In sfarsit, dupa mai bine de 5 luni de la ziua in care Adrian Nastase si ceilalti inculpati din dosarul ”Trofeul calitatii” au fost condamnati la inchisoare cu executare, si dupa 14 sesizari si plangeri la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la CSM facute de avocatul Dan Cazacu si alti aparatori din dosar, in care aratau tergiversarea fara precedent a motivarii acestei sentinte, ICCJ a dat publicitatii acest document. Motivarea semnata de judecatorii Livia Stanciu (presedinte ICCJ), Florentina Dragomir, Maricela Cobzariu, Sofica Dumitrascu si Ioana Alina Ilie, era extrem de importanta pentru toti condamnatii care se vor adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului, acest termen de actiune la CEDO fiind de sase luni de la data pronuntarii, timp care ar fi expirat, recent, in data de 20 decembrie 2012. De asemenea, motivarea era importanta si pentru judecarea contestatiei in anulare care se va judeca in 3 decembrie 2012 la ICCJ.

Ultima gaselnita juridica: Probele indirecte devin probe temeinice, „prin coroborare”

Motivele condamnarii lotului ”Trofeul calitatii” se intind pe 470 de pagini. Completul de cinci judecatori care i-a condamnat pe NASTASE ADRIAN, JIANU IRINA PAULA, GASPAROVICI DIANA, POPOVICI BOGDAN, POPOVICI MARINA IOANA si VASILE MIHAIL CRISTIAN, in urma admiterii recursurilor declarate de acestia impotriva sentintei nr.176 din 30 ianuarie 2012, a casat in pare sentinta penala atacata numai in ce priveste incadrarea juridica a faptei retinute in sarcina fostului premier si cu privire la individualizarea judiciara a pedepselor aplicate inculpatilor Jianu Irina, Gasparovici Diana, Popovici Bogdan, Popovici Marina Ioana si Vasile Mihail Cristian. Dupa trecerea in revista a acuzatiilor din rechizitoriu asa cum au fost ele retinute de prima instanta, si dupa relatarea situatiei de fapt asa cum a fost retinuta de prima instanta, completul de cinci judecatori a punctat inca o data faptul ca in derularea „Trofeului calitatii in constructii 2004”, inculpatul Vasile Mihail Cristian, administraTorul Eurografica SRL „a asigurat inculpatului Adrian Nastase, presedinte al PSD si candidat la alegerile prezidentiale din toamna anului 2004, foloase necuvenite in valoare de 33.841.734.455 ROL, concretizate in materiale de campanie electorala, altele decat cele care facusera obiectul contractului incheiat intre PSD si SC Eurografica SRL„.Pentru a ascunde aprovizionarea frauduloasa a societatii cu aceste materiale, au fost incheiate cu 16 furnizori contracte comerciale si documente financiar-contabile nereale, in care au fost specificate alte produse decat cele care au fost livrate in realitate ( de regula, produse personalizate pentru acordarea acestora in scop publicitar, pentru stimularea vanzarilor societatii). Concomitent cu aceste achizitii frauduloase, din dispozitia inculpatului Vasile Mihail Cristian a fost initiata derularea unei asa-zise campanii de promovare a produselor S.C. Eurografica S.R.L., prin distribuirea catre agentii si clientii societatii de materiale inscriptionate „Eurografica” (pixuri, brichete, calendare, rigle, bloc notesuri, albume de arta,agende). in realitate, aceasta campanie a urmarit mascarea adevaratelor bunuri achizionate de societate, constituind totodata o justificare aparenta pentru inregistrarea acestor achizitii in contabilitatea S.C. Eurografica S.R.L.”

Mai departe, se arata ce ar fi facut Irina Jianu: „Pe langa foloasele mentionate anterior, obtinute din sumele reprezentand taxele achitate de participantii la Trofeul Calitatii in Constructii, inculpatul Nastase Adrian a mai beneficiat, prin intermediul inculpatei Jianu Irina Paula, de alte foloase cu caracter electoral, in cuantum de 382.172.020 ROL, din partea S.C. Vertcon S.A., la care aceasta inculpata fusese actionara pana la numirea sa in functia de Inspector General de Stat in cadrul I.S.C. in concret, la cererea inculpatei Jianu, societatea susmentionata s-a implicat in campania electorala a inculpatului Nastase Adrian, achitand o cantitate de 20.000 de pixuri personalizate „Adrian Nastase”, achizitionate de la S.C. Sanco Grup S.R.L., in valoare totala de 210.630.000 ROL. De asemenea, personalul propriu al S.C. Vertcon S.A., dar si cel al altor societati (S.C. Conimpuls S.A., S.C. Regal Glass S.R.L.) a participat in perioada noiembrie-decembrie 2004 la activitati de ambalare (asezare in pungi) a unor materiale electorale destinate campaniei inculpatului Nastase Adrian, plata intregului personal implicat facandu-se din fondurile S.C. Vertcon S.A. si fiind in cuantum de 151.090.000 ROL. Totodata, societatea a suportat din fonduri proprii transportul materialelor electorale pe ruta Bacau-Botosani-Bacau, in cuantum de 3.877.020 ROL, precum si sacii de rafie achizitionati pentru ambalarea materialelor de propaganda electorala, in cuantum de 16.575.000 ROL” etc. Tot din motivarea primei instantei, in cea de-a doua motivare s-a retinut ca dincolo de pretextul aniversar al Trofeului Calitatii, aceasta manifestare a avut un caracter preponderent tehnic, dezbatandu-se probleme specifice domeniului proiectarii si executiei constructiilor, fapt atestat de majoritatea martorilor audiati in cauza (angajati ai inspectoratelor in constructii sau agenti economici din domeniu), care au participat la evenimentele prilejuite de Trofeul Calitatii.

Prin urmare, potrivit dispozitiilor legale, o asemenea manifestare trebuia sa constituie o sursa de finantare a Inspectoratului de Stat in Constructii, ceea ce presupunea stabilirea de catre consiliul de conducere al institutiei a taxelor (tarifelor) de participare, aprobarea lor de catre ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei si incasarea lor de catre Inspectoratul de Stat in Constructii.

Ulterior, din fondurile astfel constituite, toate cheltuielile legate de organizarea evenimentului, atat la nivel teritorial, cat si ca faza finala, trebuiau sa fie facute cu respectarea legislatiei din domeniul achizitiilor publice (O.U.G nr.60/2001 si H.G. nr.461/2001). Contrar acestor reglementari legale, care se prezumau in mod absolut (nemo censetur ignorare lege) ca erau cunoscute de catre toti inculpatii, taxele de participare pentru Trofeul Calitatii au fost stabilite in mod arbitrar si exclusiv de catre inculpatii Popovici Bogdan si Popovici Marina Ioana, impreuna cu cei cativa angajati ai firmelor controlate de catre acestia, iar apoi, incasate direct in conturile celor 5 societati desemnate sa organizeze aceste manifestari. S-a stabilit astfel, ca participantii la evenimentele teritoriale sa achite 5.000.000 ROL (circa 125 de euro) in cazul persoanelor fizice si 15.000.000 ROL (circa 375 de euro) in cazul persoanelor juridice. La acestea se adaugau taxe suplimentare pentru cei care doreau sa aiba un stand de prezentare in expozitia care se organiza cu ocazia fiecarui simpozion”. Una peste alta, suma totala retinuta ca fiind finantarea ilegala a campaniei electorale a lui Adrian Nastase a fost cea incasata de fapt de Eurografica SRL, in valoare de 15.252.000.000 ROL.

Completul condus de Livia Stanciu si-a insusit cele constatate de prima instanta si considera ca aprecierile in stabilirea vinovatiei au fost juste

In 29 martie 2012, cauza a ajuns in recurs la completul de cinci judecatori, primul termen avand loc in data de 21 mai 2012. In motivarea completului de cinci judecatori s-au argumentat toate cererile si exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, precum si cele de recuzare. Redam una dintre aceste argumentatii la o exceptie de neconsitutionalitate ridicata de Adrian Nastase:

”Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.363 alin.2 fraza finala din Codul de procedura penala, invocata de recurentul intimat inculpat Nastase Adrian, in sensul ca „dosarul cauzei nu este trimis in original de instanta la sediul profesional al inculpatului”, astfel incat au fost incalcate prevederile art.21 alin.3 si art.24 din Constitutia Romaniei si art.6 din CEDO, inalta Curte retine urmatoarele: in dispozitiile art.131 din Constitutia Romaniei este reglementat rolul Ministerului Public in activitatea judiciara, acesta reprezentand interesele generale ale societatii, aparand ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Astfel, in textul constitutional mai sus mentionat, se imbina interesul general cu cel particular, iar acest rol legitimeaza participarea procurorului in procesele penale, cat si in cele cu caracter privat”.

Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori, examinand motivele de recurs invocate, cat si, din oficiu, hotararea instantei de fond, conform prevederilor art. 3856 alin.1 si 3 Cod procedura penala combinate cu art. 3857 Cod procedura penala, constata ca prima instanta, in opinie majoritara, pe de o parte, a retinut, in mod corect, situatia de fapt, motiv pentru care si-o insuseste ca atare, si, pe de alta parte, a stabilit vinovatia inculpatilor, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate in cauza. Dupa ce a examinat motivele recursului, completul de 5 face mentiuni de genul “critica apararii este neintemeiata”, ”in consecinta, acuzatiile formulate in cauza nu se fundamenteaza pe un probatoriu lovit de nulitate absoluta, critica apararii dovedindu-se a fi neintemeiata”.

Referitor la cei 71 de martori ai acuzarii care nu au mai fost audiati la fond, completuld e cinci al ICCJ a subliniat ca in consecinta, in raport de datele concrete ale cauzei, se constata „ca renuntarea in fond la audierea unui numar de 71 de martori ai acuzarii care, alaturi de alti 408 martori, au fost propusi de acuzare in dovedirea aceleiasi teze probatorii, nu reprezenta o ingerinta in dreptul la aparare al inculpatilor, valoarea probatorie a declaratiilor respectivelor persoane nefiind determinata in contextul acuzatiilor aduse inculpatilor”. Apoi, cu referire la manera foarte rapida de judecarede la recurs, in motivare se arata ca limita dintre a judeca si a persecuta a fost de foarte multe ori depasita la judecata in fond, aceasta maniera de infaptuire a justitiei inscriindu-se, din pacate, in limita performantelor impuse in prezent justitiei: celeritatea, in detrimentul aflarii adevarului, solutionarea si nu judecarea, imaginea in contrapartida cu dreptatea”.

