Sindicatul National SINPEN 2016 Constanta, organizatie sindicala infiintata la Penitenciarul Constanta – Poarta Alba, afiliata Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, ii cere premierului Viorica Dancila sa intervina in problema penitenciarelor. Intr-o scrisoare publica transmisa premierului Viorica Dancila, presedintele Sindicatului SINPEN 2016 Constanta, Virgil Cirstea reclama conducere Administratiei Peniteniciarelor din Romania ca nu a luat masuri fata de abuzurile care s-ar petrece in interiorului Penitenciarului Poarta-Alba.

Situatie alarmanta in penitenciarele din Romania. Angajatii din penitenciare au declansat proteste in toate unitatile subordonante Administratiei Nationale a Penitenciarelor si ameninta ca vor extinde protestele atata timp cat Guvernul va manifesta acelasi dezinteres fata de solutionarea probemelor din penitenciare. In acest sens, Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP) al carei presedinte este Sorin Dumitrascu a anuntat ca, incepand cu 1 august 2017, angajatii din penitenciare nu vor mai efecuta ore suplimentare si nici alte atributii, in afara celor ce le revin in calitatea functiei. Acest lucru va conduce, conform prognozelor oferite de FSANP, la blocarea treptata a activitatilor din penitenciare, in conditiile in care in sistemul penitenciar sunt circa 8.000 locuri vacante, iar orele suplimentare efectuate ajung la 700.000. Mai mult, Federatia Sindicatelor din ANP ameninta ca toti angajatii din penitenciare vor chema in judecata Guvernul Romaniei pentru "obligarea acestuia la aplicarea unor masuri concrete privind asigurarea unor conditii de munca decente". Intr-o interventie telefonica la Antena 3, presedintele FSANP Sorin Dumitrascu l-a invinovatit pe ministrul Justitiei Tudorel Toader ca "nu pare dornic de a face ceva", caci din luna martie 2017 a promis ca se gandeste, iar de atunci "domnul Tudorel Toader se tot gandeste". Atitudinea lui Tudorel Toader are loc dupa ce Guvernul a promis, in noiembrie 2016, ca va aplica un plan de imbunatatire a conditiilor de munca ale angajatilor din penitenciare, iar pana la acest moment acest lucru nu s-a intamplat.

Noul director al Administratiei Nationale a Penitenciarelor Marian Dobrica (foto) avertizeaza ca situatia de supraglomerare intalnita la Penitenciarul Jilava si expusa de directorul acestei inchisori, Cristian Velicea, tinde sa se extinda la nivelul intregului sistem penitenciar. Pentru evitarea acestei situatii se impune, de indata, aplicarea unor masuri alternative la pedepsa inchisorii, masuri care se regasesc chiar in actualul Cod penal, masuri care insa nu sunt aplicate intrucat “ne e frica sa le aplicam”. Un alt factor alarmant, adus in discutie de directorul ANP Marian Dobrica este faptul ca posibilii infractori nu se mai tem de inchisoare, iar incarcerarea lor pe o perioada indelungata nu ii mai sperie: “durata lunga a pedepsei nu mai reprezinta un factor de descurajare”. In opinia directorului ANP, situatia de astazi din penitenciare treneaza de cel putin 20 de ani, lucru inacceptabil pentru un stat european.

Sala Mihai Viteazul din Palatul Parlamentului a gazduit Conferinta “Solutii legislative pentru implementarea deciziei pilot a CEDO privind conditiile de detentie in penitenciare”, organizata de Comisia juridica de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor. Evenimentul de joi, 29 iunie 2017, organizat la initiativa presedintelui Comisiei juridice deputatul Eugen Nicolicea si moderat de jurnalista Antena 3 Alessandra Stoicescu a reusit sa aseze la aceeasi masa magistrati, reprezentati ai penitenciarelor, puterii legislative si reprezentanti ai societatii civile pentru a dezbate si propune solutii pentru principalele teme ale Conferintei, respectiv masuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate, liberarea conditionata, gratierea si masurile postcondamnatorii ca solutie la diminuarea gradului de aglomerare in penitenciare, imbunatatirea conditiilor sanitare in locurile de detentie, privarea de libertate ca masura de ultima instanta, revizuirea politicii penale ca masura de reducere a aglomerarii penitenciarelor si masuri legislative privind arestarea preventiva.

