Ministerul Justiției – condus de Radu Marinescu (foto) – pregătește marea reorganizare din parchete. 

MJ a publicat marţi, 24 februarie 2026, proiectul de lege privind desfiinţarea a nu mai puţin de 134 dintre cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii din România. În drept, inițiativa modifică Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

Cele 41 de PJ-uri rămase vor avea sediile principale în municipiile-reședință de județ, fostele unități urmând să fie transformate sedii secundare. Singurele care nu vor avea de suferit sunt cele șase parchete de sector din București.

Ministerul preconizează o economie lunară la buget de peste 6 milioane de lei (aproape 74 de milioane de lei pe an) prin desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și tot atâtea de grefier-șef.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro. Legea va intra în vigoare la 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

În proiectul anexat la final, găsiți întreaga listă cu parchetele care vor fi desființate.

Iată principalul pasaj din proiect:

„Art. I – Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 100, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii organizate la nivelul sectoarelor Municipiului București au sediul în localitățile în care își au sediul instanțele pe lângă care funcționează și au aceeași circumscripție cu acestea, potrivit anexei nr. 1.”

2. După articolul 100 se introduce un nou articol, art. 101¹, cu următorul cuprins:

„Art. 101¹ – (1) Parchetele de pe lângă judecătorii sunt organizate la nivelul fiecărui sector al Municipiului București, iar în fiecare județ este organizat un parchet de pe lângă judecătoriile din cadrul județului.

(2) Parchetul de pe lângă judecătoriile din cadrul județului își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul județului respectiv, prin procurorii din cadrul sediului principal, situat în localitatea reşedinţă de județ, şi prin procurorii din cadrul sediilor secundare cu activitate permanentă, situate în celalalte localități ale județului în care funcționează judecătorii.

(3) Circumscripțiile sediului principal şi sediilor secundare ale parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul județelor sunt aceleaşi cu cele ale judecătoriilor din localitățile în care sunt situate aceste sedii principale și, respectiv, secundare, potrivit anexei nr. 1.

(4) Numirea în funcția de procuror stagiar, respectiv în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătoriile din cadrul județului se face fie la sediul principal al parchetului, fie la unul din sediile secundare ale acestuia, în condițiile legii.

(5) Din dispoziția motivată a prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătoriile din cadrul judeţului, procurorii din cadrul sediului principal al parchetului pot efectua sau supraveghea urmărirea penală în cauze de competența teritorială a sediilor secundare cu activitate permanentă.

(6) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la sesizarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, analizează volumul de activitate al parchetelor de lângă judecătorii și, în funcție de rezultatele analizei, sesizează ministrul justiției în vederea redistribuirii posturilor vacante de procuror între sediul principal al parchetului de pe lângă judecătoriile din cadrul județului și sediile secundare ale acestuia, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

3. Articolul 102 se modifică şi va următorul cuprins:

“Art. 102 - În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor se înființează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeași circumscripţie cu  sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.”

4. La articolul 105, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel și tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie poate fi ajutat de un adjunct.

(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, precum și la parchetele de pe lângă judecătorii, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 adjuncţi.”

5. Litera A din anexa nr. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: (n.r. urmează situația parchetelor după desființare). (...)

Art. II

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, parchetele de pe lângă judecătorii, altele decât cele de pe lângă judecătoriile sectoarelor Municipiului București, se reorganizează în temeiul dispoziţiilor acesteia, după cum urmează:

a) parchetele de pe lângă judecătoriile din localităţile reşedinţă de judeţ devin sedii principale ale parchetului de pe lângă judecătoriile din respectivul judeţ;

b) parchetele de pe lângă judecătoriile care funcţionează în alte localităţi decât reşedinţa de judeţ devin sedii secundare cu activitate permanentă ale parchetului de pe lângă judecătoriile din respectivul judeţ.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de conducere de procuror din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localități decât reședințele de județ se transformă în funcții de execuție, cu reîncadrarea personalului care ocupă funcții de conducere pe noile funcții.

(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător şi funcţiilor de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localități decât reședințele de județ.

(4)  De la data intrării în vigoare a prezentei legi, prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătoriile din reşedinţa de judeţ exercită conducerea parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul județului, ocupând funcţia de prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătoriile din cadrul judeţului până la data expirării mandatului sau a delegării în funcția de conducere.  

