22 ianuarie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

LULUTA I-A INVATAT PROST – Trei procurori de la Parchetul General au incercat sa-si obtina gradul profesional corespunzator PICCJ fara examen, pe modelul Kovesi. Alexandru Ionescu, Catalin Popescu si Diana Berlic au invocat scandaloasa sentinta prin care judecatoarea CAB Raluca Ecaterina Toma i-a acordat inculpatei Laura Kovesi grad de PICCJ, desi aceasta si-a castigat prin examen doar gradul de parchet de tribunal. Procurorii PICCJ au primit flit in unanimitate de la colegii din CSM (Hotararea)

Scris de: Valentin BUSUIOC

8 decembrie 2019 10:28
Vizualizari: 6608

Oricat ar fi de faraoanca inculpata Laura Kovesi (foto 2) – mai ales acum, ca a fost capatuita cu sefia Parchetului European –, legea e lege si trebuie respectata, chiar daca aceeasi Luluta este invocata pe post de precedent judiciar. Sectia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a actionat corect intr-o speta in care a fost invocata Kovesi, procurorii CSM alegand in schimb sa faca apel la lege si sa-i refuze pe trei magistrati de la Parchetul General. Ba chiar putem spune ca sectia a actionat surprinzator de corect, avand in vedere ispravile cu care ne-a obisnuit. Ceea ce veti citi mai jos s-a intamplat la 14 noiembrie 2019, CSM facand publica informatia vineri, 6 decembrie 2019.


Cei trei procurori care si-au luat flit cu unanimitate de voturi din partea CSM sunt purtatorul de cuvant si seful biroului de presa al PICCJ, Alexandru Daniel Ionescu (foto 1 stanga), precum si Catalin Andrei Popescu (foto 1 dreapta) si Diana Berlic, de la acelasi Parchet General. Ei cerusera CSM sa le recunoasca gradul profesional de PICCJ prin simplul fapt ca au activat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, desi niciunul dintre ei nu a dat examen pentru obtinerea gradului profesional suprem. Este important de subliniat ca Ionescu, Popescu si Berlic au invocat ca argument revoltatoarea sentinta nr. 1348 din dosarul nr. 8930/2/2018, prin care judecatoarea Raluca Ecaterina Toma, de la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal i-a acordat inculpatei Laura Kovesi gradul profesional de PICCJ, chiar daca Luluta nu si-a castigat prin examen decat gradul de parchet de pe langa tribunal (gasiti aici toate detaliile). De asemenea, cei trei au invocat mai multe hotarari din 2015, prin care Plenul CSM le-a recunoscut gradul profesional de PICCJ procurorilor Camelia Sutiman, Marian Lazar (foto 3) si Gheorghe Cosneanu.


Au incercat sa fenteze legea cu o norma infralegala


Revenind la episodul din noiembrie, mentionam ca procurorii Alexandru Ionescu, Catalin Popescu si Diana Berlic au incercat sa le forteze CSM-istilor mana, invocand o norma infralegala – respectiv o hotarare a Plenului Consiliului din anul 2007. In replica, Sectia pentru procurori din CSM i-a trimis la plimbare pe cei trei, punandu-le in vedere ca actuala forma a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (in vigoare din octombrie 2018) dicteaza cat se poate de clar ca procurorii care si-au incheiat mandatele pe care le ocupau la un parchet se intorc la unitatile de provenienta in cazul in care nu detin gradul profesional corespunzator respectivului parchet.

Amintim succint ca logica pentru care Parlamentul a modificat legea a constituit-o tocmai valul de hotarari judecatoresti definitive prin care o multime de judecatori si procurori isi castigasera gradul profesional corespunzator celor mai inalte instante, respectiv parchete trecute in CV, prin simplul fapt ca magistratii cu pricina activasera acolo.


Iata textele relevante din actuala forma a Legii nr. 303/2004:


- art. 54 alin. 5: „De la data incetarii mandatului functiei de conducere, procurorii prevazuti la alin. (1) isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, al Directiei Nationale Anticoruptie ori al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism”;

- art. 56 alin. 2: „La incetarea mandatului functiei de conducere prevazute la art. 54 si 55, procurorii pot ocupa o alta functie de conducere la acelasi parchet, in conditiile legii, fie revin pe functii de executie la parchetele pe care le-au condus sau de unde provin”.


Redam principalele pasaje din Hotararea nr. 950/2019:


In motivare, solicitantii au invocat Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 878/13.09.2007, prin care s-a retinut ca gradul profesional al unui magistrat este 'dreptul unui magistrat de a functiona la un anumit nivel in ierarhia instantelor sau parchetelor, drept care poate fi castigat prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza cariera magistratilor'.

S-a sustinut ca, in cazul numirilor in functii de conducere in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu se aplica regula concursului, ci o procedura speciala, reglementata de art. 52-56 din Legea nr. 303/2004, derogatorie de la procedura de drept comun stabilita prin art. 43, implicand o selectie a candidatilor prin prisma unor conditii si a calitatilor profesionale specifice.

In opinia petentilor, prin numirea in functiile de conducere in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au dobandit dreptul de a functiona la acest nivel in ierarhia Ministerului Public, iar acest drept nu poate fi limitat la durata mandatului functiei de conducere, intrucat, indeplinind in conditiile legii functii de conducere in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au dobandit gradul profesional al acestui parchet.

Cei trei procurori au aratat ca, prin sentinta civila nr. 1348/2019 a Sectiei a VIII-a Contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti (n.r. privind-o pe Laura Kovesi), s-a stabilit ca prezinta relevanta in ceea ce priveste dobandirea gradului profesional legea in vigoare la data numirii in functiile de conducere, acela fiind momentul dobandirii gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, schimbarile ulterioare de legislatie neavand nicio incidenta cu privire la gradul deja dobandit. De asemenea, s-a stabilit ca fata de principiul potrivit caruia legea dispune doar pentru viitor, noile prevederi legale vor fi aplicabile doar persoanelor ce vor fi numite in functii de conducere ulterior datei de 18.10.2018, nu si celor care au fost numite anterior. Totodata, s-a apreciat ca in conditiile in care art. 54 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 introduce o exceptie de la regula potrivit careia gradul profesional odata dobandit nu se pierde, respectiv introduce o restrangere a unui drept dobandit (grad profesional), aceasta restrangere trebuie interpretata si aplicata restrictiv.

In sprijinul celor sustinute, s-a aratat ca dispozitiile art. 56 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 nu mentioneaza redobandirea gradului profesional anterior la incetarea mandatului.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 79/1 alin. (11) si 87 alin. (9/1) din Legea nr. 304/2004, precum si Hotararile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 293/26.03.2015 (n.r. Camelia Sutiman), nr. 594/10.06.2015 (n.r. Marian Lazar) si 595/10.06.2015 (n.r. Gheorghe Cosneanu), prin care a fost recunoscut gradul profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie unor procurori sefi de sectie / serviciu / birou din cadrul acestei unitati de parchet.

Analizand cererile formulate (...), Sectia pentru procurori retine urmatoarele: (...)

In conformitate cu dispozitiile art. 55 alin. 1 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicabile in varianta anterioara modificarii prin OUG nr. 92/15.10.2018, avand in vedere data numirii magistratilor mentionati in functiile de conducere, numirea in celelalte functii de conducere in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Directiei Nationale Anticoruptie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, dupa caz.

Numirea procurorilor in temeiul dispozitiilor legale citate trebuie sa parcurga etapele procedurii prevazute in art. 20 din Regulamentul privind transferul si detasarea judecatorilor si procurorilor, delegarea judecatorilor, numirea judecatorilor si a procurorilor in alte functii de conducere, precum si numirea judecatorilor in functia de procurori si a procurorilor in functia de judecator, aprobat prin Hotararea nr. 193/03.03.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum a fost modificata si completata prin Hotararea nr. 355/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Din aceste dispozitiil legale si regulamentare, rezulta ca pentru numirea in functiile de procuror-sef serviciu / birou din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu era necesara detinerea gradului profesional corespunzator acestui parchet si nici functionarea efectiva la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, numirea fiind dispusa pentru o perioada determinata (3 ani cu posibilitatea reinvestirii pentru inca 3 ani).

Potrivit dispozitiilor art. 56 din Legea 303/2004 (...), la incetarea mandatului pentru functiile de conducere prevazute la art. 55 din acelasi act normativ (...), procurorii revin la parchetele de unde provin sau la un alt parchet unde au dreptul sa functioneze potrivit legii.

Sectia pentru procurori apreciaza ca, pe de-o parte, norma cuprinsa in art. 56 mai sus amintit este imperativa – norma legala nefolosind optionalul 'pot reveni', iar pe de alta parte, in masura in care s-ar considera ca procurorii numiti intr-o functie de conducere, la nivel ierarhic superior, dobandesc gradul profesional corespunzator, legiuitorul ar fi reglementat, in mod expres, acest aspect.

In ceea ce priveste promovarea procurorilor, art. 43 alin. (1) din Legea 303/2004 (...) prevedea ca 'Promovarea judecatorilor si procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel national, in limita posturilor vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete in conditiile prevazute de lege si pe baza criteriilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii in activitatea sa de gestionare a carierei judecatorilor'.

Astfel, rezulta ca prin promovare dintr-un grad profesional in grad profesional urmator, evolueaza cariera, iar gradul profesional superior dobandit in conditiile legii are un caracter definitiv in evolutia carierei profesionale.

Numirea procurorilor in functii de conducere de conducere in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie / Directia Nationala Anticoruptie nu trebuie confundata cu o promovare a acestora la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, intrucat notiunile de 'promovare' si 'numire' sunt distincte, pentru fiecare in parte legea prevazand proceduri, de asemenea, distincte, si nu exista nicio dispozitie legala expresa derogatorie de la procedura de promvoare in functii de executie pentru cei care au functii de conducere la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Totodata, Sectia pentru procurori remarca practica recenta a Consiliului Superior al Magistraturii si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sensul respingerii cererilor de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (...), hotarari in care instanta suprema apreciaza ca promovarea in grad profesional a judecatorilor si procurorilor trebuie sa se realizeze exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs.

In acelasi sens, prin Decizia nr. 545/2011, Curtea Constitutionala a statuat ca recunoasterea in favoarea procurorilor a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara sa urmeze procedurile legale de concurs pentru avansarea in grad profesional, constituie o inechitate.

Se constata ca nici anterior datei de 18.10.2018 si nici dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 242/2018 nu au existat dispozitii legale care sa consacre dreptul unui procuror care ocupa una dintre functiile prevazute la art. 55 alin. 1 sa dobandeasca, dupa exercitarea mandatului functiei de conducere, gradul corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

* Cititi aici integral Hotararea nr. 950 din 14 noiembrie 2019 a Sectiei pentru procurori din CSM

Sursa foto Popescu: Agerpres

Comentarii

# Goargăș date 8 decembrie 2019 11:50 +4

Și cu coțofana cea hoață, cum rămâne?

# Ghro date 8 decembrie 2019 12:01 +2

Nu e nicio problema, si ei, ca si Lulu o sa atace decizia CSM, si sunt cam 50/50 sanse sa dea de un judecator #rezist care sa le recunoasca gradul. Dpmdv e geniala treaba asta cu separarea carierelor "magistratilor"... judecatorii avanseaza in ani de zile, din treapta in treapta, procuror de ICCJ poti sa ajungi de pe bancile facultatii daca te recomanda "familia". Avansarea procurorilor poate sa fie pe repede inainte, ca si a generalilor SRI, la ultima strigare au avut vreo 6 generali de SRI si doar 2 de armata. O Rromanie normala.

# Lechi date 8 decembrie 2019 15:55 0

Salut ! Hehe ,ce e pentru lei nu e si pentru boi !

# cu ocaua mica sau cu ocaua mare? date 8 decembrie 2019 19:00 +1

Bine, bine, au primit flit de la Nufarul dar cu Kovesi cum ramâne ? Daca Kovesi a avut parte de un tratament nelegal, atunci sa se desfiinteze Hotarârea judecatoarei probabil corupta si santajata de DNA.

# DODI date 8 decembrie 2019 22:41 +2

Rău a ajuns justiția românească dacă un act ”normal” al COOP. NUFĂRUL este considerat un act de vitejie și lăudat ca atare. Nu putem conchide decât că un act de normalitate este o excepție în această țară anormală în care românii sunt conduși de alogeni obedienți intereselor străine de țară.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Cum catalogati propunerile privind numirea Gabrielei Scutea ca Procuror General, a Giorgianei Hosu ca sefa DIICOT si a lui Crin Nicu Bologa in fruntea DNA?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.01.2020 – Cand desfacem sampania pentru Horodniceanu? Raiffeisen Leaks a napadit si Croatia

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva