Înalta Curte de Casație și Justiție reacționează în contextul lansării unei noi campanii de denigrare și demonizare a magistraților. Campanie dusă pe canalele media de propagandă guvernamentală, prin care se urmărește legitimarea viitoarei legi a salarizării unice, care deja a stârnit nemulțumirea populației, având în vedere că, în pofida declarațiilor oficiale, veniturile românilor vor scădea.

Astfel, într-un comunicat de presă dat publicității marți, 26 mai 2026, instanța supremă condusă de judecătoarea Lia Savonea (foto) amintește că Guvernul refuză să pună în aplicare hotărârile judecătorești definitive prin care au fost recunoscute drepturile salariale restante nu doar ale magistraților, ci și ale altor categorii profesionale, precum profesorii sau polițiștii, situație care a dus la acumularea unor dobânzi și penalități semnificative.

ICCJ atrage atenția că prin vehicularea unor cifre alarmiste privind datoriile către sistemul judiciar se încearcă de fapt legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care afectează independența financiară a magistraturii și vulnerabilizează puterea judecătorească, strategie aplicată de Guvernul condus de Ilie „Sărăcie” Bolojan și în cazul modificărilor aduse pensiilor de serviciu.

Înalta Curte subliniază însă că demonizarea sistematică a justiției și transformarea magistraților în ținte publice nu va rezolva problemele economice și sociale ale cetățenilor, încercându-se doar deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației.

Comunicatul ICCJ:

„Magistrații resping campania de stigmatizare dusă de Guvern pentru deturnarea vinovăției privind degradarea nivelului de trai al populației

În contextul afirmațiilor lansate recent în spațiul public de reprezentanți ai Guvernului, prin care sunt vehiculate cifre alarmiste privind pretinse datorii față de sistemul judiciar, considerăm necesară o clarificare fermă și responsabilă, întrucât aceste prezentări trunchiate și lipsite de context juridic și bugetar riscă să inducă grav în eroare opinia publică și să afecteze încrederea în justiție.

1. Sumele invocate public reprezintă în mare parte dobânzi și penalități acumulate ca urmare a neexecutării, timp de peste 15 ani, de către Guvern, a unor obligații stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Debitului principal, semnificativ mai redus, i s-au adăugat constant accesorii generate exclusiv de întârzierea executării, motiv pentru care cuantumul acestora este într-o permanentă dinamică ascendentă și dificil de evaluat cu exactitate. Situații similare au existat și în cazul altor categorii profesionale din sectorul public, precum profesorii sau polițiștii.

2. Cifrele vehiculate public sunt prezentate într-o manieră exagerată și fără context, pentru a induce artificial ideea unor privilegii și a alimenta ostilitatea față de sistemul judiciar. În realitate, se încearcă legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care afectează independența financiară a magistraturii și vulnerabilizează puterea judecătorească. Aceeași strategie a fost folosită și în materia pensiilor, unde cultivarea deliberată a unei percepții negative a justificat măsuri ce au afectat garanțiile de independență. Or, independența justiției nu este un privilegiu al magistratului, ci garanția constituțională a cetățeanului că actul de justiție se realizează de către judecători independenți, feriți de orice formă de presiune sau condiționare, inclusiv prin vulnerabilizare economică.

3. Demonizarea sistematică a justiției și transformarea magistraților în ținte publice nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor, ci urmărește deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației.

4. Reafirmăm prin prezenta că Înalta Curte de Casație și Justiție va utiliza toate mijloacele legale și instituționale necesare pentru apărarea independenței justiției, în conformitate cu exigențele statului de drept potrivit standardelor europene care consacră necesitatea unei reale independențe, inclusiv sub aspectul autonomiei financiare a autorității judecătorești”.