Uniunea Salvați România – condusă de primarul Timișoarei Dominic Fritz (foto) – vrea să întoarcă justiția la anii negri în care Direcția Națională Anticorupție făcea presiuni pe judecători ca să dea soluțiile dorite de către DNA. 

USR a depus în ultimele zile la Parlament nu mai puțin de 12 proiecte de lege privind modificarea în primul rând a legilor justiției, în al doilea rând a Codului penal, apoi a Codului de procedură civilă și a Legii nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public (pe scurt: Legea avertizorilor de integritate).

Principala modificare se referă la desființarea actualelor secții speciale (organizate la nivelul PICCJ și al PCA-urilor), concomitent cu revenirea la DNA a competenței de anchetare a judecătorilor și procurorilor pentru fapte de corupție. În același timp, celelalte parchete (inclusiv DIICOT) ar urma să fie competente pe infracțiunile pe care le anchetează în mod normal, potrivit Codului de procedură penală și legilor speciale.

În al doilea rând, inițiativele de acte normative limitează la un singur mandat conducerile de la Inspecția Judiciară și marile parchete (PICCJ, DNA și DIICOT), dar sporesc durata acestor mandate.

În al treilea rând, proiectele permit introducerea organizațiilor neguvernamentale #rezist în procedura de auditare a repartizării dosarelor, care vor putea fi selectate după bunul plac al Ministerului Justiției, fără consultarea asociațiilor magistraților sau a societății civile. De asemenea, ONG-urile haștagiste vor putea fi introduse în procedura de numire a șefului și adjunctului de la Inspecția Judiciară.

Totodată, inițiativele au în vedere majorarea termenelor de prescripție pentru răspunderea penală.

În fine, președintele României va putea bloca numirea în funcțiile de conducere de la Înalta Curte, cu condiția să-și motiveze refuzurile de numire a judecătorilor în funcțiile de președinte, vicepreședinte și șef de secție la ICCJ.

Redăm modificările propuse de USR prin cele 12 proiecte:

1. Propunere legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public (click aici):

- introducerea în categoria avertizorilor a persoanelor care lucrează în instanțe și parchete;

2. Propunere legislativă pentru modificarea art.155 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal (click aici):

- alin. 4: „Termenele (n.r. de prescripție) prevăzute la art. 154, dacă au fost depășite cu încă o dată și jumătate, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni” (forma actuală a art. 154 se referă la depășirea lor cu „încă o dată”);

3. Propunere legislativă privind stabilirea competenţei de investigare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori (click aici):

- desființarea secțiilor speciale de la nivelul Parchetului General și al parchetelor curților de apel;

- revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA, DIICOT și celelalte parchete competente materiale;

- revenirea procurorilor de la secțiile speciale la parchetele de proveniență;

4. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.58 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară (click aici):

- auditul extern anual al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată va viza nu doar aspectele tehnice, ci și aspectele „tehnice, procedurale și operaţionale, inclusiv intervențiile umane asupra sistemului şi conformitatea acestora cu dispozițiile legale”;

- Ministerul Justiţiei va face auditul extern „prin selectarea unei entități independente, în condițiile legii, prin procedură transparentă”. Deci inclusiv ONG-uri #rezist, adăugăm noi;

- forma propusă permite ca, în procesul de auditare, MJ să ignore societatea civilă și asociațiile profesionale ale magistraților. Pentru conformitate, prezentăm în oglindă:

i) actuala formă a art. 58 alin. 6 fraza I: „Auditarea externă se organizează și se conduce de Ministerul Justiției, cu implicarea societății civile și a asociațiilor profesionale ale magistraților, în baza unui ordin emis de ministrul justiției”;

ii) forma propusă de USR pentru art. 58 alin. 6 fraza a II-a: „Procedura de selecţie (n.r. a sus-menționatei „entități independente”) poate include consultarea societăţii civile și a asociațiilor profesionale ale magistraţilor”;

5. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (click aici):

- şeful şi adjunctul Inspecţiei Judiciare vor putea deţine un singur mandat de 4 ani, iar nu două de câte 3 ani, ca în actuala formă a legii;

- concursul pentru șeful și adjunctul IJ va fi „organizat de o comisie tehnică independentă”, care va include, din partea CSM, un judecător, un procuror și „un expert independent în domeniul eticii”, apoi un profesor universitar de drept desemnat de Consiliul Național al Rectorilor și un specialist în management public desemnat de Institutul Național de Administrație. Așadar, în această comisie vor putea figura inclusiv membri ai unor ONG-uri #rezist, adăugăm noi;

6. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.304/2022 privind organizarea judiciară (click aici):

- șefii marilor parchete (PICCJ, DNA și DIICOT) vor putea deține un singur mandat de 5 ani, iar nu două de câte 3 ani, ca acum;

- ministrul Justiției se poate autosesiza pentru a cere președintelui României revocarea șefilor și adjuncților PICCJ, DNA și DIICOT (inclusiv a prim-adjunctului PICCJ);

- eliminarea posibilității ca Procurorul General să infirme măsurile și soluțiile vreunui procuror căruia nu îi este ierarhic superior (altfel spus: infirmarea va rămâne doar în atribuțiile celui care îi este ierarhic superior procurorului de caz de la PJ-uri, PT-uri și PCA-uri; pentru DNA și DIICOT, vezi liniuța de mai jos);

- eliminarea posibilității ca șefii DNA și DIICOT să infirme măsurile și soluțiile procurorilor cărora nu le sunt ierarhic superiori;

7. Propunere legislativă pentru modificarea art.525 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (click aici):

- instanța care admite contestația privind tergiversarea procesului va fi obligată să precizeze un termen de finalizare;

- introducerea în Legea 303/2022 a două abateri disciplinare, precum și explicarea lor, astfel:

i) introducerea literelor g/1) și g/2) la art. 271:

„g^1) neîndeplinirea actului de procedură ori neluarea măsurii legale necesare de către judecător, din motive imputabile, în termenul stabilit prin hotărârea de admitere a contestației privind tergiversarea procesului, pronunțată potrivit art. 525 alin. (6) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

g^2) nerezolvarea cauzei de către procuror sau nesoluționarea de către instanța de judecată a cauzei, din motive imputabile, în termenul stabilit prin încheierea de admitere a contestației privind durata procesului penal, pronunțată potrivit art. 488 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare”;

ii) introducerea art. 271/1:

„În cazul abaterilor disciplinare prevăzute la art. 271 lit. g^1) şi g^2), în cazul în care cauza se judecă în complet de judecată compus din mai mulți judecători, răspunderea disciplinară se stabileşte individual față de judecătorul ori judecătorii a căror conduită, prin acțiuni ori omisiuni imputabile, a determinat atragerea răspunderii disciplinare. Stabilirea răspunderii disciplinare se realizează fără a aduce atingere secretului deliberării”;

8. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (click aici):

- interdicția prelungirilor de delegări pentru judecători și procurori;

- interdicția detașărilor la CSM;

- detașările judecătorilor și procurorilor la Inspecția Judiciară, INM, SNG, Ministerul Justiției sau unitățile subordonate MJ pot fi dispuse o singură dată, pentru cel mult 3 ani, fără posibilitatea prelungirii

- interdicția detașărilor pentru judecătorii care au de soluționat dosare penale;

- secretarul general (SG) al CSM și adjunctul său (SGA) vor fi numiți „dintre persoanele care au studii superioare juridice şi vechime de cel puțin 8 ani în specialitatea studiilor, prin concurs sau examen”, nu doar din rândurile judecătorilor (SG), respectiv procurorilor (SGA), ca în actuala formă a art. 62 alin. 2 și 3 din Legea CSM nr. 305/2022. Altfel spus (adăugăm noi): orice activist #rezist cu studii juridice și vechime suficientă va putea ajunge în aceste funcții;

- personalul din aparatul propriu al CSM va fi numit doar prin concurs;

9. Propunere legislativă pentru modificarea art.57 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară (click aici):

- membrii completurilor de judecată vor putea fi schimbați doar în caz de „incompatibilitate sau de absență a judecătorului”;

10. Propunere legislativă pentru modificarea art.68 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară (click aici):

- dublează prevederile conținute în proiectul de la pct. 6 cu privire la infirmarea măsurilor și soluțiilor adoptate de procurorii DNA și DIICOT;

11. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (click aici):

- posibilitatea ca judecătorilor și procurorilor care candidează pentru CSM să le poată fi contestată candidatura de către orice judecător și procuror din țară. Astfel (adăugăm noi): un judecător de la judecătorie va putea contesta candidatura unui procuror de la Parchetul General ori un procuror de la PJ va putea contesta candidatura unui judecător de la ICCJ; sau un magistrat dintr-un județ va putea contesta candidatura unui magistrat din alt județ;

- centralizarea candidaturilor va fi făcută de CSM, nu de curțile de apel și PCA-uri;

- candidații vor putea fi votați de către toți colegii de breaslă din țară, indiferent de gradul de jurisdicție căruia îi aparțin, singura separație fiind făcută doar între judecători și procurori. Altfel spus: un judecător de curte de apel va putea alege un judecător de judecătorie și invers; un procuror de PT va putea alege un procuror de PICCJ și invers. În actuala configurație legală, candidații pot fi aleși doar de către colegii care activează la instanțele, respectiv parchetele de același rang;

- scade numărul de judecători CSM din partea curților de apel de la 3 la 2 și crește numărul magistraților de judecătorii de la 2 la 3;

- interdicția ca mai mulți judecători CSM să facă parte din aceeași curte de apel sau din circumscripția aceleiași curți de apel (deci inclusiv la nivel de tribunale și judecătorii);

- în cazul procurorilor, interdicția de a face parte din aceeași circumscripție de parchet de curte de apel operează doar în cazul celor doi procurori care vor reprezenta parchetele de pe lângă tribunale în CSM (așadar, procurorul din partea parchetelor de judecătorii nu va fi afectat);

- tentativă de interdicție ca membrii CSM să-și țină blocate funcțiile de conducere pe durata mandatului în Consiliu, prin introducerea prevederii că aceștia, după expirarea mandatului, „pot reveni pe o funcție de execuție” la instanța sau parchetul de proveniență. Evident că formularea de mai sus nu interzice explicit revenirea pe o funcție de conducere, chiar și alta decât cea deținută înainte de intrarea în CSM;

- președintele și vicepreședintele CSM vor fi aleși de Plen, iar nu de secții, ca în prezent; cvorumul va fi de 15 dintre cei 19 membri ai Plenului;

- eliminarea caracterului secret al votului din Plen și din secții, „cu excepția voturilor privitoare la persoane”. Sintagma este suficient de ambiguă, încât să permită secretizarea inclusiv a hotărârilor privind delegările, detașările, transferurile, trecerea din breasla de judecător în cea de procuror sau invers etc.;

- interdicția ca membrii CSM să participe la proceduri privind cariera (numire, promovare, delegare, detașare, transfer sau evaluare profesională) unor persoane cu care s-au aflat în relații de subordonare profesională directă în ultimii 5 ani anteriori declanșării procedurii;

- interdicția ca membrii CSM să beneficieze de efectele unor decizii privind cariera adoptate de Consiliu în mandatul lor;

- interdicția privind ocuparea unor funcții de conducere în instanțe sau parchete timp de 2 ani după încetarea mandatelor de membri ai CSM;

- simplificarea procedurii de revocare a judecătorilor și procurorilor CSM: majoritatea necesară nu va mai fi cea de „cel puțin două treimi din numărul adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă” membrul CSM vizat, ci cea de „10 adunări generale ale judecătorilor sau procurorilor, din care cel puţin o adunare generală a judecătorilor de la tribunale, curţile de apel sau, după caz, adunarea generală a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv cel puțin o adunare generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă curţile de apel sau, după caz, adunarea generală a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție”. Oricât pare de absurd, aceste 10 adunări generale nu este obligatoriu să fie de la instanțele sau parchetele de același grad cu instanța, respectiv parchetul de proveniență al membrului CSM vizat. Altfel spus: judecătorii de la judecătorii vor putea cere revocarea unui membru CSM ales din partea curților de apel, iar procurorii de la PT-uri vor putea cere revocarea membrului CSM ales din partea PJ-urilor;

- cvorumul din cadrul unei adunări generale scade de la două treimi la jumătate plus unul dintre membrii acelei instanțe sau acelui parchet;

12. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (click aici):

- eliminarea scutirii de evaluare profesională pentru judecătorii ICCJ;

- dosarul de evaluare va conține și „numărul contestațiilor pentru tergiversarea procesului sau privind durata procesului penal admise”;

- comisia de evaluare a judecătorilor și procurorilor va fi obligată să consulte baroul;

- introducerea probei scrise pentru promovarea la ICCJ, cu o pondere de 40% din nota finală (restul de 60% fiind împărțit în mod egal între interviul de la CSM și evaluarea hotărârilor judecătorești);

- eliminarea promovării pe loc (altfel spus: promovarea va putea fi doar efectivă);

- președintele României poate refuza motivat numirea judecătorilor în funcțiile de conducere de la ICCJ (președinte, vicepreședinte, președinte de secție);

- șefii de instanțe și parchete vor fi numiți de către colegiile de conducere, iar nu de către CSM, ca în actuala formă a legii. CSM își păstrează doar numirile în celelalte funcții de conducere (vicepreședinți de instanțe, adjuncți de parchete și șefi de secții).