Lumea Justitiei prezinta un caz uluitor: o judecatoare este acuzata nici mai mult, nici mai putin decat ca ar fi distrus o incheiere din dosarul electronic al cauzei, inlocuind-o cu alta ca si cand prima n-ar fi existat niciodata.

Asa sustine jurnalistul si fostul capitan SRI Narcis Daju (foto 1) in ceea ce o priveste pe judecatoarea Ana-Maria Lixandru de la Tribunalul Olt.

Inca din start, precizam ca nu facem niciun comentariu cu privire la eventuala raspundere a magistratei. Noi doar remarcam lejeritatea cu care atat Inspectia Judiciara, cat si Curtea de Apel Bucuresti au tratat plangerea disciplinara formulata de catre Narcis Daju.

De asemenea, subliniem ca nu comentam nici procesul in sine judecat in prima instanta de catre Ana-Maria Lixandru – proces care a provocat nemultumirea jurnalistului.

Daune de peste 8.000 lei pentru actualul ministru al Economiei

Totul a inceput in 30 septembrie 2021, cand deputatul USR Radu Miruta (foto 2) – actualul ministru al Economiei – l-a dat in judecata pe jurnalistul si fostul capitan SRI Narcis Daju, solicitandu-i daune morale de 880.000 de lei – cate 10.000 de lei pentru fiecare data cand ziaristul a vorbit despre politician (fie pe Facebook, fie la institutiile de presa la care a lucrat: Targu Jiu TV si Ziarul GorjNews). Prin sentinta nr. 71 din 9 februarie 2023, pronuntata in dosarul nr. 4190/95/2021, judecatoarea Ana-Maria Lixandru de la Tribunalul Olt l-a obligat pe gazetar sa-i plateasca parlamentarului despagubiri morale totale de 40.000 de lei: jumatate pe persoana fizica si jumatate prin SC ABnews Almed Online SRL – firma prin care detine televiziunea Targu Jiu TV, unde a fost angajat Daju. Prin aceeasi sentinta, judecatoarea a respins capatul de cerere vizand SC Gorjnews SRL – societatea care detine portalul de stiri unde a activat Narcis Daju.

In apel, prin decizia nr. 1526 din 23 aprilie 2024, magistratele Cristina-Gheorghina Nicoara si Letitia-Daniela Marginean de la Curtea de Apel Alba Iulia au redus daunele morale la 8.600 de lei (jumatate pe persoana fizica, jumatate pe firma). Acest cuantum a fost mentinut definitiv de catre judecatoarele Mariana Hortolomei, Ileana-Ruxandra Tirica si Diana Florea-Burgazli de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 218 din 28 ianuarie 2025.

Daju acuza distrugerea unei incheieri

Problema este – arata Narcis Daju in plangerea disciplinara – ca judecatoarea Ana-Maria Lixandru ar fi distrus o incheiere din faza de fond a procesului, inlocuind-o in dosarul electronic cu alta varianta. Atentie: vorbim despre o simpla inlocuire, fara alta mentiune, ca si cand incheierea initiala n-ar fi existat niciodata. Or, asa ceva incalca art. 442 alin. 2 din Codul de procedura civila, care obliga judecatorul sa emita o incheiere de indreptare a erorii materiale, adauga ziaristul.

Iata ce prevede art. 442 CPC:

„Indreptarea hotararii

(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale cuprinse in hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu ori la cerere.

(2) Instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor fi citate numai daca instanta socoteste ca este necesar ca ele sa dea anumite lamuriri.

(3) In cazul hotararilor, indreptarea se va face in ambele exemplare ale hotararii”.

Este vorba despre incheierea din 15 decembrie 2022, prin care magistrata a amanat pronuntarea pentru data de 29 decembrie. Daju a declarat pentru Lumea Justitiei ca a apucat sa salveze varianta initiala a incheierii, in care sustine ca judecatoarea Lixandru s-ar fi antepronuntat asupra vinovatiei jurnalistului-parat, in pasajul urmator (vezi facsimil 1):

„Cu privire la proba testimoniala solicitata de parat prin notele de sedinta, instanta va respinge proba testimoniala ca nefiind utila solutionarii cauzei avand in vedere ca Inalta Curte a precizat ca este suficienta proba faptei ilicite.

Existenta prejudiciului de natura morala este circumscrisa conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila corespunzatoare, a prejudiciului real si efectiv produs victimei.

In ceea ce priveste proba prejudiciului moral, acesta urmeaza sa fie dedus din simpla existenta a faptei ilicite de natura sa produca un asemenea prejudiciu si a imprejurarilor in care a fost savarsita. Mai exact, este suficienta proba faptei ilicite, urmand ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate ca fiind consecinta respectivei fapte ilicite.

Aceasta prezumtie este determinata de caracterul profund subiectiv al prejudiciului moral, propriu fiecarei personalitati umane in parte. Prejudiciul de natura morala nu poate fi dovedit prin probe directe (cum ar fi manifestarile in societate ale persoanei prejudiciate), deoarece existenta si intinderea suferintei, ca expresie a psihicului uman, nu pot fi stabilite in functie de aspectele exterioare, vizibile ale comportamentului persoanei prejudiciate.

Sub acest aspect, judecatorul este suveran in a aprecia atat cu privire la existenta prejudiciului moral pretins, cat si cu privire la suma ce urmeaza a fi acordata cu titlu de satisfactie echitabila”.

Textul de mai sus nu mai apare in a doua versiune a incheierii, despre care Narcis Daju sustine ca a fost incarcata in dosarul electronic in locul celei dintai (vezi facsimil 2).

De asemenea, ziaristul a explicat pentru Lumea Justitiei ca distrugerea ar fi avut loc imediat dupa ce el a trimis cerere pentru ca instanta sa-i comunice inregistrarea audio a sedintei din 15 decembrie 2022, la care nu fusese prezent – inregistrare pe care o vom prezenta cu alta ocazie.

Dupa cum vedeti in facsimilul 3, judecatoarea nu a emis nicio incheiere de indreptare a unei eventuale erori materiale.

IJ n-a avut nicio tresarire

La 17 noiembrie 2023, dupa ce primise motivarea sentintei, Narcis Daju i-a facut judecatoarei plangere la Inspectia Judiciara, acuzand-o de abaterea disciplinara de la art. 271 lit. s din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor: exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Prin rezolutia nr. 23-2165 din 13 februarie 2024, inspectoarea judiciara Stela-Florentina Ivan a clasat plangerea jurnalistului, pretinzand ca „prima incheiere nu a fost stearsa, ci doar redeschisa in vederea corectarii, iar dupa inchiderea acesteia a rezultat un singur document final”. De asemenea, judecatoarea Ivan pretinde ca prima versiune a fost un simplu „draft neinsusit de judecatorul cauzei”, inspectoarea judiciara facand doar o mentiune fugitiva la art. 442 CPC: „Pentru indreptarea erorilor materiale, legiuitorul a prevazut un remediu, acesta fiind descris in disp. art. 442 si urm. Cod procedura civila”.

Redam cel mai important fragment din rezolutia IJ:

„Argumentarea solutiei si dispozitiile legale aplicabile

Sesizarea formulata de reclamantul Daju Constantin Narcis vizeaza, cu prioritate, conduita judecatorului titular al completului, doamna Ana-Maria Lixandru, facand trimitere la sedinta de judecata din data de 15.12.2022.

Cu privire la lipsa de impartialitate a doamnei judecator, in special cu privire la dialogul purtat de completul de judecata si reclamant se retine din inregistrarea sedintei din 15.12.2022 ca judecatorul cauzei a pastrat o atitudine echidistanta fata de partile din proces, a dat sanse egale de exprimare tuturor partilor pentru a se lamuri asupra aspectelor invederate atat in cererea de chemare in judecata cat si in cadrul sedintei de judecata.

Asa cum s-a exprimat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru a se putea lua in considerare temerile partii cu privire la lipsa de impartialitate a judecatorului, trebuie sa existe fapte determinate si verificabile care pot justifica indoielile cu privire la impartialitatea acestuia (cauza Hauschildt c. Danemarcei, 1989).

Asadar, nu orice impresie subiectiva a partii ca judecatorul cauzei nu ar fi unul obiectiv poate sa atraga sanctionarea magistratului cum urmareste petentul, ci doar existenta unor motive rezonabile care justifica aceasta concluzie. Altfel s-ar perpetua o stare de suspiciune generalizata, care nu poate face decat rau activitatii de judecata daca judecatorul ar putea fi inlaturat de la solutionarea cauzei sau sanctionat disciplinar la simpla impresie subiectiva a uneia din parti ca acesta nu ar fi impartial.

Cum nici din continutul incheierii de sedinta din 15.12.2022 si nici cu ocazia audierii inregistrarii sedintei de judecata nu au fost identificate aspecte care sa conduca la conturarea vreunei lipse de impartialitate a presedintelui completului de judecata, sustinerile petentului referitoare la lipsa de impartialitate a doamnei judecator Lixandru Ana Maria, nu pot fi primite.

De altfel, petentul a formulat si o cerere de recuzare invocand aceleasi aspecte astfel ca aceste motive au fost analizate si de completul investit cu solutionarea cererii de recuzare.

Faptul ca cererea de recuzare a fost respinsa nu inseamna ca s-a acoperit un abuz, asa cum sustine petentul. Nemultumirea acestuia fata de solutia pronuntata putand fi exprimata si analizata in calea de atac prevazuta de lege si nu de Inspectia Judiciara, care nu este o suprainstanta asa cum considera petentul.

Tot pentru data din 15.12.2022, petentul a precizat ca au fost intocmite doua incheieri de sedinta. Sub acest aspect, din verificarile efectuate dar si din informatiile comunicate de Tribunalul Olt, a rezultat ca in aplicatia ECRIS exista o singura incheiere pronuntata la data de 15.12.2022, respectiv incheierea de amanare a pronuntarii, document final inchis, si care poate fi vizualizat de toate partile din proces.

Incheierea a fost intocmita de grefierul de sedinta si a fost prezentata presedintelui de complet, spre verificare.

Astfel, potrivit disp.art.128-129 din Regulamentul de ordine interioara aprobat prin HCSM 1375/2015, in vigoare la acel moment, incheierile de sedinta si incheierile de amanare a pronuntarii se intocmesc de grefier in termenul prevazut de lege iar judecatorii sunt obligati sa verifice incheierile intocmite de grefierul de sedinta, restituindu-le pe cele necorespunzatoare si dand indrumarile necesare pentru refacerea lor. Dupa redactarea si semnarea incheierilor, grefierii de sedinta inchid documentele in sistemul informatic.

In acest context, prima incheiere nu a fost stearsa, ci doar redeschisa in vederea corectarii, iar dupa inchiderea acesteia a rezultat un singur document final.

Asa fiind, formatul primei incheieri nu a fost distrus, cum sustine petentul, ci doar deschis documentul in ECRIS si corectat, completat, dupa caz.

Reclamantul a avut acces la dosarul electronic, in baza solicitarilor expres formulate in acest sens si aprobate de complet, aspect ce implica posibilitatea tuturor partilor la accesarea inscrisurilor care sunt in prealabil scanate si incarcate in aplicatie, inclusiv notele scrise din 28.12.2023, despre care reclamantul face vorbire.

In consecinta, se poate afirma ca prima incheiere a fost un draft neinsusit de judecatorul cauzei.

Referitor la faptul ca in preambulul incheierii s-a consemnat si prezenta reclamantului, este doar o eroare materiala, in conditiile in care chiar din audierea inregistrarii sedintei de judecata rezulta in mod clar cum judecatorul a dispus amanarea prountarii si pentru a da posibilitatea petentului lipsa de a depune concluzii scrise la dosar.

Pentru indreptarea erorilor materiale, legiuitorul a prevazut un remediu, acesta fiind descris in disp.art.442 si urm. cod procedura civila.

Nu s-au confirmat nici sustinerile petentului potrivit carora doamna judecator s-ar fi antepronuntat la termenul din 15.12.2022.

Din dialogul purtat in sedinta din 15.12.2022 nu rezulta nicio 'targuiala' (asa cum sustine petentul) si nicio antepronuntare, cum subiectiv si nefondat acesta afirma. Rezulta doar ca judecatorul cauzei a incercat sa lamureasca care este in opinia reclamantului fapta ilicita, pe ce perioada s-a desfasurat fapta ilicita, etc. In concluzie s-a urmarit calificarea juridica a faptelor deduse judecatii. Astfel, contrar celor sustinute de petent tocmai in exercitarea rolului sau activ, judecatorul cauzei a urmarit a stabili starea de fapt si de drept din speta.