Sistemul penitenciar este descris in continuare ca un loc de tortura, desi conditiile inumane de detentie au adus Romaniei 130 de condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in ultimii 6 ani (2010 – 2016), cea mai recenta fiind decizia-pilot pronuntata in data de 25 aprilie 2017 de judecatorii CEDO in cauza Rezmives si altii contra Romaniei. Bogdan Bujor, un detinut care isi executa pedeapsa la Penitenciarul Arad a trimis pe adresa redactiei Lumeajustitiei.ro o lunga scrisoare cu una dintre ”povestile de groaza” din interiorul puscariilor romanesti.

Avocata Laura Vicol (foto) face dezvaluiri cutremuratoare despre efectele abuzurilor din sistemul penitenciar: un detinut condamnat pentru talharie, care mai avea de ispasit doar 7 luni din pedeapsa, si-a pus streangul de gat dupa ce nu a fost lasat sa mearga la inmormantarea sotiei si a copilului, si ulterior la inmormantarea fratelui. Vicol a povestit, pe pagina sa de Facebook, cum a ajuns sa se sinucida un detinut de 36 de ani caruia i s-a respins o permisie de 24 de ore dupa ce si-a pierdut familia intr-un accident auto.

Fostul europarlamentar Adrian Severin, condamnat in noiembrie 2016 la 4 ani inchisoare cu executare de un Complet ICCJ condus de Ionut Matei, face dezvaluiri cutremuratoare despre viata de dincolo de gratii. Intr-un text intitulat “Moarte coruptilor!”, trimis Lumeajustitiei.ro, Adrian Severin vorbeste despre decesele din penitenciare, despre batrani care sunt carati pe brate de alti detinuti, dar care sunt tinuti in penitenciar, despre bolnavi de cancer carora li se refuza liberarea conditionata pe motiv ca nu s-au reeducat destul. Severin face insa precizarrea ca de vina nu sunt lucratorii din penitenciare, care fac eforturi supraomenesti, ci aceia care decid sa trimita la puscarie oameni grav bolnavi.

Marturiile lui Adrian Severin si dezvaluirile acestuia despre ceea ce se intampla dupa gratii reprezinta practic noi argumente pentru o lege a gratierii. O lege a gratierii ce ar trebui adoptata de urgenta, pentru depopularea penitenciarelor, pentru ameliorarea conditiilor din inchisori si nu in ultimul rand pentru evitarea unei hotarari pilot la CEDO.

Adulatorii catuselor si cei care fac apologia puscariei ar trebui sa citeasca foarte atenti scrisoarea pe care omul de afaceri Dan Adamescu (foto) a dictat-o familiei inainte sa moara. Sunt marturii care ar trebui sa cutremure orice om normal si care dezvaluie calvarul din puscariile Romaniei si conditiile inumane pe care detinutii trebuie sa le suporte si tortura fizica la care acestia sunt supusi. Marturiile lui Dan Adamescu descriu o lume ce nu are nicio legatura cu o tara democratica si civilizata, in care drepturile omului ar trebui sa fie respectate. Dezvaluirile omului de afaceri ar trebui de asemenea sa atraga atentia asupra tuturor politicienilor din Romania, indiferent de culoarea politica a acestora, care sa decida in ultimul ceas luarea unor masuri pentru imbunatatirea conditiilor din penitenciare, dar si sa adopte o atat de necesara lege a gratierii care sa conduca la decongestionarea inchisorilor.