(5) Dispoziţiile alin. (4) sunt aplicabile în mod corespunzător şi celorlalți procurori cu funcții de conducere din cadrul parchetului de pe lângă judecătoriile din reşedinţa de judeţ, precum şi personalului auxiliar de specialitate cu funcţii de conducere din cadrul acestui parchet.

(6) Posturile din cadrul parchetelor reorganizate potrivit dispoziţiilor alin. (1) sunt preluate de parchetul de pe lângă judecătoriile din cadrul respectivului judeţ, iar personalul numit sau încadrat pe acestea continuă să îşi desfășoare activitatea în cadrul sediului principal, respectiv al sediilor secundare, unde era numit sau încadrat la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7) Bunurile mobile şi imobile aflate în folosinţa parchetelor reorganizate potrivit dispoziţiilor alin. (1) se preiau de către parchetul de pe lângă judecătoriile din respectivul judeţ, în vederea desfășurării activităţii la sediul său principal şi, respectiv, la sediile secundare.

(8) Ministrul justiției va aproba, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, statele de funcții și de personal ale parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul județului, ținând seama de dispoziţiile alin. (1) - (5) şi de cele ale art. 101¹ alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.

Art. III

(1) Cauzele înregistrate anterior intrării în vigoare a prezentei legi la parchetele prevăzute la art. II alin. (1) continuă a fi soluționate de către procurorii care-și desfășoară activitatea în cadrul sediilor principale şi, respectiv, secundare ale parchetului de pe lângă judecătoriile din cadrul judeţului devenit competent potrivit dispoziţiilor prezentei legi. Dispoziţiile art. 101¹ alin. (5) din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, rămân aplicabile.

(2) În cazul parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul judeţului, ori de câte ori prin dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, se face trimitere la „sediul parchetului din care face parte procurorul”, trimiterea se va considera făcută la sediul principal sau, după caz, la sediul secundar cu activitate permanentă al respectivului parchet, în care își desfășoară efectiv activitatea procurorul.

Art. IV

(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării, cu excepţia art. II alin. (8) care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.

(2) Ordinul ministrului justiţiei pentru aprobarea statelor de funcții și de personal ale parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul județului, prevăzut la art. II alin. (8), se emite în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi şi se aplică de la data intrării în vigoare a acesteia”.

Prezentăm cele mai importante pasaje din expunerea de motive:

„2.2. Descrierea situaţiei actuale

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, parchetele sunt organizate pe lângă instanțele judecătorești, corespunzător nivelului acestora. Potrivit dispoziţiilor art. 100 din Legea nr. 304/2022, parchetele de lângă judecătorii funcționează pe lângă fiecare judecătorie, au sediul în localitățile în care își au sediul instanțele pe lângă care funcționează și au aceeași circumscripție cu acestea:

„Art. 100

(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.

(2) Parchetele au sediul în localitățile în care își au sediul instanțele pe lângă care funcționează și au aceeași circumscripție cu acestea, potrivit anexei nr. 1.

(3) Parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.”

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. (2) şi art. 105  alin. (1) din Legea nr. 304/2022, parchetele de pe lângă judecătorii sunt conduse de prim-procurori; în funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă judecătoriile care își au sediul în reședințele de județ, precum și parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul București, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncți, iar la parchetele de pe lângă celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.

Prin Analiza de management standard integrat întocmită în cadrul proiectului „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar – Componenta de parchete”, cod SIPOCA 761/cod MySMIS 133850, implementat de către Consiliul Superior al Magistraturii în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a concluzionat că se impune modificarea structurii parchetelor de pe lângă judecătorii, altele decât cele din municipiul București, în sensul că acestea să fie organizate sub forma unei structuri unice de parchet, la nivelul fiecărui județ.

Astfel, s-a apreciat că soluția „parchetului unic” de pe lângă judecătoriile din cadrul judeţului ar crea premisele pentru asigurarea unei supravegheri şi urmăriri penale eficiente, conforme cu standardele unui stat de drept, a unei mai mari mobilități a personalului, dând conținut funcției de conducere. De asemenea, o astfel de măsură s-ar încadra în trendul european de concentrare a resurselor.

Analiza a reliefat faptul că această soluție nu este numai necesară, ci și suficientă pentru rezolvarea problemelor sistemice cu care se confruntă Ministerul Public în prezent, respectiv:

1. Neatractivitatea ocupării funcțiilor vacante la parchetele de pe lângă judecătorii

- la nivelul Ministerului Public există 175 de parchete de pe lângă judecătorii (în continuare, PJ), dintre care 108 unități au în schemă cel mult 5 posturi de procuror;

- structura redusă a schemei determină neocuparea posturilor pentru perioade îndelungate de timp, existând parchete la care nu funcționează niciun procuror.

În intervalul 2018-2026, 12 unități de parchet au funcționat fără niciun procuror, după cum urmează: PJ Agnita, PJ Videle, PJ Hârșova, PJ Babadag, PJ Măcin, PJ Însurăței, PJ Panciu, PJ Pătârlagele, PJ Ineu, PJ Târgu Bujor, PJ Aleșd, respectiv PJ Baia de Aramă;

- în același interval de referință un număr însemnat de parchete de pe lângă judecătorii au funcționat cu un sigur procuror. Astfel, în anul 2018 - 18 unități de parchet, în anul 2019 - 14 unități de parchet, în anul 2020 - 15 unități de parchet, în anul 2021 - 21 de unități de parchet, în anul 2022 - 28 unități de parchet, în anul 2023 - 34 de unități de parchet, în anul 2024 - 30 de unități de parchet, 2025 - 17 unități de parchet, 2026 (01.02.2026) – 17 unități de parchet;

- cu titlu de exemplu, următoarele parchete și-au desfășurat activitatea pe perioade lungi de timp cu un singur procuror: PJ Aleșd (01.06.2025-01.01.2026), PJ Buhuși (01.01.2018 - 01.01.2020), PJ Negrești-Oaș (01.01.2025 - 01.06.2025, 01.10.2025-prezent), PJ Măcin (01.01.2025-07.05.2025, 01.06.2025-prezent), PJ Baia de Aramă (01.08.2025 – 01.01.2026, iar continuând cu 01.01.2026 fără niciun procuror numit pe schemă), PJ Liești (01.01.2025 - 01.06.2025, 01.01.2026-prezent), PJ Gheorgheni (01.01.2020 - 15.07.2021), PJ Agnita (15.10.2018 - 24.12.2019), PJ Calafat (01.01.2018 - 31.12.2019), PJ Pătârlagele (01.01.2021 - 09.04.2024), PJ Costești (01.07.2021 - 01.04.2022), PJ Darabani (18.07.2022 – 07.05.2025), PJ Onești (09.09.2022 - 01.01.2024), PJ Bălcești (01.05.2023 – 14.08.2024), PJ Săveni (01.12.2023 – 07.05.2025) PJ Pogoanele (01.01.2025 – 01.06.2025), PJ Oravița (01.01.2025 - 01.06.2025) PJ Gurahonț (01.08.2025-prezent), PJ Chișineu-Criș (14.07.2025-prezent);

- o problemă generalizată la unitățile de parchet cu schemă redusă de personal este reprezentată de neocuparea funcțiilor de conducere prin concurs sau examen, deși în fiecare an aceste funcții sunt alocate procedurii specifice de ocupare. În aceste condiții, marea majoritate a acestor funcții de conducere sunt ocupate prin delegarea unor procurori din cadrul respectivelor unități de parchet, iar în unele situații prin delegarea unor procurori din cadrul altor unități de parchet de pe lângă judecătorie sau chiar din cadrul unor unități de parchet ierarhic superioare;

