INTERVIU INCENDIAR - Varujan Vosganian (ALDE): "Justitia tine in mana o balanta si nu o ghioaga. Procurorul si judecatorul sunt colegi de cancelarie. Ei intra impreuna in sala, ceea ce sugereaza un parteneriat. Nu e in regula ca cercetarea unui om de afaceri sa duca la falimentarea afacerilor sale. Dupa alegeri vom aseza procurorul la nivelul avocatului. Vom introduce raspunderea magistratului. Unii inspectori ai Inspectiei Judiciare sunt mai preocupati sa intimideze, decat sa sanctioneze”
Din 1990 pana azi, Varujan Vosganian are o experienta indelungata in Parlamentul Romaniei: sase mandate, fie ca deputat, fie ca senator. Varujan Vosganian deschide acum lista pentru Camera Deputatilor la Iasi din partea ALDE, partid condus de Calin Popescu Tariceanu. Vosganiam este si presedinte al Uniunii Armenilor din Romania, economist, matematician si scriitor, vorbeste fluent cinci limbi straine. Cartile sale au fost traduse in peste 20 de limbi. A fost membru in Biroul Permanent Central al PNL, membru in Consiliul National de Conducere al Aliantei "Dreptate si Adevar" si coordonator al Comisiei Nationale de Strategie a PNL (2003-2005). A avut functii de conducere in PNL, fiind membru al Comitetului Executiv al PNL (2005–2007), purtator de cuvant (din 2006) si vicepresedinte (2007-2014) iar acum este vicepresedinte ALDE. Vosganian a fost ministru al Economiei si Finantelor in perioada 2006-2008 si ministru al Economiei si Comertului (2012-2013). In 2006, dupa aderarea Romaniei la UE, Varujan Vosganian a fost propus pentru functia de comisar european, insa nominalizarea sa a fost stopata de o campanie denigratoare, mincinoasa, in care a fost acuzat ca ar fi colaborat cu Securitatea, acuizatii dovedite a fi mincinoase chiar de catre CNAS. Senatul a respins, in 2013, solicitarea de urmarire penala impotriva lui Varujan Vosganian. Imediat dupa votul din Senat, Vosganian a demisionat din Guvern, motivandu-si gestul prin „sentimentul de onoare si al iubirii de tara”. Solicitarea a fost repetată în 2015, dar Senatul s-a opus din nou, socotind solicitarea netemeinica.
Domnule Vosganian, candidati pentru Camera Deputatilor din partea ALDE. Ce atuuri are echipa ALDE in fata altor formatiuni politice?
Eu spun ca promisiunile nu te fac mai serios. Toti promit, mai ales in campania electorala. Abia indeplinirea promisiunilor iti confera seriozitate. Impreuna cu Calin Popescu Tariceanu am condus economia Romaniei si ne-am indeplinit promisiunile facute romanilor. Am creat mai mult de jumatate de milion de locuri de munca. Am dublat salariile si pensiile. Investitiile straine au fost de 30 miliarde de euro, mai multe decat in restul perioadei de tranzitie la un loc. Am sustinut capitalul romanesc si, in anul 2008, rata investitiilor a fost de 32% din PIB, cea mai mare din istoria Romaniei. Si toate astea in conditiile in care nu am indatorat tara, am lasat o datorie publica de doar 13% din PIB, cea mai mica la vremea aceea din Uniunea Europeana. In mandatul urmator de ministru al economiei, 2012-2013, am lansat conceptul de reindustializare impreuna cu Jose Manuel Barosso, presedintele Comisiie Uniununii Europene si Antonio Tajani, comisarul european pentru industrie. Am salvat atunci de la faliment cateva companii de prestigiu ale industriei romanesti: fabrica de pompe Aversa, fondata in 1883, cea mai mare de acest fel din Europa de est si compania Oltchim, pe care Fondul Monetar International si Comisia Europeana mi-au cerut sa o inchid in ianuarie 2013. Astazi, Oltchim are exporturi anuale de 100 milioane de euro si 2200 de salariati. Din pacate, dupa agresiunea indreptata impotriva mea in septembrie 2013, proiectele au fost abandonate. Acum sunt coordonatorul national al Programului de Guvernare ALDE si am lansat la Iasi, in 25 noiembrie 2016, Programul de dezvoltare economica si sociala a Moldovei – PROMOLD. In aceste programe care pot fi consultate pe blogul meu www.vosganian.ro sunt cateva viziuni novatoare despre potentialul si performanta economiei romaniesti.