Cu hotararea-pilot deasupra capului, Ministerul Justitiei condus de Raluca Pruna (foto) propune o masura buna pentru sistemul penitenciar si pentru societatea romaneasca. Un sistem penitenciar execrabil si supraaglomerat, care de ani de zile produce zeci de mii de recidivisti si sute de condamnari la CEDO din cauza conditiilor inumane de detentie.

Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica proiectul de lege de modificare si completare a Legii nr. 254/2013 (privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal), prin instituirea unui mecanism compensatoriu in zile considerate executate din pedeapsa.

Ministresa Justitiei Raluca Pruna (foto) este acuzata de fals in declaratii, dupa ce a recunoscut ca a mintit CEDO. Sindicatul Independent Danubius – Drobeta din Penitenciarul Drobeta Turnu Severin a depus, vineri 21 octombrie 2016, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, o plangere penala imptriva traducatoarei.

Sindicatul, condus de Mihai Barbulescu, arata ca in cazul afirmatiilor facute de fosta asistenta a Monicai Macovei avem de-a face nu doar cu o fapta imorala si reprobabila, ci si cu o fapta penala. Pruna este acuzata ca a dezinformat voit Curtea Europeana a Drepturilor Omului, totul pentru a evita aplicarea unor sanctiuni Romaniei pentru conditiile din inchisori.

Curg reclamatiile la adresa ministresei Justitiei Raluca Pruna (foto 1), a carei demisie este ceruta de mii de magistrati, grefieri si lucratori din penitenciare, dar care continua sa fie tinuta in brate, in mod inexplicabil, de prim-ministrul Romaniei Dacian Ciolos. Dupa ce Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania i-a cerut premierului sa ia pozitie in cazul minciunilor debitate de fosta asistenta a Monicai Macovei, Ciolos a primit o noua solicitare din cauza traducatoarei Raluca Pruna. De aceasta data, problema ii priveste pe lucratorii din penitenciare, exasperati de asa-zisa tehnocrata.

Ministresa Justitiei este cu nervii la pamant, fapt ce risca sa compromita sansele de remediere a problemelor reclamate de angajatii din inchisori, aflati zilele acestea in proteste. Dovada este filmul negocierilor purtate intre Raluca Pruna (foto) si liderii sindicali din penitenciare la intrevederea desfasurata luni, 26 septembrie 2016, la Gherla, acolo unde fosta asistenta a Monicai Macovei a fost intampinata cu huiduieli, sacose cu prune si cereri de demisie. Postata pe internet la cateva ore dupa esuarea discutiilor, inregistrarea video (atasata la finalul articolului) ne arata un ministru al Justitiei mult prea agresiv pentru a putea trata cu luciditate si eventual rezolva problemele cu care se confrunta personalul din ANP (conditii precare de munca, salarizare inechitabila, lipsa de personal, ore suplimentare neplatite si asa mai departe).

Ministresa Raluca Pruna (foto 1) a fost primita intr-un cor de fluieraturi la Gherla, in prima zi a protestelor declansate de angajatii Administratiei Nationale a Penitenciarelor nemultumiti de tratamentul la care sunt supusi de Guvernul Ciolos si de Ministerul Justitiei.

„Ne conduceti prost, n-aveti niciun rost!”, „Jos, Jos, Jos, Guvern mincinos!” si „Demisia!”, au fost doar cateva dintre scandarile reprezentantilor personalului din ANP care au iesit in strada, luni 26 septembrie 2016, in fata Penitenciarului Gherla (foto 3), pentru a reclama conditiile de munca, salarizarea inechitabila, lipsa de personal si neplata orelor suplimentare.