- cu titlu de exemplu, există unități de parchet la care funcția de conducere a fost vacantă timp de: 6 ani sau mai mult - PJ Câmpeni, PJ Moinești, PJ Oltenița, PJ Lehliu Gară, PJ Fetești, PJ Beclean, PJ Sighetu Marmației, PJ Târgu Lăpuș (01.01.2013-31.12.2024), PJ Dragomirești (01.01.2018 – 01.01.2023, 01.12.2023-prezent), Târgu Bujor (01.01.2018-prezent), PJ Luduș (01.04.2017-prezent), PJ Câmpina (01.01.2018-prezent), Pucioasa (03.10.2017-prezent), 5 ani - PJ Buhuși, PJ Târgu Neamț, PJ Năsăud (01.01.2018 - 31.12.2022), PJ Jibou (01.09.2018-31.12.2025), PJ Hârșova (01.01.2019 - 31.12.2024), PJ Măcin (05.11.2020-prezent), 4 ani - PJ Podu Turcului (01.01.2020 – 31.12.2025), PJ Târgu Cărbunești (15.07.2021-prezent), PJ Gheorgheni (15.07.2021-prezent), PJ Mizil (01.01.2022-prezent), PJ Râmnicu Sărat (01.01.2022-prezent);

- chiar și în ipoteza în care funcțiile de conducere sunt ocupate la pachetele de pe lângă judecătorii cu schemă redusă de personal, prim-procurorul nu exercită prerogativele unei veritabile funcții de conducere, întrucât acesta este nevoit să exercite și activitățile specifice funcțiilor de execuție (supraveghere urmărire penală, sector judiciar, urmărire penală proprie). Prin urmare, această formă de organizare a parchetelor îngreunează în mod considerabil activitatea parchetelor superioare, întrucât soluțiile dispuse de procurorii cu funcții de conducere sunt verificate sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorii ierarhic superiori;

- parchetele mici sunt situate, de regulă, în localități neatractive pentru tinerii procurori (infrastructură culturală, educațională ori medicală limitată);

- soluțiile identificate până în prezent sunt inadecvate, întrucât sunt fie temporare (presupun delegarea unor procurori) și costisitoare (este achitată diurna și cheltuielile de deplasare), fie determină aplicarea în mod frecvent a preluării cauzelor de la parchetele inferioare, cu consecința aglomerării parchetelor ierarhic superioare.

Cu privire la neatractivitatea ocupării posturilor de execuție a unor parchete de pe lângă judecătorii, se constată că există unități de parchet care funcționează cu întreaga schemă de posturi de procuror vacantă. În aceste situații, soluțiile identificate în actualul cadru normativ nu pot fi decât două, ambele temporare și nesatisfăcătoare: delegarea unor procurori la aceste parchete (pe o perioadă de 6 luni, cu acordul celor în cauză) sau preluarea întregii activități de către parchetul de pe lângă tribunal.

Prima soluție nu este decât una de avarie, în contextul în care procurorul poate în orice moment cere încetarea delegării sau să refuze o nouă delegare. În plus, această soluție este însoțită de plata diurnei de delegare, a cheltuielilor de deplasare, care conduce la creșterea cheltuielilor ocazionate de funcționarea respectivei unități de parchet, motiv pentru care acest instrument este folosit cu precauție.

Soluția preluării întregii activități a unei unități de parchet de către parchetul de pe lângă tribunal necesită aplicarea unei instituții de drept procesual penal a cărei rațiune nu a fost aceasta. Într-adevăr, rațiunea acestei instituții este deplasarea pe verticală a unor cauze care, prin raportare la complexitatea lor, necesită a fi instrumentate de procurori specializați, cu mai multă experiență. În plus, folosirea acestui instrument conduce la încărcarea peste măsură a parchetelor de pe lângă tribunal, procurorii din aceste parchete neavând timpul necesar gestionării cauzelor complexe date în competența acestui parchet (e.g., evaziune fiscală, omor, corupție, criminalitate informatică etc.).

Referitor la funcțiile de conducere prevăzute pentru aceste unități de parchet, neatractivitatea ocupării acestor funcții este determinată și de limitările actului managerial, aspect care se verifică în mod deosebit la unitățile mici de parchet. La aceste parchete, activitatea procurorului care ocupă funcția de conducere se reduce, de regulă, la activități specifice unei funcții de execuție, atribuțiile specifice de control al activității procurorilor din subordine lipsind sau fiind foarte reduse.