Politica v-a adus, desigur, amintiri placute, dar si momente amare. Care este cea mai trista experienta si care e cea mai mare realizare pe care, personal, le punctati ca politician cu state vechi?
Cred ca reusesti in politica daca indeplinesti trei conditii: sa nu uiti de unde ai plecat; sa faci lucruri bune de care nu-ti mai aduci aminte; sa-ti faci prieteni in politica. Am trait in politica multe momente foarte frumoase. Seara din 17 noiembrie 1996, cand cel mai tanar lider de formatiune parlamentara fiind – UFD, am raspuns ovatiilor multimii impreuna cu Emil Constantinescu, Ion Diaconescu si Mircea Ionescu Quintus. Apoi, momentul 6 iunie 1998 cand am lansat manifestul dreptei din Romania, care a avut un rol important in evolutia ulterioara a politicii romanesti. Seara in care plecam la Bruxelles drept primul comisar european al Romaniei, cand in drum spre aeroport, Majestatea Sa Regele Mihai m-a rugat sa ne intalnim ca sa-mi ureze succes. Unul dintre cele mai impresionante momente frumoase mi s-a intamplat zilele trecute la Iasi, cand un iesean pe nume Constantin Irimia mi-a multumit pentru ca, in 2007, cand fiul sau avea o tumora si zilele ii erau numarate, am oferit suma necesara pentru a fi operat in strainatate. La vremea aceea i se spunea “micul matematician”. Constantin Irimia mi-a spus ca tocmai au sarbatorit majoratul copilului, care e perfect sanatos si care urmeaza sa dea examen la matematica. In ce le priveste pe cele neplacute, din pacate in ultimii 10 ani impotria mea au fost lansate atacuri de o violenta greu de imaginat intr-o tara democratica. Ceea ce e si mai trist e faptul ca la aceste atacuri s-au asociat, daca nu au fost chiar initiatori, si presedintii Romaniei, Traian Basescu si Klaus Iohannis. Va imaginati cum m-am simtit la Bruxelles, candidat la functia de comisar european, cand insusi presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, mi-a dezvaluit ca presedintele Romaniei incearca compromiterea mea.
Cum vedeti azi modul in care, prin deschiderea unor dosare sau rostogolirea in spatiul public a unor acuzatii care nu v-au ocolit nici pe dvs, se face o anti-campanie multora dintre personalitatile liberale, incluisv presedintelui Calin Popescu Tariceanu?
Eu cred ca un procuror este dator sa prezinte toate faptele care le cunoaste, inclusiv pe acelea care ar duce la dezvinovatirea celui cercetat. Sentimentul meu este ca in unele cazuri procurorii omit unele fapte si aleg selectiv, scot din context altele, in baza unor dovezi contrafacute, pentru a compromite unele personalitati politice. Nu ma refer aici la Justitie, in ansamblul ei. Am insa sentimentul ca, in unele situatii, magistratii sunt indemnati sa urmareasca mai degraba criterii de oportunitate politica decat pe cele care sa conduca la aflarea adevarului. Acuzatii nefondate, dovedite ca atare de Justitia romana sau de CEDO, proceduri judiciare transformate in reality show, coincidente bizare legate declansarea unor cercetări în ajunul campaniilor electorale, informatii care se scurg dinadins catre breaking news, toate astea arata ca in unele situatii Justitia se transforma in agent electoral. Unii inspectori ai Inspectiei Judiciare sunt mai preocupati sa intimideze tentativele de reforma a Justitiei decat sa sanctioneze abuzurile care lasa in urma victime si vieti distruse. Acesti inspectori se autosesizeaza in legatura cu declaratii politice, dar nu se autosesizeaza pentru dovezile masluite din cazul Remes, de pilda, sau pentru faptele inventate in cazul Gutau. Cred ca, pentru a spori puterea si autonomia Inspectiei Judiciare, ea ar trebui sa devina o structura independenta de CSM si cred ca e nevoie de o modificare legislativa in acest sens. Desigur ca toate acestea nu ar fi fost posibile fara o anumita complicitate dintre unele partide politice si unii magistrati. Faptul ca in platformele politice ale lui Dacian Ciolos si ale partidelor-anexa PNL si USR se cere o Justitie puternica si nu o Justitie corecta e semnificativ. Le transmit tuturor acestor apologeti ai fortei oarbe ca Justitia tine in mana o balanta si nu o ghioaga.
Ati avut de trecut un hop mare in Parlament atunci cand s-a cerut urmarirea penala in cazul "Interagro", votul fiind covarsitor in favoarea dumneavoastra. Ce reprosati in modul de instrumentare a acestui dosar al DIICOT?
In legatura cu cazul Interagro, vreau in primul rand sa imi exprim recunostinta fata de Lumeajustitiei.ro pentru ca a oferit informatii corecte in acest caz care ar trebui studiat la facultatile de Drept pentru a se vedea cum nu trebuie facuta o anheta. Decizia privind sustinerea combinatelor de ingrasaminte chimice a fost publica, nota aprobata de Guvern a figurat pe site-ul Guvernului, consultarile cu producatorii si cu fermierii s-au facut in prezenta presei si nu am primit nicio sesizare, nici de la Comisia Europeana, nici de la Consiliul Concurentei, nici de la serviciile de informatii, ca ceva ar fi fost in neregula. Interesant este ca, dupa ce au inceput in decembrie 2011 primele anchete impotriva unor functionari ai Ministerului Economiei si Romgaz, in ianuarie 2012 am trimis o scrisoare deschisa sefului DIICOT in care am cerut sa fiu audiat in orice calitate doresc procurorii, renuntand practic in acest fel la imunitatea parlamentara, argumentandu-mi optiunea prin faptul ca detin o seama de informatii care ar putea fi utile anchetei si afirmand ca mi se pare corect sa fiu alaturi de membrii echipei mele. Nu am fost audiat si nimeni nu mi-a cerut vreo informatie timp de aproape doi ani, pana cand Parchetul General a solicitat, potrivit Legii raspunderii ministeriale, acordul Senatului pentru a ma cerceta. Referatul procurorului a fost facut cu rea credinta, el pornea de la o concluzie pe care se straduia cu orice pret sa o argumenteze si nu invers cum ar fi fost firesc. Referatul ignora sau rastalmacea complet faptele. De pilda, nu se spunea nicaieri ca, in 2008, pretul petrolului a fost cel mai mare din istoria postbelica (140 dolari/ barilul, de peste trei ori mai mare ca acum). Si ca pretul international al gazelor naturale ajunsese la un incredibil 560 dolari mia de metri cubi. Referatul nu spunea ca in ianuarie 2008 pretul gazelor furnizate combinatelor de ingrasaminte chimice crescuse brusc cu 40 dolari (peste 15%) si ca toate combinatele anuntasera ca inchid de la 1 martie, lasand fara loc de munca aproape 9000 de salariati. Referatul nu sufla o vorba despre situatia exploziva din februarie 2008 cand in fata Ministerului Finantelor se adunasera mii de oameni, alte sute pichetau prefecturile din tara, fermierii protestau acuzand impactul negativ asupra productiei agricole, iar presa si opinia publica ma acuza ca nu intervin. De asemenea, referatul omite total efectele benefice ale acestei masuri: toate combinatele au renuntat la masura inchiderii, combinatele Savinesti si Fagaras s-au redeschis, productia de ingrasaminte a crescut, pretul ingrasamintelor a scazut, toate combinatele si-au platit darile la stat, combinatul Interagro si-a redus datoriile, iar Romgaz si-a marit profiturile fata de anul precedent. De altfel, discount-ul nu reprezenta intreaga crestere de pret, ci era doar jumatate din acesta. Asadar nu era vorba de gaze ieftine. In mod cu totul straniu, referatul nu a suflat o vorba despre faptul ca, dupa ce s-au scurs cele 6 luni pe care le convenisem cu patronatele pentru acordarea discountului, aceasta masura a fost prelungita la solicitarea ministrului Agriculturii de atunci, Dacian Ciolos. Culmea e ca pagubele, calculate, de altfel, cu totul arbitrar - adica suma cumulata a discountului, ignorandu-se efectele benefice ale acestuia - mi-au fost imputate mie toate, inclusiv cele din perioada pelungita de Dacian Ciolos. Si ca sa vedeti pana unde merge reaua credinta, procurorul nu a suflat o vorba in legatura cu faptul ca in luna octombrie 2008 l-am taiat de la discount pe Interagro pentru ca nu mai indeplinea conditiile negociate, pana in martie 2009 doar Azomures beneficiind de acest discount. In februarie 2015, intr-un mod cu totul ilegal, procurorul a revenit in Senat cu un referat practic identic, ignorand complet argumentele pe care le prezentasem cu doi ani inainte Senatului, de parca vorbisem la pereti. Din nou numele lui Dacian Ciolos lipsea complet, desi stiu singur ca stenograma sedintei de guvern din 2 septembrie 2008 in care Dacian Ciolos a solicitat prelungirea discount-ului a fost pusa la dispozitia DIICOT inca din septembrie 2013. Ca o paranteza amuzanta, cred ca procurorul habar nu avea cand a declansat cercetarea mea in 2013 ca prelungirea a fost facuta de Dacian Ciolos, pentru ca abia dupa ce eu am relatat faptele s-a dus la Guvern sa ceara stenogramele. Foarte grav este faptul ca DIICOT a incalcat Codul de procedura penala care spune ca, in clipa in care nu sunt intrunite conditiile declansarii urmariri penale cazul, se claseaza. Ceea ce nu s-a intamplat nici in 2013, nici in 2015. Prin urmare, suntem in urmatoarea situatie: o masura benefica pentru intreaga economie nationala (producatori, salariati, fermieri, Romgaz, transportatori, buget) este tranformata in subminarea economiei nationale. E de mentionat faptul ca dupa ce s-a renuntat complet la masurile de sustinere si pretul gazului a continuat sa creasca, mai toate combinatele s-au inchis, iar orase precum Fagaras, Victoria sau Turnu Magurele sunt in agonie, lasand in urma peste 6000 de someri. Acum ingrasamintele chimice se importa, iar deficitul produs de sectorul de chimie este mai mare ca oricand. Poate ca daca procurorul de caz ar fi avut specializarea necesara si ar fi stiut cum se face auditul unei actiuni economice, ar fi refuzat sa declanseze o astfel de cercetare. De-a dreptul comic este si faptul ca desi evenimentele s-au petrecut in 2008, acum aproape 10 ani, iar procurorul a insinuat ca serviciile cunosteau si au informat (ceea ce nu e adevarat), in 2012 am redevenit ministrul Economiei pe care o "subminasem", si am primit si certificat ORNISS care se acorda oamenilor demni de incredere si loiali fata de tara. Cel mai grav este faptul ca se foloseste dubla masura, care dovedeste clar ca a fost o actiune politica. Nu e posibil ca intr-o democratie sa pornesti o cercetare impotriva ministrului Economiei angrenat in mari proiecte economice si membru al CSAT, decat daca ai dovezi de netagaduit impotriva sa. Ce s-a intamplat insa? Au trecut trei ani de atunci si nici pana azi DIICOT nu a adunat suficiente dovezi pentru a trimite in judecata pe vreunul din cei 40 de invinuiti din acest caz, dintre care unii sunt cercetati de pste cinci ani.
Armenii au o vorba: nu poti sa indrepti coada cainelui pe un calapod. Pornind de la acest proverb, va intrebam: ce credeti ca trebuie schimbat pentru ca Justitia sa se pozitioneze pe soclul impartialitatii si sa nu mai faca jocuri politice?
Cred ca Justitia are nevoie de o reforma profunda, ca si clasa politica, ca si marile sisteme sociale, cum sunt educatia, sanatatea... Unii confunda atitudinea critică față de abuzurile Justitiei cu atitudinea anti-Justitie. Nu pot, ca roman, sa fiu indiferent ca la CEDO, autoritate europeana in ce priveste calitatea actului de justitie, Romania ocupa coada clasamentului alaturi de Turcia si Rusia. Nu pot fi indiferent atunci cand zeci de oameni sunt arestati pe nedrept pentru ca apoi sa fie gasiti nevinovati, cu conturile sechestrate si cu prestigiul distrus. De asemenea nu e in regula ca cercetarea unui om de afaceri sa duca, prin proceduri excesive, la falimentarea afacerilor sale si la ramanerea pe drumuri a unor salariati. Dupa alegeri vom aseza procurorul la nivelul avocatului, inlaturand orice privilegiu. Procurorul este avocatul statului asa cum celalalt este avocatul cetateanului. Cata vreme intre cetatean si Stat va trebui sa punem semnul egalitatii, acelasi semn trebuie pus intre avocat si procuror. Sa va dau cateva exemple. Daca un procuror cere acte unei firme, aceea e obligata sa le dea sub riscul sanctiunii. Nu acelasi lucru se intampla in cazul avocatului. Procurorul si judecatorul sunt colegi de cancelarie. Ei intra impreuna in sala de judecata, ceea ce sugereaza un parteneriat, ceea ce n-ar trebui să fie cazul. Vom introduce, de asemenea, raspunderea magistratului. Atunci cand un cetatean este vinovat el raspunde in nume personal. Cand un procuror sau un judecator sunt vinovati raspunde Statul, ceea ce nu este normal. Cand eram ministrul Finantelor am avut o discutie cu sefa CSM de atunci, Lidia Barbulescu, si cu Procurorul General de atunci, Laura Kovesi. Le-am prezentat situatia facturii pe care Statul roman trebuie sa o plateasca in contul deciziilor CEDO. Raspunsul a fost ca magistratii nu pot raspunde decat daca vrea CSM. Nu cunosc niciun caz in care sanctiunile CEDO sa fie indreptate impotriva magistratilor care au generat respectivul prejudiciu. Cred de asemenea, ca unele proceduri cum ar fi arestarea preventiva trebuie derulate cu anumita precautie si numai in masura in care persoana invinuita poate tainui dovezi sau poate genera acte de violenta. Insa, suntem adesea in situatii in care fapta a fost comisa chiar cu”10 ani inainte, dovezile se bazeaza mai degraba pe delatiuni si totusi se solicita arestarea preventiva. Trebuie sa ne gandim foarte serios daca procurorii sunt sau nu magistrati. Si probabil de la aceasta calitate oferita procurorilor apar discrepantele intre procurori si avocati. Personal, nu mi se pare in regula ca persoane care au fost dovedite a fi facut abuzuri de putere, rapind libertatea unor oameni nevinovati sa ajunga sa fie arbitrii democratiei in Romania, ca membri ai Curtii Constitutionale.
Cand spuneti ca exista cazuri care sugereaza o anumita complicitate intre anumiti factori din justitie si politic ce aveti in vedere?
Cred ca un exemplu ar putea fi elocvent in aceasta privinta. Si ma refer la dubla masura care se aplica unor situatii. In 2008, timp de sase luni am acordat un discount combinatelor de ingrasaminte chimice, prezentand o nota in Guvern care a fost aprobata. Exact acelasi lucru l-a facut, dupa mine, Dacian Ciolos. Mie mi s-a adresat o acuza de subminare a economiei nationale care in perioada comunista era sanctionata prin condamnarea la moarte prin impuscare si care, la momentul la care am fost acuzat, se pedepsea cu inchisoare pana la 25 ani, ceea ce pentru mine echivala cu inchisoare pe tot restul vietii. In acelasi timp, Dacian Ciolos nu a fost nici macar audiat ca martor. Mai mult decat atat, in anul urmator, Emil Boc a semnat o hotarare de Guvern prin care a prelungit discount-ul si a emis o ordonanta de urgenta prin care a acordat combinatelor gaze doar din productia interna, mult mai ieftine. OUG a fost aprobata in Parlament - eu am votat impotriva ei - iar Traian Basescu a promulgat-o fara sa clipeasca. Cu alte cuvinte Traian Basescu si Emil Boc au acordat combinatelor un avantaj de zece ori mai mare decat am acordat eu. Asa cum am afirmat-o public, consider ca Dacian Ciolos a procedat corect intervenind in favoarea agriculturii romanesti. Dar spun asa: daca in ochii procurorului eu sunt vinovat, atunci Dacian Ciolos e la fel de vinovat ca mine, iar Traian Basescu si Emil Boc sunt de zece ori mai vinovati. Iar acum reciproca: daca in ochii procurorilor, asa cum s-a dovedit, Traian Basescu, Emil Boc si Dacian Ciolos sunt nevinovati, atunci nu inteleg ce au cu mine? Decat daca altcineva si nu Justitia, decide cine trebuie discreditat ca nu cumva sa creeze dificultati unor anumite masinatiuni politice...Cred ca atunci cand se spune, pe buna dreptate, ca alegatorii sa faca deosebirea intre oamenii politici onesti si cei necinstiti, e bine ca ei sa cunoasca aceste lucruri si sa nu se lase manipulati.
Parlamentul este maduva spinarii unei natiuni democrate. In opinia presedintelui Iohannis, e plin de "penali". Cum isi va reface imaginea decimata de atatea si atatea dosare?
Cred ca refacerea imaginii Parlamentului este rezultatul unei actiuni conjugate, pentru ca Parlamentul este expresia unei natiuni, este efectul starii sau evolutiei unei societati. Ca Parlamentul sa fie mai bun trebuie ca alegatorii sa opteze pe argumente si nu pe vot negativ. Pentru ca Parlamentul sa-si imbunatateasca imaginea trebuie ca, in primul rand, Parlamentul sa-si ia functia de ax central al democratiei in serios. Pentru asta, viitorul Parlament va trebui sa aiba oameni competenti si oameni curajosi, care sa nu se teama, sa nu poata fi santajati. Parlamentul trebuie sa exercite un control politic real prin comisiile de specialitate, fie ca e vorba de comisiile juridice, fie ca e vorba de comisiile de control a serviciilor de informatii sau plenul celor doua Camere. Voi lupta pentru ca acest lucru sa se intample. Parlamentul trebuie sa fie parte si garant al echilibrului si controlului reciproc al puterilor ce dau consistenta statului de drept.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# ceir 30 November 2016 14:56 +15
# unul din lumea cea mare 30 November 2016 15:12 +14
# DOREL 1 December 2016 11:58 +7
# leon 30 November 2016 15:22 +17
# DOREL 1 December 2016 11:41 +4
# avocat traditional 30 November 2016 16:06 +17
# votescu 30 November 2016 23:12 +1
# ovidiu 30 November 2016 23:32 +4
# Dorel 1 December 2016 20:42 0
# livia 1 December 2016 07:19 +2
# YanY 1 December 2016 09:08 +6
# Dan 1 December 2016 20:49 -3
# Aramis 2 December 2016 10:21 +7
# ?????? 4 December 2016 16:06 +1
# cata 6 December 2016 15:34 +2
# mihai 7 December 2016 14:18 +1