CSM acuză Guvernul, în general, și Ministerul Justiției, în special, că se încăpățânează să ignore apelurile disperate ale Consiliului Superior al Magistraturii privind deblocarea concursurilor de admitere în magistratură și suplimentarea schemelor de grefieri și de asistenți ai judecătorului. 

CSM – condus de judecătorul Liviu Odagiu (foto) – a trimis către Executiv și MJ joi, 5 martie 2026, o nouă solicitare în acest sens. Consiliul subliniază că este a treia astfel de adresă după ce primele două n-au primit niciun răspuns.

Situația este cu atât mai alarmantă, cu cât sistemul judiciar poate intra în colaps din cauza suprasolicitării cronice a judecătorilor şi grefierilor, accentuează CSM. Iar această suprasolicitare reiese chiar din cifre, instanţele româneşti fiind printre cele mai aglomerate din întreaga Uniune Europeană.

În plus, Executivul discriminează justiţia în raport cu alte domenii ale statului, acuză Consiliul, dând ca exemple educaţia şi sănătatea, unde regimul premierului Ilie Bolojan a deblocat concursurile de angajare.

Iată întregul comunicat al CSM:

„Comunicat de presă referitor la un nou apel al CSM către Guvernul României pentru adoptarea de măsuri concrete şi eficiente pentru o justiţie în beneficiul cetăţenilor

În cursul zilei de azi, 05 martie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat pentru a treia oară în acest an Guvernului României şi Ministerului Justiţiei, solicitând ferm să adopte măsuri pentru deblocarea situaţiei critice a resurselor umane de la nivelul sistemului judiciar.

Astfel, Consiliul a solicitat din nou Prim-ministrului României şi Ministerului Justiţiei:

● deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin act normativ, în vederea diminuării deficitului naţional de judecători;

● alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4.874 de posturi, iar în 6 ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post;

● înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de 712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport minimal de cel puţin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători.

Deficitul de judecători este cronic, unele instanţe fiind în imposibilitate să îşi mai desfăşoare activitatea

Ultimul concurs de admitere directă în magistratură a putut fi demarat potrivit legislaţiei în vigoare la data de 25 iulie 2024, în ultimii 2 ani fiind eliminată prin act normativ posibilitatea recrutării directe a judecătorilor.

La nivelul instanțelor judecătorești, potrivit datelor centralizate la 01 martie 2026, sunt vacante 849 de posturi de judecător, care includ şi posturile vacante din fondul de rezervă, din totalul celor 5362 de posturi (total ce include şi cele 290 de posturi aprobate din fondul de rezervă). Astfel, gradul de ocupare este de 84,46%, deficitul depăşind procentul de 15%.

Cu titlu exemplificativ, un deficit mare de personal înregistrează Judecătoria Strehaia (care îşi desfășoară activitatea cu 1 singur judecător), Judecătoria Calafat (procent de vacantare 71%), Judecătoria Miercurea-Ciuc (procent de vacantare 58%), judecătoriile Agnita și Hațeg (procent de vacantare 50%), Judecătoriile Brezoi, Ineu, Lehliu Gară, Panciu, Săveni, Șimleu Silvaniei, Târgu-Bujor, Vișeu de Sus și Zimnicea (procent de vacantare 40%).

În ceea ce privește volumul de activitate, în 2024 România a raportat un număr de dosare nou-intrate în primă instanţă în materiile civilă şi comercială, care reprezintă 90% din totalul cauzelor, de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze. În curs de soluţionare, în aceleaşi materii, la nivelul anului 2024, România a raportat un număr de 769.823 cauze (pending) în primă instanţă, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicând o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze.

Astfel, în primă instanţă, în materie civilă şi comercială, totalul cumulează 2.372.512 dosare nou intrate şi în curs de soluţionare la nivelul anului 2024.

În anul 2025, instanţele judecătoreşti au avut pe rol 3.578.860 de dosare, dintre care 2.372.304 dosare nou intrare, gestionat în condiţiile unui deficit de judecători care a fluctuat în jurul procentelor de 15%-20%.

Din aceste motive, România este în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană, care a fost de 2,20, iar cifrele indică o creștere constantă faţă de anii anteriori.

Datele plasează România pe primul loc în rândul țărilor respondente cât privește evoluția dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014-2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024.

Volumul de activitate al instanţelor este afectat semnificativ de doi factori, astfel cum s-a arătat şi în precent, respectiv un număr de 4 ori mai mare față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze / 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024), situând România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, din 26 de state care au furnizat date.

A treia solicitare CSM în cursul anului pentru alocarea posturilor de grefier şi înfiinţarea posturilor de asistenţi ai judecătorilor, demersurile anterioare ale Consiliului fiind ignorate de fiecare dată

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobată prin H.G. nr. 436/2022, prevede o serie de măsuri pentru dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, subliniindu-se că factorul uman reprezintă principala resursă a acestuia.

Strategia stabilește, printre altele, obiectivul specific constând în modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din instanţe şi fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată, inclusiv valorificând experienţa altor state UE.

În privinţa alocării posturilor de grefier, încă din anul 2019 s-a constatat că sunt necesare 4.874 de posturi suplimentare de grefieri, aspect ce a fost adus la cunoştinţa executivului în grupul de lucru dedicat. S-a convenit că majorarea numărului de posturi se va realiza treptat, cu 200 de posturi pe an, corespunzător perioadei 2021-2023, fiind necesar a fi alocate 600 de posturi.

Consiliul a revenit lună de lună către Ministerul Justiţiei cu solicitarea de înfiinţare a posturilor de grefier, însă toate aceste solicitări au fost ignorate. S-a realizat o singură suplimentare cu 200 de posturi în anul 2020, ulterior nemaifiind alocat niciun post de grefier.

Au fost ignorate, de asemenea, toate demersurile prin care Consiliul a solicitat alocarea

posturilor de asistenţi ai judecătorului, pentru care există reglementare legală potrivit art. 150 din Legea nr. 393/2023. Deşi sunt necesare 712 posturi, executivul refuză să dea efect acestei reglementări legale, aceasta existând doar formal, întrucât este ignorată, la fel ca toate celelalte solicitări.

Abordarea puterii executive la adresa puterii judecătoreşti se situează în afara cooperării cu bună-credinţă între puterile statului

Deşi în fiecare comunicare oficială adresată Guvernului României şi Ministerului Justiţiei s-a subliniat situaţia excepţională a deficitului de resurse umane la nivelul sistemului judiciar şi a volumului de activitate al instanţelor de 4 ori mai mare decât media europeană, puterea executivă nu a răspuns Consiliului la niciuna dintre formele de dialog instituţional iniţiate.

Din această perspectivă, abordarea puterii executive la adresa puterii judecătoreşti se situează în afara cooperării cu bună credinţă între puterile statului conform arhitecturii constituţionale, în vederea asigurării unei democraţii funcţionale în componenta referitoare la administrarea justiţiei, la nivelul standardelor europene.

În condiţiile în care Guvernul a adoptat măsuri pentru organizarea concursurilor în domeniile educaţiei şi al sănătăţii, însă refuză orice demers similar pentru alocarea posturilor şi recrutarea directă a personalului din justiţie, această poziţionare a executivului ignoră cu intenţie nevoile cetăţenilor români privind accesul la justiţie şi soluţionarea cauzelor în termen rezonabil.

Se suprapune peste această poziţionare a executivului la adresa justiţiabililor o atitudine de ignorare totală a apelului recurent al Consiliului cu privire la colapsul în care poate intra sistemul de justiţie din cauza suprasolicitării cronice a judecătorilor şi grefierilor în funcţie, pentru gestionarea volumului de activitate alocat în prezent.

Efortul supradimensionat al personalului din justiţie, pentru a asigura în continuare realizarea actului de justiţie în România, nu mai poate fi susţinut în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, care să depăşească retorica publică a justiţiei promise în beneficiul cetăţeanului şi să asigure realizarea efectivă a acesteia cu responsabilitate, asumare şi implicare reală în administrarea eficientă a resurselor umane şi materiale”.