2. Distribuirea inechitabilă a volumului de lucru

- la nivelul Ministerului Public volumul de activitate este calculat atât prin raportare la numărul de dosare penale de soluționat pe schema de personal al unității, cât și la numărul de procurori titulari la respectivul parchet;

- din analiza datelor statistice aferente anului 2024, se constată existența unor diferențe cantitative cu privire la volumul de activitate a unităților de parchet de pe lângă judecătorii. În ceea ce privește numărul de dosare penale de soluționat pe schema de procurori, un exemplu notabil este cel a raportului dintre PJ Orșova (236 de dosare penale) și PJ Vaslui (2024 de dosare penale) - volum de activitate de aproximativ 9 ori mai mare în favoarea celui din urmă. Referitor la numărul de dosare penale de soluționat pe procuror, un exemplu elocvent este cel a raportului dintre PJ Orșova (354 de dosare penale) și PJ Vaslui (2248 de dosare penale) - volum de activitate de aproximativ 6 ori mai mare în favoarea celui din urmă;

- diferențe majore ale volumului de activitate se remarcă la nivelul mai multor județe, între volumul de activitate al parchetului de pe lângă judecătorie situat în reședința de județ față de alte parchete de pe lângă judecătorie aflate în aceeași unitate administrativ-teritorială.

În acest sens, menționăm, cu titlu de exemplu, următoarele situații: PJ Bacău (983 de dosare penale pe schemă/1404 de dosare penale pe procuror) față de PJ Buhuși (371 de dosare penale pe schemă/371 de dosare penale pe procuror); PJ Sfântu Gheorghe (1264 de dosare penale pe schemă/1516 de dosare penale pe procuror) față de PJ Întorsura Buzăului (272 de dosare penale pe schemă/409 de dosare penale pe procuror); PJ Ploiești (1030 de dosare penale pe schemă/1301 de dosare penale pe procuror) față de PJ Sinaia (373 de dosare penale pe schemă/745 de dosare penale pe procuror); PJ Baia Mare (1139 de dosare penale pe schemă/1449 de dosare penale pe procuror) față de PJ Dragomirești (406 de dosare penale pe schemă/609 de dosare penale pe procuror).

- din analiza datelor statistice aferente anului 2025, se constată existența unor diferențe cantitative cu privire la volumul de activitate a unităților de parchet de pe lângă judecătorii. În ceea ce privește numărul de dosare penale de soluționat pe schema de procurori, un exemplu notabil este cel a raportului dintre PJ Orșova (208 de dosare penale) și PJ Iași (1925 de dosare penale) - volum de activitate de aproximativ 9 ori mai mare în favoarea celui din urmă. Referitor la numărul de dosare penale de soluționat pe procuror, un exemplu elocvent este cel a raportului dintre PJ Orșova (312 de dosare penale) și PJ Giurgiu (2598 de dosare penale) - volum de activitate de aproximativ 8 ori mai mare în favoarea celui din urmă;

- diferențe majore a volumului de activitate se remarcă la nivelul mai multor județe, între volumul de activitate a parchetului de pe lângă judecătorie situat în reședința de județ față de alte parchete de pe lângă judecătorie aflate în aceeași unitate administrativ-teritorială. În acest sens, menționăm, cu titlu de exemplu, următoarele situații: PJ Bacău (964 de dosare penale pe schemă/1484 de dosare penale pe procuror) față de PJ Buhuși (343 de dosare penale pe schemă/514 de dosare penale pe procuror); PJ Sfântu Gheorghe (1287 de dosare penale pe schemă/1544 de dosare penale pe procuror) față de PJ Întorsura Buzăului (304 de dosare penale pe schemă/456 de dosare penale pe procuror); PJ Arad (921 de dosare penale pe schemă/1658 de dosare penale pe procuror) față de PJ Gurahonț (221 de dosare penale pe schemă/663 de dosare penale pe procuror); PJ Drobeta Turnu Severin (837 de dosare penale pe schemă/1116 de dosare penale pe procuror) față de PJ Orșova (208 de dosare penale pe schemă/312 de dosare penale pe procuror).

Cu privire la distribuirea inechitabilă a volumului de lucru, în urma analizei efectuate s-au constatat diferențe extreme ale volumului de muncă de la o unitate de parchet la alta, ambele din același județ, diferența de încărcătură per procuror traducându-se într-o reacție diferită a organelor judiciare de la o regiune la alta a județului. În plus, cu titlu subsidiar, s-a reținut că acest aspect este de natură a genera frustrare (muncă inegală pentru aceeași remunerație), cu consecința creșterii dorinței procurorilor de a migra către alte profesii (e.g., judecător, avocat).

Așadar, din perspectiva volumului de muncă, organizarea parchetelor de pe lângă judecătorii în modalitatea  propusă ar putea conduce la o repartizare echilibrată a volumului de lucru, numărul total al cauzelor date în competența parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul unui județ devenind volumul total al cauzelor parchetului unic.

În concluzie, reorganizarea propusă a parchetelor de pe lângă judecătorii, altele decât cele de pe lângă judecătoriile sectoarelor municipiului București, presupune reducerea numărului funcțiilor de conducere și asigură, în mod corelativ, dezvoltarea componentei manageriale a funcțiilor de conducere care vor rămâne la parchetele astfel reorganizate.

3. Lipsa specializării procurorilor

- existența unor parchete cu scheme reduse de personal nu permite specializarea procurorilor, ceea ce are consecințe negative prin raportare la modalitatea de gestionare a cauzelor;

- consecințele negative se observă și prin raportare la promovarea procurorilor, întrucât specializarea reprezintă un atu în procedura promovării efective la parchetele superioare.

4. Ivirea situației care să determine acordarea unor posturi peste schemă

parchetele cu o schemă redusă de personal se pot găsi cu ușurință în ipoteza necesității acordării unor posturi peste schemă motivat de impactul fluctuației de personal asupra bunei desfășurări a activității unităților de parchet. În acest sens, arătăm că în cazul unei unități de parchet cu o schemă de 3 posturi de procuror, apariția unui post temporar vacant conduce la diminuarea gradului de ocupare cu aproximativ 33%, situație în care activitatea parchetului poate fi grav afectată.

2.3. Schimbări preconizate

Prin proiect se propune reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, altele decât cele din municipiul București, urmând ca acestea să fie organizate sub forma unui parchet unic, la nivelul fiecărui județ, cu sediul principal în localitatea reşedinţă de judeţ şi cu sedii secundare permanente în restul localităților în care funcționează judecătoriile din judeţul respectiv (altele decât judecătoria ce are sediul în reşedinţa de judeţ).

Astfel reorganizate, parchetele respective ar funcționa pe lângă toate judecătoriile din cadrul respectivului judeţ.  

Potrivit proiectului, parchetul de pe lângă judecătoriile din cadrul județului își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul județului respectiv, prin procurorii din cadrul sediului principal, situat în localitatea reşedinţă de județ, şi prin procurorii din cadrul sediilor secundare cu activitate permanentă, situate în celalalte localități ale județului în care funcționează judecătorii.

În noua paradigmă organizațională, fiecare dintre aceste sedii are propria circumscripție. Astfel, circumscripțiile sediului principal şi sediilor secundare cu activitate permanentă ale parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul județelor sunt aceleaşi cu cele ale judecătoriilor din localitățile în care sunt situate aceste sedii principale și, respectiv, secundare.

Pe cale de consecință, se propune ca la data intrării în vigoare a prezentei legi, parchetele de pe lângă judecătorii, altele decât cele de pe lângă judecătoriile sectoarelor Municipiului București, să se reorganizeze în temeiul dispoziţiilor acesteia, după cum urmează:

a) parchetele de pe lângă judecătoriile din localităţile reşedinţă de judeţ devin sedii principale ale parchetului de pe lângă judecătoriile din respectivul judeţ;

b) parchetele de pe lângă judecătoriile care funcţionează în alte localităţi decât reşedinţa de judeţ devin sedii secundare cu activitate permanentă ale parchetului de pe lângă judecătoriile din respectivul judeţ.

Potrivit proiectului, din dispoziția motivată a prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătorie, procurorii din cadrul sediul principal al parchetului de pe lângă judecătorie pot efectua sau supraveghea urmărirea penală în cauze de competența unor sedii secundare, norma propusă permițând realizarea unor  anchete penale eficiente în cazurile care necesită resurse, expertiză și experiență profesională suplimentară.

Totodată, pentru asigurarea performanței organizaționale și eficientizarea activităţii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la sesizarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, analizează volumul de activitate al parchetelor de lângă judecătorii și, în funcție de rezultatele analizei, sesizează ministrul justiției în vederea redistribuirii posturilor vacante de procuror între sediul principal al parchetului de pe lângă judecătoriile din cadrul județului și sediile secundare ale acestuia, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Implementarea soluţiilor propuse  are drept efect renunțarea la soluția tradițională existentă în materia organizării judiciare, potrivit căreia pe lângă fiecare instanță funcționează un parchet distinct, de sine – stătător, cu sediul în aceeași localitate cu cea în care își are sediul judecătoria respectivă.

Astfel, după 1990, legiuitorul organic a transpus dispoziţiile constituționale relevante în materia organizării judiciare în sensul că pe lângă fiecare instanţă (curte de apel, tribunal ori judecătorie) trebuie să funcționeze un parchet, chiar dacă dispoziţiile 131 alin. (3) din Constituţie nu prevăd în mod expres că pe lângă fiecare instanţă judecătorească funcționează un parchet distinct sau, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 235 din 5 mai 2005, cel puţin un parchet. Prin Decizia nr. 235 din 5 mai 2005, Curtea Constituţională a statuat:

„Legiuitorul constituant a revizuit şi organizarea parchetelor, completând cu un nou alineat dispoziţiile art. 131 din Constituţie, având ca titlu marginal "Rolul Ministerului Public", după cum urmează: "(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii." (...) Ţinându-se seama de cerinţa constituţională ca parchetele să funcţioneze pe lângă instanţele de judecată, prin dispoziţiile art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102 din 24 octombrie 2003 a fost modificat alin. (1) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, după cum urmează: "Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se înfiinţează, la nivel naţional, Parchetul Naţional Anticorupţie, care funcţionează pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ca parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie." (...)

Prevederile art. 131 alin. (3) din Constituţie, conform cărora "parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată", nu exclud posibilitatea ca pe lângă o instanţă să funcţioneze, în condiţiile legii, mai multe parchete. Astfel, s-a putut prevedea că şi Parchetul Naţional Anticorupţie funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără ca structurile sale teritoriale să fie arondate instanţelor judecătoreşti”.

Din considerentele Deciziei Curţii Constituționale nr. 76/2015 se desprinde concluzia că problematica exercitării atribuțiilor Ministerului Public este de rang constituțional, în timp ce organizarea parchetelor este de rang infraconstituțional, de competența legiuitorului:

„Limitarea prevăzută de textul legal criticat este neconstituțională, deoarece art.131 alin.(1) din Legea fundamentală stabilește în mod clar și categoric sfera atribuțiilor procurorului, fără a trimite la cazuri stabilite prin altă lege. Este adevărat că în alin.(2) al art.131 se prevede că „Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii”, dar referirea la condițiile legii privește organizarea parchetelor și nu exercitarea atribuțiilor stabilite în alin.(1)”.

În concluzie, considerăm că soluţia propusă prin proiect nu este de natură a afecta dispoziţiile art. 131 alin. (3) din Constituţie, întrucât pe lângă fiecare instanţă judecătorească va funcționa în continuare un parchet.

În plus, şi în condiţiile reorganizării propuse procurorii ce își desfășoară activitatea în cadrul parchetelor astfel reorganizate vor beneficia de „stabilitatea rezidenţei”, ca măsură de protecție faţă de un transfer de la locul unde își exercită funcția în urma numirii într-un alt loc. 

Astfel, potrivit proiectului, procurorii vor fi numiți fie la sediul principal al parchetului de pe lângă judecătoriile judeţului, fie la unul din sediile secundare cu activitate permanentă ale acestuia.

Beneficiile reorganizării parchetelor de pe lângă judecătorii sunt următoarele:

- sediile principale sunt situate în orașe mari, reședințe de județ, localități atractive inclusiv pentru procurorii tineri;

- schemele de personal sunt suficient de mari, astfel că funcția de conducere nu este lipsită de obiectul său;

- numărul funcțiilor de conducere se va reduce (e.g. la nivelul jud. Prahova numărul funcțiilor de conducere ocupate de procurori se va reduce de la 7 funcții la 4 funcții);

- volum de lucru va putea fi distribuit în mod echitabil la nivelul aceluiași județ;

- de asemenea, soluția conduce la asigurarea unei mai mari mobilități a personalului parchetului și la echilibrarea volumului de activitate a acestuia;