In ceea ce priveste celelalte critici, referitoare la modul in care judecatorul cauzei a interpretat si apreciat probele, trebuie mentionat ca interpretarea si aplicarea legii, in circumstantele specifice fiecarei cauze, sunt competente care apartin instantei de judecata investite cu solutionarea cauzei, iar nu inspectiei judiciare.

Potrivit dispozitiilor art. 264 alin. 2 Cod procedura civila, in vederea stabilirii existentei sau inexistentei faptelor pentru a caror dovedire probele au fost incuviintate, judecatorul le apreciaza in mod liber, potrivit convingerii sale, in afara de cazul cand legea stabileste puterea lor doveditoare.

Asadar, in cadrul procesului civil judecatorul examineaza probele administrate, pe fiecare in parte si pe toate in ansamblul lor si apreciaza probele in mod liber, potrivit convingerii sale, exceptand situatiile cand legea stabileste puterea lor doveditoare.

Modul in care judecatorul interpreteaza probele si legea intr-o cauza nu este susceptibil de sanctiune disciplinara decat in masura in care acesta incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, ceea ce in cauza nu s-a putut constata in conditiile in care in cuprinsul hotararii s-a motivat cu argumente logico-juridice solutia pronuntata.

Referitor la criticile privind nerespectarea normelor de procedura acestea urmeaza a fi analizate in calea de atac a apelului exercitata de parti, nefiind in atributul Inspectiei Judiciare.

Asa fiind, in urma verificarilor prealabile efectuate in limitele de competenta ce revin Inspectiei Judiciare, se constata ca nu au fost evidentiate incalcari ale normelor de drept procesual sau material ori ale responsabilitatilor profesionale de catre magistratii vizati de petenta, de natura a constitui indicii privind savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. 271 din Legea nr.303/2022, sau de natura a justifica masuri de competenta Inspectiei Judiciare”.

Sefa IJ a expediat problema in mai putin de o pagina

La randul ei, judecatoarea Roxana Petcu (foto 3) – sefa Inspectiei Judiciare – a respins pe mai putin de o pagina plangerea lui Narcis Daju impotriva clasarii emise de catre judecatoarea Stela Ivan (vezi facsimil 4):

„Argumentarea solutiei

Aspectele expuse prin sesizare si reluate prin plangerea formulata au reprezentat, in principal, critici aduse conduitei judecatorului titular de complet, doamna Ana-Maria Lixandru, cu trimitere la sedinta de judecata din data de 15.12.2022. Verificarile efectuate au fost complete si suficiente pentru stabilirea situatiei de fapt, toate informatiile relevante cauzei din perspectiva raspunderii disciplinare putand fi percepute prin analiza inscrisurilor depuse de petitionar si din informatiile puse la dispozitie de Tribunalul Olt la solicitarea inspectorului judiciar nr. 473 din data de 09.01.2024. Din cuprinsul rezolutiei contestate rezulta ca inspectorul judiciar a raspuns fiecarei critici ale petentului, in limitele de competenta atribuite de lege Inspectiei Judiciare.

In motivarea actului administrativ atacat cu plangere inspectorul judiciar a raspuns atat criticilor cu privire la pretinsa lipsa de impartialitate a doamnei judecator, cat si celor referitoare la incheierea de sedinta din data din 15.12.2022, nerespectarea normelor de procedura si criticilor privitoare la modul in care judecatorul cauzei a interpretat si apreciat probele, inspectorul aratand in mod judicios ca interpretarea si aplicarea legii, in circumstantele specifice fiecarei cauze, sunt competente care apartin completului de judecata investit cu solutionarea cauzei.

Mai mult decat atat, criticile partilor urmeaza a fi analizate in calea de atac a apelului, nefiind in atributul Inspectiei Judiciare.

In ceea ce priveste presupusele fapte penale expuse in sesizare, in mod corect s-a facut mentiune ca acest aspect excede competentei functionale a Inspectiei Judiciare, dispozitiile Codului de procedura penala reglementand, in art. 288 si urmatoarele, modalitatile de sesizare a organelor de urmarire penala, fiind instituita, in art. 289, procedura plangerii persoanei fizice sau juridice referitoare la o vatamare cauzata prin infractiune si, respectiv, procedura denuntului in reglementarea continuta de art. 290 din Noul Cod de procedura penala.

Mai aratam ca abaterile disciplinare care pot fi retinute in sarcina magistratilor sunt prevazute de art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, astfel cum a indicat inspectorul judiciar in cuprinsul rezolutiei de clasare atacate, nu de Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Analiza existentei sau inexistentei indiciilor de savarsire a unei abateri disciplinare constituie atributul exclusiv al inspectorului judiciar care, pe baza rezultatului verificarilor prealabile efectuate cu privire la aspectele care fac obiectul sesizarii, stabileste incadrarea juridica a faptelor, in vederea argumentarii solutiei date sesizarii”.

Jabre n-a gasit nimic in neregula la rezolutiile IJ

Narcis Daju a atacat la Curtea de Apel Bucuresti cele doua rezolutii de clasare emise de catre Inspectia Judiciara. Aici, la CAB, prin sentinta nr. 1802 din 6 noiembrie 2024, pronuntata in dosarul nr. 2838/2/2024, judecatorul Amer Jabre (foto 4) a respins plangerea jurnalistului, magistratul sustinand ca Inspectia Judiciara a facut suficiente verificari in ceea ce o priveste pe judecatoarea Ana-Maria Lixandru de la Tribunalul Olt:

„Petentul a formulat mai multe critici de nelegalitate impotriva celor doua rezolutii, unele vizand modul in care inspectorul judiciar a stabilit obiectul sesizarii, iar altele vizand concluzia la care a ajuns acesta in urma verificarilor prealabile.

In ceea ce priveste prima categorie de critici, reclamantul a afirmat ca rezolutiei de clasare ii lipseste fundamentul juridic, in conditiile in care a solicitat prin sesizare doar dispunerea 'masurilor care se impun', fara a formula critici pe fond, cum in mod eronat s-a retinut.

Critica reclamantului este neintemeiata.

Sub acest aspect, Curtea retine ca desi, intr-adevar, in anumite pasaje ale rezolutiei de clasare s-a retinut ca Inspectia Judiciara nu are competenta de a analiza pe fond legalitatea si temeinicia solutiilor dispuse din instanta, din lecturarea intregii rezolutii rezulta cu evidenta faptul ca inspectorul a inteles scopul sesizarii cu care era investit, respectiv acela de a se obtine de catre petent angajarea raspunderii disciplinare a magistratului vizat. In acest sens, verificarile prealabile au fost efectuate in scopul stabilirii existentei sau inexistentei unor indicii de savarsire a unei abateri disciplinare, din cele prevazute de art. 271 din Legea 303/2022, concluzia inspectorului fiind in sensul inexistentei unor astfel de indicii.

In aceste conditii nu se poate sustine, cum in mod eronat afirma petentul, ca parata a realizat in mod injust o asociere a sesizarii sale cu o nemultumire fata de insasi hotararea pe fond.

O alta critica a reclamantului a vizat faptul ca inspectorul judiciar ar fi facut trimitere la notiunea de hotarare a instantei, si nu la cea de incheiere, mai precis la incheierea refacuta.

Lecturand rezolutia de clasare, Curtea constata ca, dimpotriva, analizand modalitatea in care a fost modificat continutul Incheierii de sedinta din data de 15.12.2022, inspectorul judiciar foloseste in mod repetat chiar termenul de incheiere.

In final, cu privire la faptul ca inspectorul judiciar nu ar fi facut referire la lipsa corespondentei intre continutul incheierii 'refacute' si realitatea celor discutate in sedinta, astfel cum rezulta ea din cuprinsul inregistrarii audio, Curtea constata ca si aceasta critica este neintemeiata, inspectorul judiciar mentionand ca pentru indreptarea erorilor materiale legiuitorul a prevazut remediul reglementat de art. 442 si urmatoarele din Codul de procedura civila.

Imprejurarea ca, in realitate, adaugarea in cuprinsul incheierii de sedinta a unor argumente care nu au fost prezentate in timpul sedintei nu ar constitui indreptarea unor simple erori materiale constituie o critica care nu vizeaza aspectele procedurale ale etapei verificarilor prealabile, ci insasi concluzia la care a ajuns inspectorul judiciar, pe baza calificarii juridice date de acesta faptelor imputate magistratului.

In ceea ce priveste aceasta a doua categorie de critici, care vizeaza corectitudinea rationamentelor logico-juridice ale inspectorului judiciar si, pe cale de consecinta, temeinicia si legalitatea concluziei inexistentei indiciilor vreunei abateri disciplinare, Curtea invedereaza dispozitiile art. 46 alin. (4) si (5) din Legea nr. 305/2022, privitoare la limitele controlului de legalitate pe care il poate exercita instanta de judecata asupra rezolutiilor de clasare si la masurile care pot fi dispuse.

Astfel, potrivit normelor evocate:

'(4) Solutiile pe care le poate pronunta Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti sunt:

a) respingerea contestatiei;

b) admiterea contestatiei si desfiintarea rezolutiei inspectorului-sef si a rezolutiei de clasare si trimiterea dosarului pentru completarea verificarilor; termenul pentru completarea verificarilor este de 30 de zile de la comunicarea hotararii instantei.

(5) Hotararea pronuntata potrivit dispozitiilor alin. (4) lit. b) trebuie sa cuprinda motivele pentru care au fost desfiintate rezolutiile atacate si sa indice faptele si imprejurarile care trebuie lamurite, precum si mijloacele de proba ce urmeaza a fi administrate pentru completarea verificarilor'.

Se observa ca pe calea controlului de legalitate instanta nu cenzureaza in mod direct concluzia inexistentei indiciilor savarsirii unei abateri disciplinare la care a ajuns inspectorul judiciar in urma efectuarii verificarilor prealabile si nici nu o modifica in sensul contrar, al retinerii existentei unor astfel de indicii, ci cerceteaza daca, in raport de faptele concrete sesizate, verificarile prealabile au fost complete, respectiv daca ele au lamurit toate aspectele de fapt si de drept necesare pentru a se ajunge la o concluzie pertinenta.

Altfel spus, instanta nu cenzureaza silogismul logico-juridic al inspectorului judiciar, ci doar masura in care acesta raspunde aspectelor sesizate si se intemeiaza pe un probatoriu adecvat prin care sa fi fost lamurite toate imprejurarile de fapt si de drept relevante.

In aceste conditii, Curtea retine ca nu poate analiza sustinerile petentului care tind la reevaluarea concluziilor inspectorului judiciar, referitoare la faptul ca modificarea incheierii de sedinta nu constituie o indreptare a unei erori materiale, ca incheierea nu are corespondent in cele intamplate in timpul sedintei, ca nu exista temei legal pentru modificarea acesteia dupa ce a fost adusa la cunostinta partilor, ca judecatorul s-a antepronuntat sau ca motivarea respingerii probei testimoniale este contradictorie din perspectiva modului de abordare a notiunii de fapta ilicita.

Pe cale de consecinta, in prezenta speta Curtea are de analizat doar daca, in raport de faptele imputate magistratului, astfel cum au fost ele descrise de petent in cuprinsul sesizarii, verificarile prealabile au fost complete.

Or, din aceasta perspectiva, Curtea constata ca inspectorul judiciar a avut la dispozitie toate datele necesare, a analizat toate faptele, retinand imprejurarile esentiale si a emis un raspuns pentru fiecare din acestea, concluzionand ca nu exista indicii de savarsire a vreunei abateri disciplinare.

Astfel, se observa ca in cadrul verificarilor prealabile inspectorul judiciar a administrat probele esentiale, respectiv continutul incheierii din 15.12.2022, inregistrarea audio a sedintei, precum si evidentele electronice referitoare la modificarile aduse continutului incheierii. De asemenea, s-au solicitat relatii de la Tribunalul Olt si s-au avut in vedere sustinerile si probele invocate de petent.

Sub acest aspect, Curtea constata ca reclamantul nici nu a sustinut ca verificarile prealabile nu ar fi fost complete si, evident, nici nu a indicat in ce ar trebui sa constea eventualele verificari suplimentare. De asemenea, nu a afirmat ca ar exista aspecte ale sesizarii carora parata nu le-ar fi raspuns.

Concluzionand, Curtea retine ca nu exista motive de nulitate a rezolutiilor contestate”.

* Cititi aici intreaga rezolutie de clasare emisa de Inspectia Judiciara

* Cititi aici intreaga sentinta a judecatorului Amer Jabre