Mai mult, nu s-a constatat nicio cauza legala de incompatibilitate a judecatoarei Ioana Bogdan (carev fusese consilier al sefului DNA, Daniel Morar in timpul anchetei desfasurate la DNA). Pe scurt, nimic din ceea ce au adus ca probe in aparare avocatii inculpatilor din lotul “Trofeul calitatii” nu a fost luat in considerare de judecatori.

O singura proba indirecta nu e suficienta, dar mai multe da!

Iata si pasajele halucinante din motivarea completului de cinci al ICCJ care s-au straduit cinci luni de zile sa acopere condamnarea data de prima instanta:

“Daca pentru stabilirea existentei sau inexistentei faptei ori a vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane, o singura proba directa poate fi suficienta - exceptie fac declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, precum si declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente, care, conform dispozitiilor inscrise in art.69 si 75 C. pr. pen. nu pot face dovada prin ele insele, ci numai prin coroborare cu alte probe ale dosarului - o singura proba indirecta nu poate fi niciodata suficienta, ci sunt necesare mai multe probe indirecte, din a caror coroborare sa se poata stabili existenta sau inexistenta faptei, ori vinovatia sau nevinovatia. Desi, in mod corect, prima instanta a constatat ca, in speta, nu exista o proba directa care sa-l incrimineze pe inculpatul Nastase Adrian, cu toate acestea, instanta de ultim control judiciar retine ca un numar mare de probe indirecte administrate in cauza demonstreaza, coroborate intre ele, vinovatia inculpatului in comiterea infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Inexistenta unei probe directe este insa, pe deplin explicabila, in conditiile in care inculpatii partasi la infractiuni de coruptie, se supun deseori „legii tacerii”, probatiunea fiind cu atat mai greu de facut, cu cat nivelul la care se afla persoana acuzata este mai inalt. Din aceasta perspectiva, instanta de recurs retine ca infractiunile de coruptie savarsite de persoane importante in stat (cum este cazul presedintelui celui mai mare partid politic, prim ministru in functie si candidat cu sanse reale la cea mai inalta demnitate a statului roman) nu sunt, de regula, comise in prezenta mai multor persoane, ci in conditii de maxima clandestinitate, fapt care aproape exclude de plano existenta unor marturii relevante, incriminatoare pentru autorul infractiunii de coruptie” (…) in speta, dovedirea existentei, cel putin a unei intentii indirecte, constand in aceea ca inculpatul Nastase Adrian si-a folosit influenta si autoritatea asupra celorlalti inculpati, cunoscand si acceptand ca acestia ii procura foloase necuvenite pentru a fi utilizate in campania sa electorala, este suficienta pentru constatarea vinovatiei acestuia.

Influenta reala a inculpatului Nastase Adrian asupra coinculpatilor care l-au sprijinit in savarsirea infractiunii pentru care a fost cercetat, rezulta si din aceea ca inculpatul era o personalitate marcanta a vietii politice romanesti, ocupand diverse functii de demnitate publica. Este cert ca inculpatul avea la vremea aceea autoritate si influenta asupra celorlalti inculpati, conferita, in principal, de faptul ca era presedintele PSD, partidul de guvernamant de la acea data, dar, in acelasi timp, era si primul-ministru al Romaniei. Totodata, trebuie avute in vedere, pe de o parte, persoanele implicate in finantarea ilegala a campaniei electorale a inculpatului Nastase Adrian, precum si modul in care acestea au actionat in aceasta directie, iar pe de alta parte, dimensiunile acestei finantari. Finantarea ilegala a unei campanii electorale nu poate fi disociata de persoana beneficiara, caci in toate cazurile cei care comit asemenea fapte o fac in considerarea unui candidat” (…) Desi probatoriul administrat in cauza nu a demonstrat existenta unor relatii stranse de prietenie intre inculpatul Nastase Adrian si ceilalti inculpati, cu toate acestea, a relevat ca, inculpatii Jianu Irina Paula, Vasile Mihail Cristian, Popovici Bogdan si Popovici Marina Ioana nu erau straini de inculpatul Nastase Adrian, existand niste relatii mai mult sau mai putin apropiate cu acesta. (…) Ca atare, infractiunea exista nu doar atunci cand, ca urmare a folosirii influentei sau autoritatii, persoana care indeplineste o functie intr-un partid, sindicat, patronat, urmareste obtinerea unor foloase materiale, ci si atunci cand, desi nu urmareste, accepta asemenea foloase, in sensul ca are cunostinta ca cei asupra carora are influenta sau autoritate ii procura asemenea foloase”.

* Cititi aici, integral, motivarea Deciziei nr. 160/2012 data de Completul de 5 judecatori al ICCJ in dosarul “Trofeul calitatii”