- crearea unui parchet unic va diminua considerabil necesitatea acordării unor posturi peste schemă, întrucât raportarea la parchet cu o schemă generoasă exclude ivirea unor situații de destabilizare a activității prin simpla efectuare a concediului de creștere copil de către un procuror (aspect des întâlnit în prezent, la parchetele mici);

- la nivelul circumscripțiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel, parchetul unic de pe lângă judecătoriile unui județ va permite procurorului general să gestioneze mai bine politica de resurse umane, în funcție de volumul de activitate putându-se formula propuneri de redistribuire a unor posturi vacante în vederea uniformizării volumului de activitate la nivelul unei regiuni (3-4 județe). În continuare, acest aspect va putea fi extins la nivel național, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, soluția propusă creând premisele atingerii idealului de distribuire echilibrată a volumului de muncă per procuror la nivel național;

- la noile parchete este posibilă specializarea procurorilor.

Urmărirea penală reprezintă una dintre cele mai importante etape ale procesului penal, întrucât de corectitudinea și temeinicia acesteia depinde atât aflarea adevărului, cât și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate.

Într-un context juridic tot mai complex, marcat de evoluții tehnologice şi diversificarea infracționalității, specializarea procurorilor este o necesitate. Lipsa specializării afectează în mod direct calitatea urmăririi penale, generând erori, întârzieri și soluții vulnerabile în fața instanței. Specializarea contribuie la formarea unei practici unitare, la dezvoltarea expertizei instituționale și la creșterea calității actului de urmărire penală.

În concluzie, specializarea procurorilor este esențială pentru asigurarea unei urmăriri penale de calitate, eficiente și conforme cu standardele unui stat de drept. Lipsa acesteia afectează nu doar rezultatul concret al dosarelor, ci și încrederea publicului în justiție.

În acest context, posibilitatea „preluării” pe orizontală a unor cauze de către procurorii din cadrul sediului principal contribuie la consolidarea calității actului de urmărire penală și garantarea unei justiții echitabile.

- nouă formulă de organizare a parchetelor de pe lângă judecătorii permite concentrarea resurselor umane într-o structură de parchet unică, de natură să genereze coerență, eficiență și responsabilitate sporită. Concentrarea resurselor umane dintr-un județ într-o singură structură de parchet oferă avantaje evidente în ceea ce privește coerența decizională, eficiența utilizării competențelor și monitorizarea performanței.

Pentru asigurarea corelării cu prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, şi pentru a rezulta cu claritate care este instanța, alta decât instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, în cadrul căreia funcționează judecătorul de drepturi și libertăți ce are o competență alternativă de a soluționa cereri/propuneri în materia unor măsuri privative sau restrictive de drepturi și libertăți, se introduce un text cu următorul cuprins: „În cazul parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul judeţului, ori de câte ori prin dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, se face trimitere la „sediul parchetului din care face parte procurorul”, trimiterea se va considera făcută la sediul principal sau, după caz, la sediul secundar cu activitate permanentă al respectivului parchet, în care își desfășoară efectiv activitatea procurorul”. (...)

4.8. Alte informații

Potrivit proiectului, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătoriile din reşedinţa de judeţ exercită conducerea parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul județului, ocupând funcţia de prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătoriile din cadrul judeţului până la expirării mandatului sau a delegării în funcția de conducere.  

De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de conducere de procuror din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localități decât reședințele de județ se transformă în funcții de execuție, cu reîncadrarea personalului care ocupă funcții de conducere pe noile funcții. Aceste dispoziţii sunt aplicabile în mod corespunzător şi funcţiilor de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în  alte localități decât reședințele de județ, astfel încât și acestea se transformă în funcții de execuție.

Urmare reorganizării, din cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din cadrul județelor vor rămâne 41 de parchete de pe lângă judecătorii, respectiv 41 de posturi de prim-procuror și 41 posturi de grefier-șef.

Impactul financiar asupra bugetului de stat produs de desființarea celor 134 de posturi de prim-procuror și 134 de grefier-șef este unul pozitiv, având în vedere faptul că această desființare va genera o economie lunară de 6.154.888 lei și anuală de 73.858.656 lei”.

* Citiți aici întregul proiect de lege

* Citiți aici întreaga expunere de motive