6 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

NICUSOR, USURAT LA PLICUSOR – Judecatorii CAB Raluca Ioana Carpen, Amer Jabre si Alina Pohrib au mentinut definitiv sentinta prin care magistratul TMB Robert Cristian Dima l-a obligat pe primarul Capitalei Nicusor Dan sa puna urgent pe ordinea de zi a CGMB un proiect de plan urbanistic zonal si sa le plateasca reclamantilor daune morale de 5.000 lei din propriul buzunar. Primaria a publicat pe site proiectul de PUZ inca din 2020, dar Consiliul nu l-a pus niciodata pe ordinea de zi (Minuta)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

23 September 2022 12:51
Vizualizari: 3248

Primarul Capitalei Nicusor Dan (foto 1) trebuie sa plateasca 5.000 de lei daune morale. Si nu din bugetul primariei, ci din propriul buzunar.



Joi, 22 septembrie 2022, judecatorii Raluca Ioana Carpen, Amer Jabre si Alina Pohrib (foto 2) de la Curtea de Apel Bucuresti au mentinut definitiv sentinta din 2021 prin care magistratul Robert Cristian Dima de la Tribunalul Bucuresti il obligase pe edil nu doar sa achite acele daune morale catre reclamant, ci si sa puna urgent pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucuresti un proiect de plan urbanistic zonal. Situatia este cu atat mai revoltatoare, cu cat primaria publicase pe site acel proiect de PUZ inca din 2020, dar nu l-a pus niciodata pe ordinea de zi a CGMB.

Mentionam ca reclamantii – juristul Sabin-Alexandru Taclit si arhitectul George-Emanuel Nicu – solicitasera daune morale de 50.000 de euro.

Lumea Justitiei prezinta motivarea sentintei pronuntate de Tribunalul Bucuresti si mentinute acum de Curtea de Apel Bucuresti, actiunea juristului Taclit si a arhitectului Nicu putand fi citita aici


Redam minuta deciziei CAB nr. 2242/2022 din dosarul nr. 14121/3/2021:


Respinge exceptia tardivitatii si exceptia nulitatii recursului. Respinge exceptia de nelegalitate ca inadmisibila.

Respinge recursul ca nefondat. Respinge cererea de aplicare a amenzii judiciare. Definitiva.

Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, azi, 22.09.2022”.


Amintim minuta sentintei TMB nr. 7307/2021:


Admite exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta. Respinge cererea formulata in contradictoriu cu Primaria Municipiului Bucuresti ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala de folosinta. Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Municipiul Bucuresti. Respinge cererea reclamantilor in contradictoriu cu aceast parat ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

Admite in parte cererea reclamantilor formulata in contradictoriu cu paratul Primarul Municipiului Bucuresti. Obliga Primarul General al Municipiului Bucuresti sa introduca de indata pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului General a Municipiului Bucuresti, proiectul de plan urbanistic zonal intocmit de reclamanti.

Obliga Primarul General al Municipiului Bucuresti la plata catre reclamanti a sumei de 5000 lei cu titlu de despagubiri morale. Obliga paratul la plata catre reclamanti a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal. Pronuntata, azi, 23.11.2021, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.


Iata principalul pasaj din motivarea Tribunalului Bucuresti:


Cu privire la fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:

Conform art. 32 alin. 1 [lit. c) liniuta a doua] din Legea 350/2001 (n.r. privind amenajarea teritoriului si urbanismul):

'In cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca, dupa caz, prin certificatul de urbanism: (...)

c) sa conditioneze autorizarea investitiei de aprobarea de catre autoritatea publica competenta a unui plan urbanistic zonal, elaborat si finantat prin grija persoanelor fizice si/sau juridice interesate, numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat, dupa caz, conform competentei: (...)

de primarul general al municipiului Bucuresti'.

Potrivit art. 56 alin. 6 si 7 din Legea 350/2001:

'(6) Documentatiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legislatiei in vigoare, care au avizele si acordurile prevazute de lege si solicitate prin certificatul de urbanism, precum si tarifele de exercitare a dreptului de semnatura achitate pentru specialistii care au elaborat documentatiile, se promoveaza de catre primar, in vederea aprobarii prin hotarare a consiliului local / Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-sef, in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii documentatiei complete la registratura primariei.

(7) In termen de maximum 45 de zile de la finalizarea dezbaterii publice si inaintarea expunerii de motive elaborate de primar / presedintele consiliului judetean si a raportului de specialitate elaborat de catre arhitectul-sef, consiliul judetean sau local are obligatia sa emita o hotarare prin care aproba sau respinge documentatia de amenajare a teritoriului sau urbanism'.

Aplicand prevederile legale anterior mentionate situatiei de fapt, instanta constata ca prin certificatele de urbanism mentionate a fost solicitata obtinerea unui plan urbanistic zonal. Reclamantii au obtinut toate avizele solicitate, inclusiv avizul de specialitate al arhitectului-sef, respectiv avizul nr.44/22.07.2020 (filele 27-28). Mai mult proiectul privind aprobarea PUZ-ului (filele 25-26) a fost pus in dezbatere publica, termenul expirand la data de 12.11.2020 fara ca paratul Primarul Municipiului Bucuresti sa faca dovada existentei vreunor propuneri, sugestii sau recomandari primite din partea publicului.

Din perspectiva Legii 554/2004 (n.r. a contenciosului administrativ), abstentiunea Primarului General imbraca atat forma nesolutionarii in termenul legal a unei cereri referitoare la cererea inregistrata de Primaria Municipiului Bucuresti sub nr.2015/2/29.03.2021 (fila 22), dar si a excesului de putere, Primarul General refuzand in mod vadit neintemeiat exercitarea acestei competente, de a promova proiectul de PUZ prin punerea acestuia pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Pentru considerentele anterior aratate, instanta va admite cererea reclamantilor si va obliga Primarul General al Municipiului Bucuresti sa introduca de indata pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului General a Municipiului Bucuresti proiectul de plan urbanistic zonal intocmit de reclamanti.

In ceea ce priveste obligarea paratului la plata despagubirilor morale si materiale, instanta retine ca sediul materiei este reglementat de prevederile art.575 din Codul administrativ, potrivit caruia:

'Autoritatile si institutiile publice raspund patrimonial exclusiv pentru prejudiciile de natura materiala sau morala produse ca urmare a carentelor organizatorice sau functionale ale unor servicii publice cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

a) existenta unui serviciu public care prin natura sa contine riscul producerii anumitor prejudicii pentru beneficiari;

b) existenta unui prejudiciu material sau moral, dupa caz, al unei persoane fizice sau juridice;

c) existenta unei legaturi de cauzalitate intre utilizarea unui serviciu public care prin natura sa contine riscul producerii anumitor prejudicii si paguba produsa persoanei fizice sau, dupa caz, a persoanei juridice'.

Indubitabil, instanta constata indeplinita prima conditie, respectiv serviciul public prestat de parat este susceptibil de a produce prejudicii atat morale, cat si materiale.

Prejudiciile materiale pot fi determinate de instanta doar in conditiile administrarii de probe; or, reclamantii nu au depus nici dovada achitarii serviciilor de proiectare si nici inscrisuri referitoare la lipsa de folosinta (expertiza extrajudiciara ori alte inscrisuri in acest sens).

Sub un alt aspect, costul seriviciilor de proiectare nu poate constitui un prejudiciu in procesul de adoptare a unui PUZ pentru urmatoarele considerente:

Reclamantii si-au asumat la momentul cumpararii terenurilor in cauza situatia juridica a acestora, aspect care probabil a influentat si valoarea de achizitie.

Modificarea regimului juridic al terenurilor este similar conceptual cu racordarea acestora la retelele edilitare. Din nou, instanta reitereaza ca reclamantii si-au asumat la momentul achizitiei impedimentele in utilizarea terenurilor in scopul dorit de acestia.

Mai mult: acest cost al serviciilor de proiectare va fi suportat intotdeauna de persoana interesata a modifica indicatorii urbanistici ai zonei. Dupa cum a aratat instanta, reclamantii si au asumat situatia juridica a terenurilor achizitionate. Chiar daca din punct de vedere strict tehnic proiectul de PUZ indeplineste conditiile legale, reclamantii nu ar avea dreptul la obtinerea contravalorii acestor cheltuieli nici macar in ipoteza in care Primarul General al fi pus pe ordinea de zi proiectul de PUZ.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti, prin prisma competentelor conferite de lege, ramane singura autoritate care isi va exercita dreptul de apreciere asupra oportunitatii aprobarii sau nu a PUZ-ului, in functie de viziunea gestionarii teritoriului si a dezvoltarii durabile. In concluzie, indeplinirea conditiilor strict tehnice in privinta indicatorilor urbanstici nu garanteaza de plano si aprobarea PUZ-ului.

In ceea ce priveste existenta unui prejudiciu moral, instanta se va raporta la conditiile dreptului comun.

Conform art. 1349 C.civ., orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar in cazul in care incalca aceasta obligatie raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral.

De asemenea, potrivit art. 1357 C.civ., cel ce cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. Prin urmare, pentru a antrena raspunderea civila delictuala a unei persoane, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: sa existe o fapta ilicita, sa existe un prejudiciu, sa existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, sa existe vinovatia autorului faptei ilicite si prejudiciabile. Fapta ilicita, ca element al raspunderii civile delictuale, este orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand altei persoane.

In ceea ce priveste fapta ilicita, aceasta a fost constatata de catre instanta ca fiind abstentiunea nejustificata a Primarului General in exercitarea competentei de promovare a proiectului de PUZ.

Conform art.1381 alin.1 C.civ., 'orice prejudiciu da dreptul la reparatie'. Art. 1385 alin.1 C.civ.: 'Prejudiciul se repara integral, daca prin lege nu se prevede altfel'.

Conform art.252 C.civ., 'orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizica si psihica, demnitatea intimitatea vietii private, libertatea de constiinta, creatia stiintifica, artistica, literara sau tehnica'.

Conform art.253 alin.4 C.civ., 'de asemenea, persoana prejudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabita autorului faptei prejudiciabile. In aceste cazuri, dreptul la actiune este pus prescriptiei extinctive'.

Instanta va aprecia suferinta psihica cauzata de parat reclamantilor prin ignorarea completa a acestora pornind de la procesul de elaborare a unui plan urbanistic zonal, care este unul complex si consumator de resurse materiale, psihice si de timp.

Avand in vedere ca de la data de 12.11.2020, cand a expirat termenul pentru dezbatere publica si pana in prezent a trecut mai bine de un an, timp in care paratul nu si-a indeplinit atributiile, instanta va cuantifica prejudiciul moral la suma de 5.000 lei.

Pentru considerentele anterior expuse, instanta va obliga paratul la plata catre reclamanti a sumei de 5.000 lei.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, avand in vedere prevederile art.453 alin.2 C.proc.civ. si faptul ca instanta a admis primul capat de cerere si partial capatul 2 de cerere, va obliga paratul la plata catre reclamanti a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand parte din taxa judiciara de timbru”.


* Cititi aici intreaga motivare a sentintei TMB

* Cititi aici actiunea celor doi reclamanti

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.10.2022 – Tudoran loveste din nou. Un judecator numara lunile pana la pensie

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva