Lumea Justitiei atrage atentia asupra actiunilor catorva membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care pot genera deservicii uriase Justitiei. Mult discutata Sectie pentru investigarea infractiunilor din justitie din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie risca sa fie neoperationala din ziua in care ar trebui sa devina functionala, dupa ce unii membri ai Consiliului se eschiveaza sa asigure cvorumul pentru adoptarea actelor necesare, astfel incat pana la data de 20 octombrie 2018 Sectia sa fie infiintata. Acest lucru se intampla din cauza neprezentarii la sedinta Plenului CSM a unor membri "nescutiti", care s-au trezit in ultimul moment sa anunte ca nu vor participa.

Lazar si Ban au lipsit strategic

Deloc suprinzator, in ziua in care nu s-a asigurat cvorumul la Plenul CSM trebuia sa se voteze punctul 14 de pe ordinea de zi care prevedea "Organizarea concursului pentru numirea în functia de procuror sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie".

Concret, miercuri 26 septembrie 2018, cand era programata Sedinta Plenului CSM in cae trebuia sa se voteze, la urgenta, organizarea concursului pentru sefia Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cu cateva minute inainte de inceperea sedintei, Procurorul General Augustin Lazar si procurorul CSM Cristian Ban au anuntat ca nu vor putea ajunge.

Motivele, potrivit informatiilor obtinute de Lumea Justitiei, ar fi fost diverse. Spre exemplu, Lazar si-a justificat absenta prin faptul ca va fi "prins toata ziua cu o delegatie", motiv pentru care nu poate veni in CSM pentru jumatate de ora sa asigure cvorumul si sa voteze pentru stabilirea calendarului de organizare a concursului pentru sefia Sectiei. Trebuie precizat ca am incercat sa aflam programul procurorului general in aceasta zi, insa nefiind pus pe site, si dat fiind ca reprezentantii PICCJ nu au informatii despre programul lui Lazar, ne-a fost imposibil sa aflam cat de prins este Lazar cu "delegatia".

Totusi, noi am aflat ca Augustin Lazar s-a intalnit intr-adevar cu o delegatie de procurori din Germania, dar in mod sigur intalnirea nu a durat toata ziua, asa cum anuntate si, mai ales, nu era ceva la care trebuia sa fie neaparat prezent, dat fiind ca era vorba despre o cooperare pe un dosar la care procurorii operativi trebuiau sa participe, nicidecum Lazar. Nefiind genul de intalnire la care se impart amabilitati si care se termina cu o strangere de mana in fata camerei foto, asa cum Lazar ne-a obisnuit, devine evident ca de membrii delegatiei se putea ocupa altcineva, iar Procurorul General avea toata disponibilitatea sa vina in CSM si sa asigure cvorumul.

In ce il priveste pe procurorul Cristian Ban, ei bine, in cazul acestuia situatia este si mai hilara. Potrivit informatiilor noastre, Ban a telefonat la CSM in aceasta dimineata pentru a anunta ca nu se poate prezenta la Plen intrucat este bolnavior si se vede nevoit sa stea toata ziua la pat. Asta dupa ce, cu o zi in urma, era tot un zambet si o energie prin Consiliu.

In atare conditii, la sedinta Plenului CSM de miercuri, 26 septembrie 2018, s-au prezentat un total de 14 membri, pentru asigurarea cvorumului fiind necesar un numar de 15, ceea ce a condus la reprogramarea sedintei Plenului CSM, cel mai probabil pentru saptamana viitoare. Astfel, de la Plen au lipsit motivat ministrul Justitiei Tudorel Toader, aflat la Bruxelles, si judecatoarea Andrea Chis, aflata la Viena.

In fata acestei situatii, este foarte posibil ca Sectia pentru investigare a infractiunilor din justitie sa nu fie operationala pana la data stabilita prin lege, dat fiind ca CSM mai are la dispozitie circa trei saptamani pentru a organiza concursul si a face numirea conducerii acestei Sectii.

Aceste tipuri de atitudini ale unor membri CSM fata de obligativitatea de a se prezenta in sedintele Consiliului, mai ales cand sunt in discutie chestiuni atat de urgente precum infiintarea Sectiei pentru investigare a infractiunilor din justitie, conduc nu doar la afectarea intereselor Justitiei, ci produc si posibile incalcari ale Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, nefiind exclus ca aceastia sa fie trasi la raspundere pentru actelor lor.

Sustinem aceasta intrucat, in cazul in care Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a PICCJ nu va deveni operationala pana la data de 20 octombrie 2018, va reprezenta ca CSM nu a respectat prevederile Legii 304, care stabileste ca Sectia se infiinteaza in termen de 3 luni de la momentul intrarii in vigoare a noii Legi 304/2004 privind organizarea judiciara.

Voit sau nu, unii membri CSM, prin neprezentarea la sedinta Plenului in care se stabilea una dintre chestiunile cruciale pentru functionarea acestei Sectii, pot afecta anchetele preluate de la DNA, care nu vor mai putea fi derluate in conditii de legalitate la noua Sectie.

Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, spaima magistratilor cu schelete in dulap

In cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara a fost introdusa Sectiunea 2 indice 1, care vizeaza infiintare Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si modul in care aceasta va functiona.

Potrivit noilor prevederi, Sectia va incepe sa functioneze in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, adica de la 20 octombrie 2018, si va fi condusa de un procuror-sef sectie, numit in functie de Plenul CSM. Numirea se va face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

In ce priveste activitatea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, facem urmatoarele precizari:

-este interzisa deglarea sau detasarea de procurori in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie;

-Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie functioneaza cu un numar maxim de 15 procurori, numiti in functie printr-un concurs in fata Plenului CSM printr-un interviu transmis in direct, avand la baza o evaluare activitatii din ultimii 5 ani si o evaluare a unor acte profesionale intocmite de procurori din ultimii 3 ani de activitate. Pentru a candida, procurorii trebuie sa aiba o vechime efectiva de cel putin 18 ani in functia de procuror, sa nu fi fost sanctionari disciplinar si sa aiba cel putin gradul de parchet de pe langa curte de apel, sa aiba o conduita morala ireprosabila si o buna pregatire profesionala.