Devine din ce in ce mai evident ca ministresa Justitiei Raluca Pruna este cel mai detestat membru al Guvernului asa-zis tehnocrat. Cu toate acestea, traducatoarea de la Bruxelles continua sa fie tinuta in brate de premierul Dacian Ciolos, care ignora criticile si cererile de demitere a Ralucai Pruna. Ceea ce inseamna fie ca Dacian Ciolos este „masochist”, placandu-i sa fie criticat din cauza ministresei Justitiei, fie nu are voie sa se atinga de Pruna, existand ordin ca aceasta sa fie pastrata in functie. Poate insa ca premierul va reactiona dupa ultima revolta produsa de fosta asistenta a Monicai Macovei.

Demers inedit din partea unui parlamentar pentru solutionarea problemelor din penitenciare, care include coruptia si fondurile alocate detinutilor. Senatorul Cristian Bodea (foto), vicepresedinte al Partidului Ecologist Roman (PER), cere Guvernului Romaniei sa implementeze un proiect pilot cu o inchisoare privata, demersul urmarind reducerea cheltuielilor cu detinutii si eliminarea coruptiei din penitenciare. Proiectul propus Guvernului de senatorul Bodea urmareste reducerea sumelor pe care Statul roman le aloca administrarii penitenciarelor si detinutilor, fiind dat ca exemplu de buna practica Statele Unite ale Americii care functioneaza doar cu inchisori private, cu un sistem de calcul rentabil.

Ministerul Justitiei condus de Raluca Pruna (foto 2) a lansat un amplu proces de informare si consultare publica cu privire la situatia sistemului penitenciar din Romania si masurile ce pot fi luate pentru imbunatatirea conditiilor de detentie si reducerea sustenabila a supraaglomerarii. Anuntul a fost facut de Ministerul Justitiei, marti 26 iulie 2016, si este insotit de un Plan de masuri, adoptat la 30 iunie 2016 impreuna cu Administratia Nationala a Penitenciarelor si intrat in vigoare la 1 iulie 2016.

„Ministerul Justitiei urmareste astfel crearea unei platforme prin care societatea civila sa exprime puncte de vedere cu privire la unele optiuni identificate de Ministerul Justitiei in vederea imbunatatirii efective si sustenabile a conditiilor de detentie ce includ si supraaglomerarea”, se arata in comunicatul MJ.

Decizia ministresei Justitiei Raluca Pruna de a-l numi interimar la sefia Administratiei Nationale a Penitenciarelor pe actualul director al Penitenciarului Iasi, Marius Vulpe, este de departe cea mai neinspirata alegere a tehnocratei de la Bruxelles. In primul rand, pentru ca in plina revolta in penitenciare, in care ministresa este blamata pentru declaratiile si atitudinile pe care le are fata de detinuti, Raluca Pruna decide sa il numeasca la conducerea ANP tocmai pe seful Penitenciarului care inregistreaza cel mai mare grad de ocupare din Romania, de peste 200%. In al doilea rand, pentru ca Penitenciarul Iasi a fost locul de unde s-a dat tonul rascoalelor detinutilor. Iar in al treilea rand, pentru ca, asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit in editiile precedente, la Penitenciarul Iasi exista informatii ca de la izbucnirea confictelor in inchisori cel putin trei oameni au decedat in urma violentelor la care au fost supusi de "mascati, forte speciale si jandarmi". Pana la acest moment, ANP nu a catadicsit insa sa ne comunice vreo cifra privind numarul mortilor, desi solicitarile in acest sens au fost facute de la mijlocul saptamanii trecute.

Iata dovada ca pentru Guvernul Ciolos genocidul din inchisorile romanesti nu a constituit nicio clipa o prioritate, pana la izbucnirea revoltelor din penitenciare, ci exact opusul. In loc sa se ia masuri pentru umanizarea conditiilor de detentie si solutionarea problemei supraaglomerarii din penitenciare astfel cum s-a semnalat si propus de Avocatul Poporului si alte institutii internationale, Guvernul Ciolos a gasit in schimb suficient timp sa emita Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, in care a transat problema nereglementata a folosirii armelor de foc in interiorul locurilor de detentie, in caz de proteste ale detinutilor.