitei procurorului. Imprejurarea ca intr-o anumita speta concreta s-a dovedit un comportament ce a dus la solutia excluderii din magistratura este fara relevanta in prezenta cauza si nu poate fi generalizata pentru toate cazurile instrumentate de procurorul Negulescu Mircea, dupa cum nici nu poate constitui temei de acordare a prezumtiei absolute de adevar pentru toate sustinerile persoanelor care, la un moment dat, au fost audiate in diverse calitati procesuale de acesta.

In prezenta cauza, acceptarea necenzurata a sustinerilor partii civile si ale martorilor, fara a se observa aspectele esentiale care demonstrau fara nicio indoiala ca realitatea era opusa celei relatate de acestia (respectiv a datelor la care au fost audiati martorii si au fost inregistrate declaratiile acestora, a celei la care s-a formulat denuntul; a faptului ca o serie de martori, care nu aveau nicio legatura cu partile din dosarul nr. 427/P/2014, sustineau imprejurari de fapt similare celor relatate de Alexe Razvan si Stroe Cecilia in fata procurorului Negulescu; a faptului ca si in fata altor procurori declaratiile au fost similare, etc.), a condus la formarea acestui dosar penal, care a influentat si solutia pronuntata in cauza in care Alexe Razvan, Cosma Vlad Alexandru si Usurelu Petrica Lucian erau cercetati in calitate de inculpati.

Examinarea intregului probatoriu conduce la concluzia certa ca in instrumentarea dosarului nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, procurorul Negulescu Mircea nu a determinat, prin constrangere sau conduita cu efect intimidant, martorii sa formuleze denunt sau declaratii mincinoase cu privire la participarea la comiterea unei fapte prevazute de legea penala a partii civile Vlad Cosma Alexandru si nici nu a savarsit vreo fapta care sa poata fi circumscrisa notiunii de ticluire de probe nereale.

In raport de aceste considerente, Inalta Curte va dispune achitarea inculpatului Negulescu Mircea in temeiul dispozitiilor art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. pentru toate infractiunile pentru care a fost trimis in judecata (bineinteles, conform noii incadrarii juridice dispuse in cursul judecatii).

Pe cale de consecinta, constatand inexistenta faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, Inalta Curte va respinge actiunea civila formulata de partea civila Cosma Vlad Alexandru ca neintemeiata.

Potrivit art. 273 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu solutionarea cauzei in fond raman in sarcina statului.

Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, in suma de 1884 lei, ramane in sarcina statului si se suporta din fondurile Ministerului Justitiei. In ceea ce priveste cuantumul acestui onorariu, Inalta Curte a dispus majorarea sa in raport de complexitatea cauzei si durata cercetarii judecatoresti".


*Cititi aici integral motivarea ICCJ

Comentarii

# Ene date 13 November 2022 19:45 +312

Au cautat toate variantele sa il scape pe portocala... cu sute de inregistrari, s-au facut ca nu le aud ! Groaznic

# maxtor date 13 November 2022 19:47 +16

a scapat mai greu, nu a fost cu mortaciune.....

# DODI date 13 November 2022 19:49 +482

Nu trebuie să ne mire nimic în ”justiția independentă” a cleptomanului ciolaniSS-WuhaniSS. Aceste ”magistrate” vopsite și acoperite nu au făcut decât copy-paste după decizia transmisă lor de către șefii lor direcți din SRI. În rest trai nineacă: salarii și pensii pe măsura efortului deosebit de a respecta într-totul ”indicațiile” primite de la Noua securitate.

# andrei date 13 November 2022 21:23 +625

Asa cum asta a fost scapat asa sunt si dosarele in care au fost condamnati nevinovati sau au fost pedepsiti mai rau decat era cazul. Justitia asta independenta a distrus destine, a distrus Romania. Si acum vor sa le plangem de mila ca nu vor mai avea pensia in cuantum de 140% din salariu si ca nu pot sa mearga in pensie la minim 20 de ani de profesie juridica (19 juristi pe la ceva Remat si 1 de judecator sau procuror). Nu pot spune ce gandesc deoarece comentariul nu s-ar publica dar sigur cei ce cititi intelegeti!

# X date 13 November 2022 23:05 +402

Mai judecătoare lui peste prăjit, chiar nu aveți pic de rușine!? O tara întreaga a auzit înregistrările. Chiar ne luați pe toți de prosti? Nu ma 8ntereseaza de unde ați primit ordin, dar sunteți de compătimit dacă în asemenea hal de slugărnicie au ajuns magistrații. Va mai reveniți oare?

# santinela date 14 November 2022 07:32 +422

Deci "ne intitulam" Lucia Rog,Lavinia Lefterache,Alina Ilie si sintem trei TUTE de la Inalta Curte care am reusit aproape imposibilul,adica sa depasim in penibil motivarea facuta de Livia Stanciu ! Stai, citesti si te crucesti cum cineva poate sa debiteze asa niste aberatii cum au facut astea trei.Cum drac au ajuns la ICCJ si cum sa mai ai incredere (cine a avut vreodata)in "judecata -dreapta ca fulgerul" a celor trei nulitati. ? Halal judecatoare de Inalta Curte . Spui numele astora si repede trebuie sa iei Emetiral pentru greata.

# M date 14 November 2022 11:32 +52

Pentru cinste, corectitudine, profesionalism cat si pentru indepedenta judecatorii cat si procurori merita pensie speciala cat si marirea salariului. Ordinari

# carcotaș date 14 November 2022 15:09 +122

Iată, avem aici o mostră a șlefuirii profesionale în Justiție după 30 de ani de la Revoluție: contrar părerii oamenilor care AU AUZIT ce debita procurorul când nu se știa înregistrat, trecând peste sila care te cuprinde când îl asculți, vin aceste trei doamne, școlite, rafinate și foarte educate să ne spună că negrul e alb și vițăvercea! Le înțeleg atașamentul față de asemenea apucături ale procurorilor, căci lângă ei, cu madame Livia în parteneriat adânc, au făcut cariere, au deprins traiul bun dat de prestigiul funcției dar și finețea frazelor cu care în drept poți să dai cuiva câștig de cauză. În câte asemenea dosare lucrate de procurori destoinici au pronunțat dumnealor verdicte oportune, ehe! Se zice că cine se aseamănă, se adună.

# Arion date 14 November 2022 22:16 +31

Cele 3 doamne trebuie reclamate la inspectia judiciara

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 29.11.2022 – Argentina Campeon!

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva