Un semnal de alarmă foarte serios a fost tras de vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Bogdan Staicu (foto), în contextul atacurilor continue ale Guvernului la statutul magistraților, atacuri soldate cu intrarea în vigoare – după o decizie CCR dubioasă – a legii care taie pensiile de serviciu ale judecătorilor, crește vârsta de pensionare la 65 de ani și majorează vechimea în muncă necesară pensionării la 35 de ani, dintre care 25 de ani doar în magistratură.

Prezent luni, 3 martie 2026, la bilanțul PICCJ pentru perioada 2023-2026 (ani în care Parchetul General a fost condus de Alex Florența), Bogdan Staicu a dezvăluit că în rândul magistraților există o stare de frustrare, mai ales pentru cei care odată cu noua lege privind modificările la pensiile de serviciu au aflat că trebuie să mai stea în sistem chiar și aproape 20 de ani, în timp ce cuantumul pensiilor pentru cei care vor pleca în noile condiții a fost înjumătățit față de cuantumul pensiilor primite de cei care au părăsit magistratura în 2023.

În acest context, vicepreședintele CSM a atras atenția că există câteva riscuri serioase la adresa profesiei. Și anume: demotivarea, îndeplinirea mecanică a atribuţiilor de serviciu și generalizarea unei conduite conformiste.

Discursul vicepreședintelui CSM Bogdan Staicu, la bilanțul PICCJ:

„Foarte important în acest context este stautul magistratului. Știm cu toții, anul 2025 a fost unul intens din acest punct de vedere.

Este evident că, la momentul actual, întreaga magistratură se află la un punct de cotitură, pe fondul deciziei recente a Curţii Constituţionale privind regimul de pensionare, precedată de dezbaterile care au polarizat societatea românească în ultimii ani pe această temă. Cred că aceste modificări legislative, deşi reprezintă o nouă reconfigurare a regimului de pensionare, după cele relativ recente din anul 2023, ar fi fost în general acceptate de corpul magistraţilor cu două condiţii: dacă etapizarea ar fi fost configurată într-o modalitate echitabilă, iar în al doilea rând dacă ar fi fost rezonabil cuantumul pensiei de serviciu în concordanţă cu jurisprudenţa CJUE.

Drept urmare, la acest moment, am mai spus-o și la alte ședințe de bilanț, nu am argumente care să-i contrazică pe colegii care consideră că noile condiţii sunt profund inechitabile pentru magistraţii aflaţi în activitate, atât în privinţa condiţiilor de vârstă sau vechime – există colegi cărora li s-au adăugat 17 ani necesari pentru pensionare faţă de momentul intrării în magistratură – cât şi în privinţa cuantumului. După cum bine ştiţi, noile condiţii au dus cuantumul la jumătate faţă de cei care îndeplineau condiţiile de pensionare la sfârşitul anului 2023.

Nu pot să nu remarc şi faptul că, la acest moment, în magistratura activă, avem cumva trei regimuri de pensionare distincte. Motiv pentru care sunt convins că există un nivel de frustrare foarte ridicat, în principal în privinţa celei mai recente categorii.

Riscurile pentru profesie sunt foarte mari într-un asemenea context: demotivarea, îndeplinirea mecanică a atribuţiilor de serviciu, generalizarea unei conduite conformiste, pe care o vedem sau care pare din ce în ce mai prezentă în sistemul judiciar, contrară spiritului critic şi atitudinii proactive, care sunt trăsături esenţiale pentru o justiţie de cel mai înalt nivel.

Consider eu că am ajuns la un nivel în care conformismul nu este calea corectă pentru procuratură şi ne revine tuturor obligaţia de a urmări să îndeplinim misiunea acestei profesii, de a reprezenta interesele generale al societăţii, nu de a adapta în mod pasiv idei sau teorii care contrazic realitatea sau convingerile noastre.

Trebuie să fim conștienți că acest deziderat poate fi atins doar prin contribuția fiecăruia dintre noi, cu bună credință, în litera și în spiritul legii, zi de zi, și nu așteptând soluții miraculoase de la vârful magistraturii sau din afara sistemului judiciar.

Cred de altfel că şi Parchetul General se află într-un moment de răscruce. Ştim cu toţii că există o procedură în curs şi cred că misiunea procurorului general, ca de altfel misiunea tuturor procurorilor care vor fi numiţi în urma acestei proceduri, va fi una dificilă, având în vedere aspectele pe care le-am enunţat anterior. Cred că, pentru a-şi duce la bun sfârşit această sarcină, trebuie să aibă o condiţie prealabilă de bază: legitimitatea în aceste funcţii”.