Consiliul Superior al Magistraturii a publicat vineri, 27 martie 2026, Hotărârea nr. 143 din 10 martie 2026, prin care Secția pentru procurori a CSM a avizat favorabil propunerea ministruluii Justiției Radu Marinescu de numire a procurorului Codrin-Horațiu Miron (foto) ca șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. 

După cum veți vedea, procurorii CSM – care au dat avizul favorabil în unanimitate – au numai cuvinte de laudă pentru șeful DIICOT Timișoara, neformulând nici cea mai mică critică faţă de candidat.

Iată interviul susținut de către Horațiu Miron în fața Secției pentru procurori a CSM și hotărârea prin care a fost avizat pentru șefia DIICOT:

Redăm principalul pasaj din avizul procurorilor CSM:

„Prin adresa nr. 117/87844/2025/02.03.2026, ministrul justiției a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, propunerea pentru numirea în funcția de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a domnului procuror MIRON CODRIN-HORAȚIU, în vederea emiterii şi comunicării avizului prevăzut de lege.

În motivarea propunerii formulate, ministrul justiției a arătat că principalele argumente care fundamentează numirea domnului procuror Miron Codrin-Horațiu în funcţia de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism vizează pregătirea profesională şi experiența dobândită de acesta în activitatea desfășurată în cadrul Ministerului Public, precum şi viziunea managerială prezentată în proiectul depus în cadrul procedurii de selecţie.

Astfel, s-a arătat că domnul procuror Miron Codrin-Horațiu este un procuror cu o pregătire profesională solidă și cu o carieră universitară remarcabilă, care, prin proiectul de management depus, a identificat direcţii de acțiune pentru creşterea capacităţii operaționale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în combaterea criminalităţii organizate, pentru sporirea calității și eficienţei actului de justiţie şi pentru identificarea produsului infracțional susceptibil de a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii.

Totodată, s-a reținut că magistratul este specializat în combaterea infracţionalității economico-financiare şi a dobândit experiență practică semnificativă în recuperarea produsului infracţiunii, inclusiv în situațiile în care bunurile se află în străinătate. De asemenea, s-a evidenţiat că acesta a demonstrat preocupare pentru eficientizarea structurilor specializate și a identificat direcţiile concrete de acţiune și instrumentele manageriale necesare pentru o abordare completă și complexă a fenomenului infracțional.

În motivarea propunerii s-a mai arătat că magistratul a promovat, prin proiectul de management, conceptul de management al cunoaşterii şi al comunicării directe, evidențiind importanţa mobilizării resurselor instituţionale, în special a celor umane, şi valorificarea avantajelor competitive ale structurii specializate în vederea dezvoltării acesteia.

De asemenea, s-a reținut că domnul procuror a demonstrat un grad ridicat de înţelegere a tendinţelor infracționalității și a modurilor de contracarare a acestora, precum şi o abordare modernă a cadrului şi instrumentelor necesare efectuării unei urmăriri penale eficiente, fiind un promotor al digitalizării şi al cooperării interinstituţionale.

Ministrul justiției a arătat, totodată, că din analiza proiectului de management, a lucrărilor depuse și a interviului susţinut în fața comisiei de selecție a rezultat că magistratul deţine cunoştinţe aprofundate privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi privind misiunea, activitatea şi modul de conducere al acestei structuri specializate, pe care le poate utiliza într-o manieră inovativă şi pragmatică.

S-a evidenţiat, totodată, că domnul procuror îmbină experienţa şi cunoştinţele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar şi a subliniat necesitatea adaptării activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la evoluția continuă a fenomenului infracţional, prin utilizarea unor metode şi mijloace moderne în combaterea criminalităţii organizate, economico-financiare şi în recuperarea produsului infracţiunii.

În motivarea propunerii s-a mai arătat că magistratul are abilități de leadership, fiind un bun comunicator şi având aptitudinea de a cultiva relaţii de încredere în mediul profesional.

Totodată, s-a arătat că premisele fundamentale ale proiectului de management sunt reprezentate de necesitatea adaptării permanente a managementului instituțional la dinamica fenomenelor infracţionale, rolul determinant al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în arhitectura securității naţionale şi europene și orientarea fermă către obţinerea unor rezultate concrete şi măsurabile în combaterea criminalității organizate şi a terorismului.

De asemenea, ministrul justiției a reținut că viziunea managerială prezentată de candidat pentru creşterea capacităţii operaționale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism vizează prioritizarea anchetelor penale şi concentrarea resurselor instituţionale asupra cauzelor cu impact semnificativ asupra mediului infracţional, precum traficul de droguri, traficul de persoane, criminalitatea informatică sau macro-criminalitatea economico-financiară.

În acelaşi context, a fost evidenţiată direcţia de acţiune referitoare la valorificarea informaţiilor relevante din mediul infracțional și orientarea activității investigative către identificarea liderilor şi grupărilor de criminalitate organizată, precum şi către surprinderea tuturor formelor de manifestare a activităților infracţionale specifice competenţei structurii specializate.

S-a arătat, de asemenea, că în proiectul managerial a fost prezentată o strategie orientată spre dezvoltarea bazelor de date integrate și cartografierea rețelelor infracționale, în vederea identificării unor indicatori de risc și a activităților ilicite cu impact major asupra mediului infracţional.

Totodată, ministrul justiției a evidenţiat preocuparea magistratului pentru creşterea calităţii şi eficienței actului de justiție, prin asigurarea unui standard ridicat al actelor de urmărire penală, respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, menținerea unui standard probatoriu unitar şi respectarea duratei rezonabile a procedurilor judiciare, în acord cu jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În motivarea propunerii s-a mai reținut că proiectul managerial evidenţiază importanța identificării produsului infracţional şi a instituirii măsurilor asigurătorii în vederea confiscării bunurilor provenite din infracţiuni, fiind menționată necesitatea dezvoltării investigaţiilor financiare paralele şi a cooperării cu instituţiile competente, inclusiv Agenția Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

De asemenea, în cadrul interviului susţinut în fața comisiei de selecție, magistratul a prezentat direcții de acțiune privind îmbunătățirea imaginii instituționale a Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în mass-media şi în comunitate, prin dezvoltarea unei comunicări publice transparente și moderne, organizarea periodică de conferinţe de presă şi utilizarea unor instrumente de comunicare online pentru reflectarea activității și rezultatelor instituţiei.

Totodată, ministrul justiției a apreciat preocuparea candidatului pentru asigurarea unui mediu de lucru competitiv şi stimulativ, corelat cu menţinerea unor standarde ridicate de integritate profesională și morală a procurorilor, poliţiştilor și personalului auxiliar, precum şi pentru consolidarea unei culturi organizaţionale bazate pe valori instituţionale solide şi pe respectarea normelor deontologice.

Faţă de solicitarea ministrului justiţiei, analizând nota Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 3514/2026 şi văzând înscrisurile ataşate, Secţia pentru procurori reţine următoarele: (...)

În prezent, funcţia de procuror-şef din cadrul Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ocupaţă de doamna procuror Albu Alina, care a fost numită, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 13.04.2023, conform Decretului Preşedintelui României nr. 430/13.04.2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 318/13.04.2023.

Din analiza traseului profesional rezultă că domnul procuror Miron Codrin-Horaţiu are o vechime în funcţia de procuror de 29 ani şi 2 luni și 17 zile, a obținut calificativul "Foarte Bine" la ultima evaluare a activității profesionale, precum şi faptul că nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani. În perioada 15.12.1996 15.03.1997, domnul Miron Codrin-Horaţiu a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu Criş, iar în perioada 15.03.1997 01.08.2005 a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad. În perioada 01.08.2005 01.11.2005, a fost delegat procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Biroul teritorial Arad, iar începând cu data de 01.11.2005 a fost numit procuror în cadrul aceleiaşi structuri, unde, în perioada 16.03.2016 20.01.2022, a exercitat, prin delegare/numire, funcţia de procuror-şef al Biroului teritorial Arad, fiind reînvestit în această funcție începând cu data de 18.10.2019. De asemenea, în perioada 21.01.2022 10.02.2026 a exercitat, prin delegare/numire, funcţia de procuror-şef al Serviciului teritorial Timişoara din cadrul Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, iar, începând cu data de 10.02.2026, a fost reînvestit în funcţie pe o perioadă de 3 ani.

Adresa Ministerului Justiţiei este însoţită de materialele depuse de domnul procuror Miron Codrin-Horațiu în cadrul procedurii de selecție pentru ocuparea funcției de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, respectiv proiectul de management, curriculum vitae şi celelalte înscrisuri prevăzute de procedura de selecţie, precum şi de adresa Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, transmisă în temeiul art. 144 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările și completările ulterioare.

Prin adresa comunicată, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a arătat că, având în vedere că persoana propusă este născută după data de 22.12.1973, nu sunt aplicabile prevederile legale referitoare la verificările privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

În raport de exigenţele necesare desfăşurării unei proceduri transparente, prin Hotărârea nr. 142/04.03.2026, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit calendarul pentru examinarea propunerilor ministrului justiţiei de avizare a numirii în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef adjunct al Direcției Naţionale Anticorupție și procuror-şef adjunct al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Conform calendarului stabilit prin hotărârea antereferită, în şedinţa din data de 10.03.2026, domnul procuror Miron Codrin-Horațiu a susţinut interviul în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ocazie cu care a prezentat aspecte esenţiale ale proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a răspuns întrebărilor adresate de membrii Secției pentru procurori.

Secţia pentru procurori constată că proiectul managerial depus de domnul procuror Miron Codrin-Horațiu este structurat în mai multe capitole, în cadrul cărora sunt analizate contextul instituţional în care îşi desfăşoară activitatea Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, elementele de management specifice funcției pentru care şi-a depus candidatura, precum şi obiectivele manageriale propuse pentru consolidarea capacităţii instituţionale a direcţiei.

Primul capitol cuprinde considerații generale privind evoluţia fenomenului de criminalitate organizată în contextul naţional şi european. Astfel, candidatul a arătat că fenomenul criminalității organizate a cunoscut în ultimii ani o evoluție semnificativă, cu impact direct asupra securității cetățenilor şi asupra stabilității sociale şi economice.

Totodată, acesta a subliniat că manifestările criminalității organizate se adaptează permanent evoluţiilor tehnologice şi contextului geopolitic, fiind menționată inclusiv influența mediului online şi a noilor tehnologii asupra dezvoltării unor forme moderne de criminalitate. În acest cadru sunt prezentate principalele documente strategice naţionale şi europene relevante în domeniu, precum Strategia națională de apărare a ţării, strategiile de dezvoltare a sistemului judiciar şi documentele strategice ale Uniunii Europene privind combaterea criminalităţii organizate.

Tot în cadrul acestui capitol sunt prezentate premisele proiectului managerial, candidatul arătând că realizarea unui management eficient în cadrul Ministerului Public presupune utilizarea adecvată a resurselor umane şi materiale, precum şi dezvoltarea unui sistem instituțional capabil să răspundă evoluțiilor fenomenului infracţional. În acest context, acesta a evidenţiat că proiectul managerial urmăreşte consolidarea unui sistem judiciar independent, eficient şi credibil, orientat către rezultate concrete în combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului.

Capitolul al doilea cuprinde prezentarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, fiind analizate cadrul legal de organizare şi funcţionare al direcţiei, structura instituţională şi atribuţiile acesteia. Sunt prezentate structura centrală şi structurile teritoriale ale direcţiei, precum și principalele secții, servicii și compartimente care funcţionează în cadrul acesteia. Totodată, sunt evidenţiate atribuţiile și competenţele direcţiei în materia urmăririi penale pentru infracţiunile de criminalitate organizată, terorism, criminalitate informatică, trafic de droguri, trafic de persoane şi alte infracțiuni grave prevăzute de lege.

Capitolul al treilea cuprinde o analiză a activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, fiind prezentate principalele date statistice privind activitatea de urmărire penală, activitatea judiciară, cooperarea internaţională și situația resurselor umane la nivelul direcţiei. Din analiza datelor statistice rezultă o creştere a volumului de activitate în anul 2025, atât în ceea ce priveşte numărul cauzelor de soluţionat, cât și numărul cauzelor soluţionate și al persoanelor cercetate în cauzele instrumentate de procurorii direcţiei. Totodată, sunt evidenţiate principalele tipuri de infracţiuni investigate, dintre care ponderea cea mai mare o reprezintă cauzele având ca obiect traficul de droguri, urmate de infracţiunile informatice și infracţiunile privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile.

În cadrul aceluiaşi capitol sunt analizate rezultatele activității judiciare, fiind evidenţiată participarea procurorilor la şedinţele de judecată, verificarea hotărârilor judecătoreşti în vederea exercitării căilor de atac şi evoluţia indicatorilor de calitate ai activităţii de urmărire penală. Totodată, sunt prezentate activitățile desfăşurate în domeniul cooperării judiciare internaţionale, fiind evidenţiat rolul cererilor de asistență judiciară, al ordinelor europene de anchetă şi al echipelor comune de anchetă în investigarea cauzelor cu elemente de extraneitate. De asemenea, sunt analizate resursele umane ale direcţiei, fiind prezentată situația posturilor prevăzute şi gradul de ocupare a acestora la nivelul diferitelor categorii de personal.

Capitolul al patrulea este dedicat managementului judiciar din perspectiva funcției de procuror-şef al direcţiei, fiind prezentate atribuţiile specifice acestei funcţii şi elementele de management necesare exercitării acesteia. În acest context sunt evidențiate funcțiile fundamentale ale activității manageriale, respectiv planificarea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi controlul-evaluarea. Candidatul a arătat că exercitarea funcţiei de conducere presupune realizarea unui echilibru între coordonarea activității procurorilor, asigurarea unui climat organizațional eficient și orientarea activității instituției către atingerea obiectivelor strategice stabilite.

Capitolul al cincilea cuprinde analiza SWOT realizată la nivelul Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În ceea ce priveşte punctele tari, sunt evidențiate imaginea instituţională consolidată a direcţiei, nivelul ridicat de specializare al procurorilor și al personalului auxiliar, cooperarea eficientă cu partenerii instituţionali, precum şi existenţa unor standarde ridicate de integritate profesională în cadrul instituţiei.

În ceea ce priveşte punctele slabe, candidatul a evidențiat, între altele, lipsa de motivație profesională în anumite situații, fluctuația de personal generată de pensionări, promovări sau transferuri, insuficienta valorificare a informațiilor rezultate din anchetele penale, precum şi lipsa unui aparat propriu de poliție judiciară în cadrul direcţiei.

În ceea ce priveşte oportunitățile, sunt menționate posibilitățile de dezvoltare a pregătirii profesionale prin programe naționale și internaționale, existenţa strategiilor naționale și europene privind combaterea criminalităţii organizate, precum şi dezvoltarea unor instrumente tehnice şi instituţionale destinate investigării fenomenului infracţional.

În ceea ce priveşte amenințările, sunt evidenţiate incoerenţa legislativă şi practica judiciară neunitară, creşterea gradului de specializare al grupărilor infracţionale, utilizarea noilor tehnologii de către infractori, precum şi riscurile generate de evoluțiile geopolitice și de intensificarea fluxurilor migratorii.

Capitolul al şaselea cuprinde obiectivele proiectului managerial, care sunt subsumate obiectivelor generale ale Ministerului Public și celor strategice ale Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În acest context, candidatul a evidenţiat necesitatea creșterii capacității operaţionale a direcției în combaterea criminalităţii organizate, prin prioritizarea anchetelor penale, dezvoltarea cooperării instituţionale şi internaţionale şi adaptarea activităţii investigative la noile realităţi tehnologice şi sociale.

Totodată, proiectul managerial prevede măsuri privind sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiție, prin asigurarea unui standard ridicat al actelor de urmărire penală, respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, dezvoltarea cooperării între sectorul de urmărire penală şi sectorul judiciar şi consolidarea activității procurorilor în faza de judecată.

De asemenea, sunt prezentate măsuri privind identificarea produsului infracțional și instituirea măsurilor asigurătorii, prin dezvoltarea investigaţiilor financiare paralele şi cooperarea cu instituţiile competente în domeniul recuperării bunurilor provenite din infracţiuni.

Proiectul managerial pune accent, totodată, pe consolidarea cooperării interinstituţionale la nivel naţional şi internaţional, precum şi pe eficientizarea activității de control în cadrul direcţiei, inclusiv prin monitorizarea dosarelor vechi şi evaluarea modului de realizare a activităților de urmărire penală, asigurarea unui mediu de lucru competitiv și îmbunătățire a imaginii direcţiei printr-o mai bună comunicare cu mass-media şi transparenţă instituţională.

În ansamblu, proiectul managerial evidenţiază o viziune orientată spre creşterea eficienţei activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin utilizarea unor instrumente moderne de investigare, consolidarea cooperării instituţionale şi orientarea activităţii procurorilor către destructurarea grupărilor de criminalitate organizată şi recuperarea produsului infracţiunii.

În raport de înscrisurile depuse la dosar şi de susținerile formulate în cadrul interviului, Secţia pentru procurori constată că domnul procuror Miron Codrin-Horaţiu întruneşte condiţiile legale pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi prezintă un profil profesional adecvat exercitării atribuţiilor specifice acestei funcţii.

Astfel, din analiza traseului profesional, rezultă că domnul procuror are o experiență semnificativă în activitatea Ministerului Public, dobândită în cei peste 20 de ani de activitate în cadrul structurilor teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi experienţă în exercitarea unor funcții de conducere, aspecte care denotă o bună cunoaştere a mecanismelor instituţionale şi a specificului activităţii de urmărire penală în domeniul criminalității organizate.

În ceea ce priveşte proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcției de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Secţia pentru procurori constată că acesta este structurat într-o manieră coerentă şi reflectă o bună înțelegere a cadrului instituțional și operaţional în care îşi desfăşoară activitatea direcţia specializată.

Proiectul managerial porneşte de la o analiză a contextului actual al criminalității organizate şi a provocărilor cu care se confruntă Direcția de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, fiind identificate atât vulnerabilități instituţionale, cât și direcţii de dezvoltare a capacității operaționale a direcţiei.

În cadrul analizei instituţionale sunt evidențiate puncte tari ale structurii specializate, precum o imagine instituţională consolidată, profesionalismul şi specializarea procurorilor, buna cooperare interinstituţională şi internaţională, implicarea activă în combaterea criminalității grave şi menţinerea unor standarde ridicate de integritate şi credibilitate profesională.

Secţia reţine că obiectivele propuse în proiectul managerial vizează, în principal, consolidarea capacității instituţionale de combatere a criminalității organizate şi a infracţiunilor grave prin eficientizarea activității de urmărire penală, creşterea calității actului de justiție, dezvoltarea cooperării judiciare naţionale şi internaţionale, precum și optimizarea managementului resurselor umane şi a organizării interne, în vederea adaptării instituţiei la evoluția fenomenului infracțional.

În urma prezentării de către domnul procuror Miron Codrin-Horațiu a planului de management, precum şi a răspunsurilor la interviu, Secția constată că magistratul antereferit are o viziune clară asupra acţiunilor concrete ce urmează a fi dispuse pentru realizarea acestor obiective, fiind menționate o evaluare globală a activității direcţiei pentru identificarea zonele mai puțin performante şi calibrarea resurselor pentru eficientizarea activității, responsabilizarea şefilor structurilor teritoriale ale direcţiei, impulsionarea structurilor de suport, un management proactiv şi promovarea performanțelor instituţiei în mass-media.

De asemenea, în privința competenţei Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, domnul procuror Miron Codrin-Horațiu a subliniat necesitatea unor eventuale modificări legislative în scopul delimitării clare a competenței, în cazul unor infracţiuni, pentru evitarea unor posibile conflicte de competență între mai multe structuri de parchet.

În ceea ce privește rolul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în prevenirea consumului de droguri, domnul procuror militează pentru un rol activ al instituției, printr-un proces susţinut de educaţie juridică în şcoli şi universităţi, pentru conştientizarea şi responsabilizarea cetățenilor asupra efectelor negative ale drogurilor.

Din punct de vedere al îmbunătăţirii imaginii direcţiei şi a relației cu mass-media şi societatea civilă, domnul procuror Miron Codrin-Horațiu a reiterat, cu ocazia interviului, necesitatea asigurării unei mai mari transparențe a instituţiei printr-o comunicare deschisă cu mass-media în vederea prezentării aspectelor relevante din activitatea structurii centrale și a celor teritoriale, respectiv prin organizarea unor conferințe de presă la nivel central şi teritorial.

Cu privire la modul de colaborare şi cooperare instituţională între procurorul general al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef şi procurorii-şefi adjuncți ai direcţiei, domnul procuror şi-a arătat deschiderea şi disponibilitatea de a conlucra în vederea realizării obiectivelor şi direcţiilor comune de acţiune ale Ministerului Public.

De asemenea, domnul procuror a reliefat importanţa resursei umane în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi necesitatea atragerii procurorilor cu experiență profesională, ce reprezintă adevărate modele pentru tinerele generaţii, care vor activa în această structură specializată în viitor.

Candidatul a mai arătat că este important să fie valorificate datele şi informaţiile obținute în activitatea de urmărire penală, prin intensificarea anchetelor penale în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a membrilor rețelele infracţionale.

În final, domnul procuror a arătat că îşi doreşte realizarea obiectivelor asumate printr-un management integrat, proactiv, care să abordeze esențial dimensiunea financiară a criminalităţii organizate, prin constituirea unei echipe omogene care să contribuie la atingerea acestor deziderate.

Reţinând aspectele expuse în propunerea formulată de către ministrul justiţiei privind numirea domnului procuror Miron Codrin-Horaţiu în funcția de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în urma prezentării de către magistratul antereferit a planului de management, precum şi a răspunsurilor la interviu, Secţia pentru procurori apreciază că domnul procuror întruneşte condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror-şef al direcţiei, atât din punct de vedere al viziunii strategice asupra managementului acestei instituţii, cât şi din perspectiva experienței manageriale, respectiv a abilității de a relaționa cu personalul şi de a reuşi motivarea şi mobilizarea acestuia în vederea participării la realizarea obiectivelor.

Totodată, măsurile propuse în proiectul managerial sunt circumscrise obiectivului general de consolidare a capacității instituţionale a Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi sunt compatibile cu cadrul organizatoric şi funcţional al direcţiei, precum şi cu rolul specific al procurorului-şef în cadrul structurii de conducere a acesteia.

În raport de considerentele de mai sus, Secţia pentru procurori va aviza favorabil propunerea ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Miron Codrin-Horațiu, apreciind că magistratul menționat întruneşte exigenţele necesare funcției de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din perspectiva viziunii manageriale, adaptată realităţilor actuale și capacității personale de a urmări implementarea obiectivelor, astfel cum au fost stabilite în proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice acestei funcții de conducere”.

* Citiți aici întregul aviz al Secției pentru procurori din CSM